Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea ξn munti, pe zapada, stβnca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Arta cultura


Index » hobby » Arta cultura
» Culori naturale si traditionale


Culori naturale si traditionale




Culori naturale si traditionale

Mestesugul vopsitului cu planet, care de fat este o arta, fiind in acelasi timp si o indeletnicire captivanta, ne ofera avantajul obtinerii unor culori de o deosebita trainicire, de o mare frumusete si cu o foarte mare varietate de nuante.

Natura patriei noastre ne ofera o mare bogatie de plante cu proprietati tinctoriale. Marea majoritate a plantelor fac parte din flora spontana a tarii.




Se stie ca majoritatea vietatilor superioare sunt inzestrate cu o vedere cromatica, adica ele disting componentele luminii albe, culorile.

La om, senzatia fiziologica de culoare (factorul obiectiv ) se asociaza cu reactia psihica (factorul subiectiv), privelistea culorilor bine armonizate creand o stare de placere, de bucurie, de armonie sufleteasca.

In acelasi timp, poate fi realizata o gama de culori, nuante si tonuri, prin revopsirea unui material colorat, prin vopsirea succesiva a materialului (alb) in doua bai de vopsire diferite sau prin vopsirea cu amestecuri de coloranti.

O gama de nuante si tonuri pot fi obtinute prin amestecarea a doua sau mai mute culori.

Rosu in amestec cu albastrul da violet, cu galben da portocaliu, cu cafeniu da cafeniu – rosiatic, cu verde da cafeniu, cu violet da violet – rosiatic, cu cenusiu da rosu – inchis, cu negru da brun – rosiatic.

Albastrul in amestec cu rosu da violet, cu galben da verde, cu cafeniu da cefeniu – inchis, cu verde da verde – albastrui, cenusiu da albastru – cenusiu, cu negru da albastru – inchis.

Galbenul in amestec cu rosu da portocaliu, cu albastru da verde, cu cafeniu da cafeniu – galbui, cu verde da verde – galbui, cu violet da cafeniu – masliniu, cu cenusiu da verde – mazare, cu negru da brun – verzui.

Cafeniul in amestec cu rosu da cafeniu – rosiatic, cu albastru da cafeniu – inchis, cu galben da verde – galbui, cu cafeniu da verde – masliniu, cu violet da cafeniu – verzui, cu cenusiu da verde – cenusiu, cu negru da vede – masliniu.

Verdele in amestec cu rosu da cafeniu, cu albastru da verde – albastrui, cu galben da verde – galbui, cu cafeniu da verde – masliniu, cu violet da cafeniu – verzui, cu cenusiu da verde cenusiu.

Violetul in amestec cu rosu da violet – rosiatic, cu albastru da violet – albastrui, cu galben da cafeniu – masliniu, cu cafeniu da cafeniu – inchis, cu verde da cafeniu – verzui, cu cenusiu da violet - cenusiu.

Cenusiul in amestec cu rosu da rosu – inchis, cu albastre da albastru – cenusiu, cu galben da verde – mazare, cu cafeniu da cafeniu, cu verde da verde – cenusiu, cu violet da violet – cenusiu, cu negru da cenusiu – inchis sau negru.

Rosu cu negru sau galben cu albastru si mult rosu dau brun – verzui.

Galbenul cu negru sau rosul cu albastrul si mult galben dau brun – verzui.

Albastrul cu negru sau rosul cu galben si mult albastru dau albastru – cenusiu.

Verdele cu negru sau rosul cu mult amestec de albastru cu galben dau verde – masliniu.

Vopsirea in rosu

Din arin negru si sovarf

Arin negru – scoarta proaspata sau uscata

Sovarf – florile proaspat culese

Plantele se lasa impreuna in apa timp de o zi, dupa care se scot si se intind la uscat la soare timp de 30 de min. Se aseaza apoi intr-un vas un rand de oua si un rand de plante uscate, peste care se toarna apa cat sa le acopere si se fierbe totul timp de 2-3 ore.

Din calin si roiba

Calin – fructele proaspat culese

Roiba – radacina

Radacina de roiba se zdrobeste si se piseaza, apoi se firbe in apa, sau se lasa sa stea in apa calda, pana cand solutia se coloreaza in rosu. Fructele de calin se piseaza bine si se storc (intr-un saculet de panza sau sita nemetalica). Se amesteca cele doua apoi se introduc ouale.

Din cimbrisor de camp, corn si sovarf

Cimbrisor – florile (proaspete)

Corn – scoarta

Sovarf- florile (proaspete)

Scoarta de cor se usuca bine la umbra, apoi impreuna cu florile de cimbrisor de camp si de sovarf se introduc in apa cat sa le acopere bine si se lasa sa stea la cald (amestecand din cand in cand) pana ce solutia se coloreaza in rosu. Se strecoara iar plantele se storc pana lasa toata zeama. Se introduc ouale si se fierb pana cand capata intensitatea dorita culorii, apoi se finiseaza.

Din cimbrisor de camp – florile proaspete

Prun  - scoarta

Sovarf – florile proaspete

Scoarta de prun se usuca la umbra, apoi se fierbe in apa impreuna cu florile de cimbrisor si de sovarf, pana cand solutia se coloreaza in rosu.

Se strecoara, se introduc ouale si se lasa pana cand se coloreaza la intensitatea dorita, opai se finiseaza.



Vopsirea in caramiziu

Din arin

Arin – scoarta jupuita de pe ramuri

Scoarta de arin se fierbe in apa pana cand solutia se coloreaza la intensitatea maxima.

Vopsirea in portocaliu sau oranj

Din ceapa

Ceapa – cojile uscate

Cojile uscate de la mai multe cepe se fierb impreuna cu ouale, pana cand se obtin nuantele de portocaliu sau galben-pai, in functie de sederea oualor in baia de vopsire.

Vopsirea in galben

Din papadie

Papadie – planta intreaga (cu radacina), proaspata

Ouale se fierb impreuna cu papadia in apa pana cand culoarea de galben a solutiei nu se mai intensifica.

Din soc si otet

Soc – frunzele proaspete

Frunzele se piseaza (in vas de lut sau de lemn) si se fierb impreuna cu ouale in apa, cu putin otet, pana cand solutia se coloreaza in galben la intensitate maxima. Se lasa la cald pana cand ouale se coloreaza in nuanta dorita, dupa care se finiseaza cu o carpa inmuiata in ulei.

Vopsirea in negru si cenusiu

Din nuc si stejar

Nuc – scoarta

Stejar - scoarta

Scoarta de nuc si de stejar se fierbe in apa timp de trei ore, dupa care se indeparteaza (la nevoie se strecoara). Se introduc ouale si se fierb la foc mic timp de 5 – 10 minute in apa clocotita pana cand acestea ajung la intensitatea maxima a culorii (negru – cenusiu).

Din sovarf

Sovarf – planta intreaga (fara radacina) inflorita si uscata, culeasa primavera sau vara

Zahar

Sovarful se fierbe in apa cu zahar pana cand rezulta o solutie coloranta in cenusiu – inchis. Se strecoara. In solutie se dizolva zaharul pisat. Se introduc ouale. Vasul se tine la caldura (la soare sau intr-o incapere calduroasa) timp de o jumatate de ora. Apoi se scot ouale si se finiseaza.

*

Din crusin si cenusa

Crusin – scoarta recoltata primavera

Cenusa

Coaja de crusin se taie in bucati si se usuca la soare. Se fierbe apoi in apa timp de 30 minute. Se adauga cenusa si se introduc ouale. Se tine la cald timp de o ora, apoi se finiseaza. Cu cat cantitatea de coaja este mai mare cu atat se obtin nuante mai inchise.

Vopsitul in brun - auriu

Din stevie, sare, ceapa

Stevie – radacina culeasa primavara in perioada vegetatiei plantei

Ceapa alba – foile  uscate

Sare

Radacinile de stevie proaspete se zdrobesc bine si se fierb doua ore timp in care se adauga doua linguri de sare plus foile de ceapa. In solutia obtinuta se introduc oule. Se fierb dupa care se scot la finisare.

Cuprins

Senzatii de culoare  . . . . . . . . . .. 1

Vopsirea cu coloranti din plante . . . . . 2

Vopsirea in rosu . . . . . . . . . .. 2

Vopsirea in caramiziu . . . . . . . . . 3

Vopsirea in portocaliu sau oranj . . . . . 3

Vopsirea in galben . . . . . . . . . .. 3

Vopsirea in negru si cenusiu . . . . . .. 4

Vopsirea in brun – auriu . . . . . . . 4








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate