Specia: Otocinclus affinis
Sinonime: Nu are
Familia: Loricariidae
Subfamilia: Hypoptopomatinae
Ordinul: Siluriformes
Nume comun: Otocinclus galben
Origine: America de Sud: Sud-Estul Braziliei, Matogrosso, in riurile limpezi
atit lente cit si repezi, cu vegetatie bogata si pietre bogat tapetate cu alge
Marime: 4-5 cm; masculul ceva mai mic
Comportament: pasnic
pH= 6-8
dH= 5-19
Temperatura: 20-26 grade
Hrana: algivor, vegetarian
Reproducere: greoaie, aproape imposibila in acvarii, slab prolific
Speranta de viata : pina la 10 ani
Descriere : Pina in prezent au fost catalogate mai mult de 20
de specii apartinind genului Otocinclus. Cele mai comune in acvaristica ramin
insa Otocinclus affinis si Otocinclus vittatus.
Corpul pestelui este fusiform si subtire, acoperit cu 23-24 de placi osoase
care inlocuiesc solzii. Aceste placi formeaza o adevarata cuirasa care se
intinde si pe cap, dar placile osoase lipsesc de pe abdomen. Capul pestelui
este aplatizat iar gura este dispusa ventral cu forma clasica de ventuza.
Culoarea de baza a pestelui poate varia de la un verde pal pina la un galben
maroniu. Exista si exemplare care au culoarea de baza un gri deschis. Pe
spatele pestelui se pot distinge pete de culoare mai intunecata (maronie).
Abdomenul este argintiu albicios sau galben deschis. Pe partile laterale ale
pestelui se afla o banda longitudinala incepind de la virful botului pina pe
pedunculul caudal unde se transforma intr-o pata vizibila. Inotatoarele sunt
incolore sau verde foarte pal cu exceptia caudalei care este tusata cu negru.
Comportament : Pestii sunt foarte linistiti si pasnici putind
fi introdusi in toate tipurile de acvarii comunitare. Nu este teritorial si se
simte bine printre confratii sai. Fiind un peste de talie mica nu se va tine cu
Cichlide mari sau alte specii agresive. Inoata foarte putin, caracteristic
Loricariidelor, si prefera sa se "plimbe" folosind ventuza, pe un suport sau pe
frunze. Ziua este aproape imobil dar odata cu lasarea serii devine activ si
cauta mincarea.
Dimorfism sexual : Femela este ceva mai mare, mai rotunjoara
si cu abdomenul avind o tenta galbena.
Reproducerea : Este foarte rara in captivitate. Cei care au
reusit sa-l reproduca in captivitate afirma ca reproducerea este aproape
identica cu cea de la Corydoras. In general se recomanda o stimulare a pestilor
prin schimburi dese de apa pentru reproducera sezonului ploios, o mentinere a
apei la parametrii optimi si o reproducere "in familii" cu un numar mai mare de
masculi decit de femele. Este o specie putin prolifica nedepunind mai mult de
50 de icre. Icrele sunt depuse pe plante in grupuri mici de 4-5 bucati si au un
diametru de cca. 1 mm. Eclozarea se produce dupa 48-36 de ore. Dupa resorbtia
sacului vitelin pui se hranesc cu plancton si fitoplancton foarte fin iar mai
tirziu cu naupli de artemia. In perioada de crestere a puilor temperatura nu
trebuie sa depaseasca 23° C.
Hranirea : Specia este omnivora dar preponderent vegetariana.
Pestii se hranesc cu alge, frunze de salata sau spanac, mazare decojita,
spirulina, etc. Cu toate ca este de talie mica este destul de mincacios si va
consuma si hrana ramasa neconsumata de ceilalti colocatari. Nu refuza nici
hrana vie sub forma d eviermi. Un lucru pozitiv este ca in nici un caz nu ataca
plantele sanatoase.
Exigente : Ca multi din reprezentantii acestei familii,
apreciaza in mod deosebit un covor de alge, in general pe substrat. Nu are
nevoie de conditii speciale dar prefera o apa limpede si bine filtrata. Marimea
minima a unui bazin comunitar in care se tin si 5-6 Oto nu trebuie sa fie mai
mic de 40-60 de litri. O apa "ideala" pentru aceasta specie ar trebui sa aiba
un pH=6.5-7, duritate dGH=2-12 si o temperatura de 21-25° C. Nu adaugati
niciodata sare in acvariul cu Otocinclus. Totusi trebuie precautie cind
introducem pentru prima data Otocinclus in bazin. Este indicat sa se faca o
aclimatizare treptata. Nitratii nu trebuie sa depaseasca 10 mg/l. Deasemeni nu
este indicat sa introducem acesti pesti in bazine noi, neciclate corespunzator.
In cazul in care, din diferite motive, apa din bazin sufera modificari majore,
primii pesti care vor murii vor fi Otcinclus. Deci mare atentie la schimburile
regulate de apa. Substratul va fi format din nisip ceva mai rotund (pentru a nu
ranii gura pestilor) si o vegetatie abundenta. Este bine ca in bazin filtrul sa
ofere un usor curent de apa. Atentie la sorbul filtrului care ar putea absorbi
pestisorii! Cunoscuta fiind timiditatea lor, pestii se simt mai bine intr-un
acvariu cu plante de suprafata care sa umbreasca bazinul.
