RENASTERE TARZIE SI MANIERISM

PIAZZA DEL CAMPIDOGLIO MICHELANGELO BUONARROTI  

In Renasterea Timpurie, arhitectii redescopereau regulile Antichitatii. In Renasterea de apogeu, atingeau scari eroice, ca de exemplu la reconstruirea Basilicii San Pietro din Roma. Apoi s-a instalat o reactie impotriva corectitudinii oficiale. Michelangelo (1475-1564) a fost unul dintre primii care s-au jucat cu stilul antic, dand creatiilor sale un iz de subversiune.

La biblioteca Laurenziana (1524), Michelangelo arunca idealurile renascentiste ale proportiilor balansate si ale stabilitatii pe geam, dand interiorului un dinamism ingrijorator. Coloanele asezate in nise, inaltimea necorespunzatoare, imensa scara tripla, in cascada (element baroc) toate arata o provocare a preceptelor clasice. Asa o sfidare a traditiei l-a facut pe Vasari sa-l descrie pe Michelangelo ca "cel care a facut asemenea rupturi in contururile pasilor de urmat si care s-a departat atat de mult de obisnuintele altora, incat i-a uimit pe toti". Compozitiile sale sunt dinamice, puternic ideosincratice.

In timp ce lucra la San Pietro, Michelangelo manuia deasemenea o lunga serie de alte proiecte: Piazza del Campidoglio, terminarea palatului Farnese, biserica Gesu pentru Ignatus Loyola, Santa Maria degli Angeli, tepidariumul lui Diocletian. Cea mai importanta a fost Campidoglio, pe care artistul a tratat-o cu o mai mare convigere, fiindca prietenul sau Tommaso Cavalieri ii era colaborator, iar Campidoglio facea parte alaturi de San Pietro din programul noii Rome al papei Paul III. Nici aici, Michelangelo nu trebuia sa creeze un organism, ci sa puna tusele finale la un spatiu deja existent: acropola vechiului oras isi schimbase orientarea si palatul Senatului statea spate in spate cu Tabulariumul si se indrepta catre oras, determinand axul de compozitie.

The architecture of the Renaissance, Volumul 1

 De Leonardo Benevolo

Refacerea Capitoliului de catre Michelangelo a fost un triumf al compozitiei organice. Aceasta piata de pe dealul Capitolin, aproape de Forul Roman, era dezechilibrata si saraca. Michelangelo a creat un impunator centru public, in care fiecare element interactioneaza. A inscris spatiul central din jurul statuii imparatului Marcus Aurelius intr-un pavaj de forma ovala, care arata de sus ca un dom. A desenat scari impunatoare si noi fatade pentru cele doua cladiri laterale si a mai adaugat o cladire pentru a crea un spatiu trapezoidal. Un precedent al acestei dispuneri generale a elementelor poate fi gasit la planul lui Rossellino pentru piata catedralei din Pienza, cu toate ca scara si coerenta lui Michelangelo sunt marete. Pe fatade a folosit un acelasi ordin colosal intru unitate.

The annotated arch: a crash course in the history of architeture De Carol Strickland,Amy Handy

Piata de forma trapezoidala regularizeaza geometria dificila creata de cladirile preexistente. Pavajul oval atrage ca un magnet trecatorii inspre centrul focarelor directoare ale sale si deci in jurul statuii ecvestre a lui Marcus Aurelius.

Axialitatea si simetria guverneaza proiectul de pe dealul Capitolin. Michelangelo da palatului medieval al Senatului, refacut in cca.1547, o campanila centrala, care opreste perspectiva si nu lasa ochiul privitorului sa se duca inspre cer, inspre infinit. Fatada este renovata, iar maiestoasa scara exterioara dubla care duce catre accesul principal de la etajul intai nu se vede decat o data ajuns in piata. Michelangelo deseneaza o noua fatada pentru palatul Conservatorilor, cu un ordin colosal corintic extins pe doua niveluri, si proiecteaza o structura identica, Palazzo Nuovo (acum Muzeul Capitolin), pentru latura opusa a pietei. Pe latura scurta a planului trapezoidal se extinde axul central cu o magnifica rampa care leaga dealul de orasul de dedesubt. Lucrul la dealul Capitolin era incomplet la moartea lui Michelangelo, dar desenele sale au fost cu grija urmarite de-a lungul secolelor, pana la instalarea modelului de pavaj, (usor diferit fata de proiectul

initial) in 1928.

Michelangelo s-a apucat de arhitectura abia la saptezeci de ani, demonstrand ca nu este un sport al tinerilor. Poate fiindca era un artist cu maturitate, "a rupt legaturile si lanturile obisnuintei", spune Vasari. Arhitectura sa puternica a fost predecesorul Barocului si dramatismului sau.

The annotated arch: a crash course in the history of architeture

De Carol Strickland,Amy Handy