Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Personalitati


Index » familie » Personalitati
Rawlins White


Rawlins White




Rawlins White      

Rawlins White a fost pescar multi ani la rand in orasul Cardiff, fiind bine vazut de vecinii sai. In timpul domniei regelui Henric al VIII-lea el s-a dovedit a fi un catolic bun dar cand a venit Edward la tron, White a devenit un asiduu cautator al adevarului. El era un om cu totul lipsit de educatie, analfabet dar si-a trimis fiul la scoala si cand baiatul a invatat sa citeasca, tatal sau il punea sa-i citeasca Biblia si alte carti, in fiecare seara.      

Lui White i-a placut atat de mult studiul biblic incat a renuntat la pescuit ca sa poata calatori din loc in loc si sa-i invete pe oameni, luandu-si si fiul cu el. Desi nu a invatat niciodata sa citeasca, White avea o memorie formidabila si era in stare sa citeze Scriptura cu mai multa acuratete decat o faceau multi invatati ai vremii. In curand White a devenit un invatator al adevarului binecunoscut si plin de succes.      

La cinci ani dupa ce White si-a inceput lucrarea, regina Maria a urcat pe tron. White a renuntat la predicarea in mod public dar a continuat sa predice in particular aducand un mare numar de oameni la Hristos. Deoarece persecutiile se intensificau, prietenii l-au rugat sa-si vanda posesiunile, sa dea banii sotiei si copiilor sai si sa mearga sa se ascunda undeva, dar White a refuzat sa se dezica de Hristos. In curand a fost prins si dus inaintea episcopului de Llandaff, care l-a trimis in temnita dupa indelungate discutii teologice. White a fost inchis in castelul din Cardiff pentru un an intreg si desi stia ca soarta sa era pecetluita si ca familia sa va suferi din greu dupa ce el va fi plecat, a continuat sa se roage si sa predice prietenilor care il vizitau in mod regulat.      




La sfarsitul anului de detentie, White a fost judecat inaintea episcopului de Llandaff, care a tinut o cuvantare lunga in care a explicat de ce este condamnat White, la care inculpatul a raspuns: "Domnul meu, Ii multumesc lui Dumnezeu ca sunt crestin si nu am pareri care sa contravina Scripturilor. Dar daca da, atunci doresc sa fiu corectat cu ajutorul Cuvantului lui Dumnezeu, asa cum trebuie sa se faca unui crestin."      

Dupa discutarea in contradictoriu a acuzatiilor, lucru care a durat catva timp, episcopul a sugerat ca sa se opreasca si sa se roage ca White sa se razgandeasca.       

"Ei, abia acum faceti ceea ce trebuie facut!" a exclamat White. "Daca cererea dumneavoastra este evlavioasa si legala, si va veti ruga asa cum trebuie, Dumnezeu va va asculta, asa ca dati-i drumul. Rugati-va la Dumnezeul dumneavoastra si eu ma voi ruga la Dumnezeul meu si stiu ca rugaciunea mea va fi ascultata."       

Cand rugaciunile au luat sfarsit, episcopul s-a adresat lui White: "Ei, cum stai? Iti retragi afirmatiile sau nu?"      

"Cu siguranta domnul meu, Rowlins am fost si Rowlins am ramas, prin harul lui Dumnezeu, Rowlins voi si fi. Desigur ca daca rugaciunile dumneavoastra ar fi fost drepte si legale, Dumnezeu le-ar fi ascultat dar cinstiti un dumnezeu fals si va rugati cum nu trebuie, asa ca Dumnezeu nu v-a raspuns la rugaciuni. Eu sunt doar un om sarac si simplu, dar Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunea si ma va intari in cauza Sa."       

Fiindca episcopul infuriat vroia sa-l condamne pe White, cineva i-a sugerat sa se tina o slujba si poate ca liturghia va face o minune cu acest om.      

Rawlins White a plecat sa se roage singur in timp ce s-a procedat la inceperea slujbei si s-a intors doar cand a auzit sunetul clopotului care anunta momentul principal al liturghiei idolatre.      

"Oameni buni" s-a adresat el adunarii, "sa-mi fiti de marturie in ziua judecatii ca eu nu m-am inchinat acestui idol!"(hostia). White a fost condamnat si a fost dus inapoi in temnita din Cardiff, un loc intunecat si dezgustator. Atunci cand a fost dus la locul executiei purta camasa sa de mire, o haina veche rosu-cafenie si un pantalon vechi de piele. Pe drumul catre rug si-a intalnit sotia si copiii care plangeau si vederea lor l-a facut si pe el sa planga, dar s-a lovit cu pumnul in piept si a zis: "Carne, imi stai in cale! Vrei sa traiesti? Ei bine, iti spun ca poti sa faci ce vrei fiindca tot nu vei birui."      



White s-a dus bucuros la rug, alipindu-se putin de stalpul lui ca apoi sa se intoarca spre un prieten care era in multime.      

"Simt ca trupul meu lupta impotriva spiritului meu si ma tem ca va birui. Daca ma vezi ispitit, te rog sa ridici un deget pentru ca sa-mi pot veni in fire."      

In timp ce era inlantuit de stalp, White i-a zis fierarului sa stranga lantul bine, pentru cazul in care trupul i se va lupta cu sufletul sau. Apoi au inceput sa adune lemne si paie imprejurul lui, White aplecandu-se si ajutandu-i sa le stivuiasca cat putea el de bine. Cand un preot s-a pus langa el ca sa predice multimii, el a ascultat respectuos pana cand s-a vorbit despre sacramentul altarului, moment in care a strigat "Nu-l ascultati pe acest proroc fals!"      

S-a dat foc rugului iar White si-a tinut mainile in flacari pana cand carnea i s-a ars si grasimea s-a scurs, ridicandu-le o singura data pentru a-si sterge fata cu focul. Tot timpul cat a durat suferinta sa, si a durat mai mult decat de obicei, el a strigat "O Doamne, primeste sufletul meu! O Doamne, primeste duhul meu!" Pana la urma nu si-a mai putut deschide gura. Focul i-a consumat picioarele si trupul i s-a prabusit in foc.      

Rawlins White a murit pentru marturia sa despre adevarul lui Dumnezeu si a fost rasplatit cu cununa vietii vesnice.      




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate