Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
Misiunea specializarii Sociologie


Misiunea specializarii Sociologie


Misiunea specializarii Sociologie

Sa ne constituim intr-un factor activ in largirea si imbogatirea orizontului profesional si de cunoastere al absolventilor Facultatii de Sociologie, a altor categorii de specialisti si cetateni, prin activitatile de educatie permanenta, sub toate formele ei;

  • Sa formam si sa specializam, dintre cei mai buni absolventi de liceu, profesionisti de prim rang in domeniile stiintelor sociale si umane, cu o solida pregatire profesionala, bazata pe o cultura generala, in spiritul valorilor fundamentale ale poporului nostru si ale valorilor universale europene;
  • Sa contribuim la dezvoltarea zonei de vest a Moldovei, avand un rol activ in transferul reciproc de cunostinte intre Facultatea de Sociologie si diversele organizatii, firme, institutii locale, regionale, nationale si internationale, prin cercetarea fundamentala si aplicativa;
  • Sa fim un punct central care sa focalizeze si sa radieze valorile universale europene si pe cele specifice poporului nostru in, catre si dinspre comunitatile dinMoldova,
  • Sa fim un centru de excelenta in domeniul sociologiei aplicate in competitia nationala a diferitelor sectii de sociologie.

Obiective prioritare



Pentru indeplinirea misiunii, Catedra de Sociologie isi propune urmatoarele obiective prioritare:

Introducerea unor noi directii in aplicarea sociologiei si fortificarea inceputurilor existente la Catedra de Sociologie in stransa raportare la cerintele economiei de piata;

  • Cresterea calitativa in predarea sociologiei si fortificarea inceputurilor existente la Catedra de Sociologie in stransa raportare la cerintele actuale;
  • Ridicarea eficacitatii procesului de invatamant prin dezvoltarea personalului academic de la Catedra de Sociologie si prin introducerea unor metode moderne de invatare;
  • Cresterea calitativa a invatamantului superior prin sincronizarea invatamantului romanesc universitar la cerintele actuale ale societatii aflata in plin proces de schimbare;
  • Validarea unor idei si propuneri a caror realizare va aduce venituri suplimentare asigurand astfel autofinantarea activitatilor propuse de noi.

Prin specializarea Sociologie se vor pregati viitori specialisti cu studii universitare si statut de cadre didactice, cercetatori si practicieni pentru:

institutii guvernamentale;

  • institutii de cercetari stiintifice;
  • institutii politice;
  • unitati economice;
  • intreprinderi industriale;
  • regii autonome;
  • oficii pentru protectie sociala;
  • oficii pentru reconversia fortei de munca;
  • centre de orientare scolara si profesionala;
  • organizatii nonguvernamentale;
  • unitati militare;
  • scoli si facultati.

Sali si amfiteatre dotate cu retroproiectoare si videoproiectoare si alte echipamente disponibile (camera video, televizor etc.)

Sociologia si profesiunea de sociolog

Sociologia si profesiunea de sociolog se bucura de inalta pretuire in lumea intreaga. Nu exista in lume universitate demna de numele ei care sa nu aiba un departament de Sociologie . Nu exista profesiune conforma civilizatiei stiintifice contemporane care sa nu presupuna cunostinte sociologice si, adesea, chiar sensibilitate sociologica.

Definitie Sociologii efectueaza cercetari asupra structurii sociale, originii si evolutiei umanitatii si relatia dintre activitatea umana si mediul social si pun la dispozitia factorilor de decizie rezultatele cercetarilor intreprinse; avizeaza aplicarea cunostintelor acumulate la definirea politicilor economice si sociale corespunzatoare anumitor categorii de populatie si regiuni.

Descrierea profesiei. Sociologul este persoana cu studii superioare pregatita sa realizeze cercetari asupra dezvoltarii societatii, a structurii sociale pe grupuri si categorii, a relatiilor si institutiilor sociale, a comportamentului social si a influentei lor asupra individului. Pune la dispozitia factorilor de decizie rezultatele cercetarilor intreprinse.

Unelte si instrumente de lucru. Sociologul utilizeaza instrumente birotice, de inregistrare si prelucrare statistica a datelor, traditionale sau electronice, computerizate. Pe langa documentarea teoretica, foloseste chestionare, interviuri, anchete, observatii, experimente, sondaje.

Atributii si responsabilitati.

cunoaste si utilizeaza metodele si tehnicile sociologice;

  • studiaza, folosind aceste metode: comportamentul grupurilor umane (familii, cupluri, echipe, bande, comunitati, guverne si societati), dezvoltarea si structura grupurilor, a modelelor de conduita;
  • studiaza si ofera solutii (pe baza cercetarii) pentru problemele legate de interactiunea sociala dintre diferite domenii si institutii (drept, politica, econmie, cultura, educatie, religie);
  • se angajeaza concret in lupta de reforma sociala, in predictii de perspectiva;
  • publica si popularizeaza prin mass-media rezultatele sondajelor de opinie si anchetelor, pentru a oferi in plan macrosocial, imaginea dinamicii si mobilitatii la nivel microsocial;
  • investigheaza cauzele diferitelor fenomene, conflicte si miscari sociale: migratia, saracia, delicventa, criminalitatea, agresiunea sociala, mobilitatea sociala, sexualitatea etc.;
  • descopera si experimenteaza metode si tehnici noi de cercetare a vietii sociale;
  • analizeaza date, identifica tendinte, interpreteaza rezultatele cercetarilor in scopul completarii si imbogatirii informatiei sociologice de ansamblu;
  • isi imbogateste permanent pregatirea de specialitate;
  • elaboreaza studii de diagnoza si prognoza referitoare la starea sociala si la evolutia diferitelor organizatii, institutii, grupuri sau comunitati sociale;
  • poate fi consilierul factorilor de decizie pentru fundamentarea unor hotarari in rezolvarea unor probleme sociale de interes national sau local.

Mediu de activitate. Sociologul lucreaza atat in birouri si cabinete, in spatiu inchis si ventilat, luminat, cat si pe teren, pentru culegerea datelor necesare cercetarilor sale: in public, in mijlocul diferitelor grupuri si categorii de persoane, fiind expus actiunii factorilor climatici sezonieri, si a unor variate medii de munca, influentat de specificul actiunilor si faptelor la care ia parte.

Cerinte de educatie si pregatire profesionala. Exercitarea acestei profesii necesita studii superioare. Dupa absolvirea liceului, se sustine examen de admitere la profilul Sociopsihopedagogie, specializarea Sociologie, a Facultatii de Sociologie, Psihologie, Pedagogie din cadrul Universitatii. Cursurile dureaza 4 ani, numai la zi. Pregatirea se finalizeaza prin acordarea diplomei de licenta. Studiile se pot continua printr-un program master.

Exista o semnificatie practica a sociologiei? Raspunsul este, fara indoiala, pozitiv. Putand fi identificata cu studiul sistematic al societatilor umane, cu accent special pe societatile moderne si contemporane, sociologia are multe implicatii practice. Gandirea sociologica si purtatorul ei, sociologul, contribuie la fundamentarea politicilor sociale si reformelor sociale. Ea le ofera o mai clara si mai adecvata intelegere a situatiilor sociale si a posibilitatilor liniei de evolutie. Astfel, sociologul indeplineste functia de asistenta obligatorie de specialitate pe langa orice instanta inrudita, sa elaboreze si sa puna in practica politici si masuri de redresare sociala.

Codul deontologic al sociologilor

(adoptat de catre a 3-a Conferinta Nationala a sociologilor din Romania 21-22 mai 1993, Bucuresti)

Profesia de sociolog, in diferitele ei ipostaze - cercetare, invatamant, aplicare - , implica importante considerente etice. Intrucat practicarea sociologiei presupune, in mod necesar, contactul direct si nemijlocit cu persoane, grupuri, organizatii si comunitati, sociologii sunt constienti de posibilele implicatii si consecinte ce pot fi generate sau favorizate prin utilizarea incompetenta, fara discernamant sau cu rea-credinta a cunostintelor sociologice. Acordarea unei atentii speciale considerentelor etice reprezinta un factor esential al prestigiului sociologiei ca disciplina si o preconditie vitala a contributiei acesteia la construirea unei societati umane in toate compartimentele sale.

Acest cod deontologic reprezinta forma de asumare de catre comunitatea sociologilor din Romania a responsabilitatilor sale sociale, un angajament moral de a contribui la imbunatatirea continua a conditiilor sociale ale vietii umane.

Codul deontologic este expresia consensului Sociologilor din Moldova. Pe baza lui se poate aprecia daca membrii Asociatiei (dar si nemembrii acesteia care practica sociologia) au dovedit sau nu probitate profesionala si morala in relatiile cu persoane, grupuri, organizatii, comunitati, in activitatea de cercetare, invatamant sau aplicare a cunostintelor sociologice.

Telul principal al prezentului Cod deontologic nu este de a supraveghea, controla sau sanctiona comportamentul profesional al sociologilor, ci de a-i atentiona si sensibiliza pe acestia asupra consecintelor nedorite ce pot decurge din practicarea sociologiei, indemnandu-i sa-si autoeduce si autoperfectioneze conduita profesionala si morala si sa stimuleze, totodata, atitudinea lor activa de atentionare si educare a colegilor si colaboratorilor in activitatea profesionala comuna. Codul constituie totodata si o baza pentru luarea de atitudine colectiva impotriva unor eventuale comportamente apreciate a incalca flagrant principiile eticii sociologice. El ofera, in acelasi timp, o baza consensuala pentru construirea unei atmosfere pozitive in cadrul comunitatii sociologice, armonioase, con-colegialitate, respect si exigenta reciproca. Codul reprezinta un instrument pentru solutionarea disputelor si conflictelor care ar putea aparea intre sociologi sau intre acestia si alti membrii ai colectivitatii.

Practicarea sociologiei

A. PROFESIONALISM, UMANISM SI OBIECTIVITATE.

Inalte standarde profesionale. Sociologul are datoria de a plasa la cele mai inalte standarde teoretice si metodologice in activitatea sa de cercetare, invatamant si aplicare.

Optiune umanista fundamentala. Intreaga activitate profesionala trebuie fondata pe o optiune umanista ultima: persoana umana si umanitatea reprezinta entitatile supreme ale societatii pe care sociologul se angajeaza a le sprijini cu toate resursele sale profesionale. In nici o situatie de cercetare, invatamant sau aplicare a sociologiei, persoana umana nu trebuie sa fie trata ca simplu mijloc, persoana umana trebuie sa reprezinte in activitatea sociologului scopul ultim, valoarea suprema.

Respect pentru libertatea si demnitatea umana. Prin activitatea sa, sociologul trebuie sa prezerve si sa amplifice libertatea de optiune si manifestare a fiecarei persoane, grup social sau comunitati. Manipularea de orice fel reprezinta un comportament profesional inacceptabil, in mod absolut.

Optiune democratica. Sociologul trebuie sa-si fundamenteze intreaga activitate pe valorile democratiei: respectul reciproc al persoanelor, grupurilor si comunitatilor, intelegerea si acceptarea reciproca. El nu trebuie sa favorizeze un grup sau o comunitate in detrimentul altui grup sau comunitati, sa actioneze cu toate resursele sale profesionale pentru solutionarea tensiunilor si conflictelor sociale nu prin forta sau manipulare, ci pe baza intelegerii si acceptarii reciproce. In mod special atunci cand este vorba de un conflict, datoria morala a sociologului este de a evita sa devina instrumentul derularii acestuia, conseind partile, inclusiv partea care l-a angajat, sa adopte solutii pozitive, constructive, fondate pe valorile democratiei, iar nu solutii bazate pe forta sau manipulare. Prin activitatea sa, sociologul trebuie sa devina un element activ al procesului de negociere intre parti, promovand valorile fundamentale ale respectului si acceptarii reciproce.



Neutralitate axiologica si obiectivitate. In intreaga sa activitate, sociologul trebuie sa se ghideze dupa principiul neutralitatii axiologice. In nici o imprejurare el nu trebuie sa puna nici un angajament valoric mai presus de adevarul stiintific. Adevarul stiintific reprezinta valoarea morala suprema a omului de stiinta. In mod special datorita faptului ca prin insasi profesiunea sa, sociologul reprezinta un important factor social, el trebuie sa se plaseze echidistant in raport cu toate grupurile sociale, ideologiile, comunitatile componente ale colectivitatii din care face parte, sa evite orice ingerinte politice, ideologice sau partidiste in activitatea sa profesionala care ar putea distorsiona analiza corecta si obiectiva a realitatii sociale.

Declararea angajamentului social. Acceptarea de catre un sociolog a angajarii sale de catre un grup, institutie, organizatie sau comunitate pentru a promova interesele acestora, fapt care poate fi, mai ales pentru sociologul practician, foarte frecvent, trebuie sa aiba loc in conditii deontologice clar specificate:

 Angajamentul trebuie declarat in termeni expliciti. Sociologul trebuie sa faca cunoscute diferitele surse de finantare ale cercetarilor la care participa individual sau in grup si sa consemneze orice legatura pe care o are cu diferite firme, organizatii sau sponsori.

 Sociologul nu trebuie sa accepte contracte, conventii, subventii, burse de cercetare sau invatamant daca prin aceasta se produce o incalcare a principiilor deontologiei profesionale, el trebuie sa renunte la un asemenea angajament in momentul in care constata ca o asemenea angajare este de natura a implica abateri de la Codul deontologic.

 Sociologul trebuie sa influenteze partea angajatoare, cat si celelalte parti pentru a recurge la un comportament democratic in orice situatie conflictuala, la metode pozitiv-constructive, iar nu opresiv-manipulative sau bazate pe violenta. Este datoria morala a sociologului sa devina un factor activ de construire a consensului bazat pe intelegere si acceptare reciproca, pe negociere cu mijloace democratice constructive.

 Este datoria morala a sociologului de a refuza sa contribuie la actiuni opresiv-manipulative sau violente. In situatii de conflict, pentru a evita sa-si impuna cunostintele sale in mod unilateral la dispozitia unei parti, sociologului ii revine datoria de a difuza larg in cadrul colectivitatii din care face parte cunostintele sale teoretice si rezultatele empirice ale cercetarilor sale.

Optiunile valorice personale si obiectivitatea. Ca orice persoana, sociologul are dreptul la optiuni valorice proprii, la angajamente politice si ideologice. In legatura cu aceasta situatie, sociologul este dator sa intreprinda urmatoarele actiuni pentru a evita ca angajamentul sau valoric sa anuleze neutralitatea axiologica si obiectivitatea activitatii sale profesionale:

 Sa caute sa analizez si sa declare explicit cat mai detaliat cu putinta baza rationala a optiunilor sale valorice.

 Sa expuna totodata in mod explicit si detaliat si celelalte optiuni valorice alternative impreuna cu argumentatia lor rationala.

 Sa alature criticilor pe care el le face optiunilor valorice alternative, criticile aduse de catre ceilalti propriei sale optiuni valorice si aceasta cat mai detaliat cu putinta.

 Sa realizeze ceasta analiza a optiunilor valorice care se confrunta, inclusiv propria optiune, cu o completa buna credinta, in spiritul obiectivitatii stiintifice.

 Este recomandabil ca sociologul sa expuna in mod deschis si cu buna credinta punctele slabe si indoielile pe care el insusi le are in legatura cu optiunile sale valorice.

 Disputele cu ceilalti specialisti trebuie sa se realizeze in spiritul colegialitatii, onestitatii stiintifice si al respectului pentru public.

Neutralitatea axiologica in invatamantul sociologic. Organizarea invatamantului sociologic, pentru a promova principiul neutralitatii si obiectivitatii, trebuie sa se realizeze in institutii de invatamant care nu prezinta prin structura lor nici o angajare de grup social, organizatie, ideologie sau de tip sectorial. Invatamantul trebuie sa aiba un caracter academic, adica sa exprime independenta ideologica si valorica, promovand ca principii fundamentale: adevarul, respectul pentru persoana umana si pentru umanitate, pluralismul democratic al optiunilor valorice. Pentru a realiza acest lucru, procesul de invatamant trebuie sa prilejuiasca studentilor contactul egal si nediscriminatoriu, cu toate optiunile valorice personale, grupale sau sectoriale, cultivand prin aceasta o atitudine fundamentala de neutralitate axiologica. Invatamantul sociologic trebuie sa reprezinte un mijloc de inculcare a unor valori particulare, ci sa mijloceasca dialogul dintre optiunile valorice alternative, cultivand spiritul de echidistantare si analiza critica. Un asemenea spirit academic este o garantie a faptului ca sociologii angajati in diferite sisteme particulare vor actiona nu in spiritul opozitiei rigide si lipsite de intelegere dintre componentele colectivitatii ci, dimpotriva, in spiritul deschiderii reciproce, al dialogului constructiv si al imperativului crearii si recrearii continue a consensului comunitar. Acelasi spirit academic de neutralitate axiologica trebuie sa caracterizeze comportamentul profesorului de sociologie. Este o datorie fundamentala a profesorului de sociologie sa evite angajamentul valoric, politic si ideologic unilateral si exclusivist. El trebuie sa reprezinte pentru studentii sai un model exemplar de analiza stiintifica echidistanta, obiectiva, bazata pe respectul fata de optiunile valorice alternative, angajamentul valoric personal al studentului si valoarea suprema a dialogului si consensului.

Publicarea rezultatelor cercetarilor sociologice in spiritul profesionalismului si al neutralitatii axiologice. In acest sens:

 In toate fazele cercetarii - elaborarea metodologiei de culegere a datelor, culegerea propriu-zisa a acestora, analiza si interpretarea acestora, sociologul trebuie sa manifeste o grija deosebita pentru ca procedurile utilizate sa fie stiintifice si obiective, excluzandu-se atat influenta optiunilor valorice personale cat si ingerintele de natura politica, ideologica, partidista sau a intereselor angajatorului.

 In prezentarea cercetarii, rezultatele obtinute trebuie sa fie comunicate complet, fara omisiuni de date importante. Selectia datelor ce urmeaza a fi date trebuie sa aiba loc doar pe criteriul relevantei stiintifice, interesele personale (provenite din angajamentul valoric al autorului sau din ratiuni de succes stiintific) sau cele de grup sau de angajare social-institutionala nu trebuie sa aiba nici un rol.

 Orice distorsionare constienta a datelor, in diferitele faze ale cercetarii, reprezinta o incalcare deosebit de grava a eticii profesionale si trebuie condamnata. Exista o singura exceptie de la cerinta publicarii integrale a datelor obtinute prin cercetare: daca prin aceasta se aduc prejudicii, in conditiile normale ale dialogului si negocierii democratice, vreunei parti. Decizia de a nu face publice datele unei cercetari din acest motiv revine exclusiv cercetatorului si ea trebuie sa fie temeinic motivata. In mod special cercetatorul trebuie sa analizeze cu toata responsabilitatea morala cerintele angajatului d a nu publica datele rezultate din cercetare, cat si cele referitoare la modul in care ele ar putea fi publicate. Este de preferat ca, in contractul cu angajatorul (sponsorul cercetarii), sociologul sa-si rezerve libertatea de a face publice datele rezultate din cercetare, in forma pe care el o considera adecvata. Un asemenea lucru reprezinta o garantie importanta a neutralizarii unilaterale si manipulative a activitatii sociologului de catre angajator.

 In masura in care nu sunt lezate drepturile anumitor indivizi, grupuri sau comunitati prin publicarea sau comunicarea modului in care au fost culese, autorii cercetarilor sunt obligati, la solicitarea altor membrii ai comunitatii sociologice, sa puna la dispozitia celor interesati metodologia si instrumentele utilizate, volumul esantionului investigat, scalele de masurare si evaluare ce ar putea proba seriozitatea si credibilitatea cercetarii.

 Cercetatorii au datoria morala de a pune la dispozitia colegilor lor datele rezultate din cercetare, dupa publicarea analizelor, pentru analize secundare, gratuit sau la un pret rezonabil.

Sociologii trebuie sa-si aleaga acele metode si mijloace de investigatie care sa le permita culegerea, analiza si interpretarea cat mai corecta a realitatii sociale. In nici o situatie si pentru nici un considerent, de orice natura ar fi el, ei nu trebuie sa deformeze sau sa denatureze datele privitoare la realitatea sociala, prin modificarea, ajustarea sau corectarea lor.

Onestitate profesionala. Atat in relatiile cu utilizatorii serviciilor sociologilor, cat si cu publicul, este o datorie elementara aceea de a ne exprima cu claritate limitele disciplinare si cele specifice proiectului de cercetare in cauza. In orice caz, este apreciat a fi un comportament aducator de prejudicii profesiei si valorilor democratice, reclamarea unei autoritati a demersului sociologic dincolo de puterea lui efectiva. In declararea rezultatelor scontate, sociologul trebuie sa precizeze cu claritate obiectivele specificate care par a fi posibil de atins (declararea unor obiective si rezultate excesiv de generale, este de natura a induce in eroare), precum si limitele pe care le prelimina. In prezentarea rezultatelor efective ale cercetarii sale ale aplicarii unor cunostinte sociologice, sociologul trebuie sa fie cat mai critic cu putinta, indicand un spirit de obiectivitate ceea ce considera ca s-a realizat pozitiv, cat si ceea ce crede ca reprezinta limite sau ridica semne de intrebare. El trebuie sa ofere colegilor sai din comunitatea stiintifica toate datele necesare pentru evaluarea independenta a validitatii rezultatelor obtinute.

Protectia colectivitatii de impostura stiintifica. In cazul in care persoane neatestate si necalificate din punct de vedere profesional desfasoara activitati de cercetare sociologica, contestabile din punct de vedere stiintific sau lipsite de probitate morala, cu impact negativ asupra colectivitatii, Asociatia Sociologilor din Romania, cat si fiecare membru al sau au obligatia morala de a lua atitudine, dezvaluind in cadrul massmedia comportamentul incriminat. Masurile de protectie a colectivitatii impotriva comportamentului lipsit de profesionalism si / sau moralitate pot merge pana la chemarea persoanelor sau organizatiilor implicate in fata instantelor judiciare.

Corectitudinea profesionala. Sociologii nu trebuie sa-si foloseasca cunostintele profesionale si stiintifice in scopuri ilicite sau frauduloase. Ei nu trebuie, in nici un caz, sa insele increderea persoanelor implicate in cercetare, fiind constienti de faptul ca actiunea incorecta a unui specialist sau echipe de specialisti poate diminua sensibil, prestigiul sociologiei ca stiinta, impiedicand accesul in viitor la informatii si date, demotivand cooperarea populatiei, afectand negativ cererea de servicii sociologice, producand o diminuare a credibilitatii sociologiei ca profesie.

Seriozitate profesionala. Odata acceptat un contract de cercetare sau de aplicare sau de aplicare a cunostintelor sociologice, specialistul trebuie sa faca tot ceea ce ii sta in putinta pentru a realiza, la un nivel inalt de profesionalism si la termenul stabilit, lucrarea angajata sau functia pentru care este angajat.

Responsabilitatea profesionala pentru comunitatea sociologica. Fiecare sociolog, cercetator, profesor sau practician trebuie sa depuna un efort continuu pentru a-si perfectiona pregatirea profesionala la nivelul atins de stiinta, fiecare membru al comunitatii are datoria morala de a difuza rezultatele cercetarii sale stiintifice, didactice si practice si sa sprijine prin toate mijloacele pe ceilalti membrii ai comunitatii stiintifice, sa-si perfectioneze continuu calificarea profesionala.



Corectitudine colegiala. Cand mai multi sociologi, inclusiv studenti, sunt implicati in proiecte comune, inca de la inceput trebuie formulate acorduri mutuale acceptate cu privire la diviziunea muncii, plata muncii, accesul la date, drepturile de autor, precum si alte drepturi si responsabilitati. In masura in care aceste acorduri trebuie modificate pe parcursul, aceasta trebuie sa se faca cu acceptul participantilor.

B. RESPONSABILITATE SI RESPECT PENTRU DREPTURILE POPULATIEI CERCETATE.

Prin specificul sau, sociologia are ca obiect de cercetare persoanele, grupurile si comunitatile. Activitatea practica a sociologului poate afecta pozitiv sau negativ diferiti membrii ai colectivitatii. In plus, intervenind activ in relatiile sociale, sociologul poate afecta neintentionat configuratia acestora intr-o directie indezirabila pentru el ca persoana, cat si pentru comunitatea sociologilor pe care o reprezinta.

Activitatea sa poate sa implice puternice conflicte de interese, probleme legate de echitate, corectitudine si morala. Din acest motiv, sociologul trebuie sa acorde o atentie speciala relatiilor sale cu subiectii investigati in scopuri stiintifice sau afectati de activitatea sa ca practician. Faptul ca este angajat nu ii suspenda in nici un fel responsabilitatea fata de persoanele cu care intra in contact sau pe care activitatea sa le poata afecta direct sau indirect.

 Protectia anonimatului si a intimitatii. In cursul realizarii cercetarilor, sociologul nu trebuie sa expuna persoanele investigate riscului unor prejudicii morale sau materiale prin nerespectarea anonimatului. Subiectii cercetarii au dreptul la asigurarea neconditionata a anonimatului. Obligatia respectarii anonimatului si a intimitatii subiectilor investigati este valabila pentru toti membrii echipei de cercetare care au acces la informatii (sociologi, operatori de anchete, studenti, functionari, asistenti sociali, codificatori), cat si pentru orice membru al comunitatii sociologice care are acces la datele cercetarii. De luarea de masuri de protectie a subiectilor cercetarii este in primul rand responsabil coordonatorul echipei de cercetare.

 Protectia subiectilor cercetarii fata de riscurile posibile implicate de participarea lor la cercetare. Initiatorii cercetarii trebuie sa ia in considerare cu toata grija posibilele riscuri pe care subiectii le-ar avea ca urmare a participarii lor la cercetare. Anonimatul informatiilor culese reprezinta doar o masura de protectie. Atunci cand riscurile cu consecinte negative sunt mai mari decat riscurile implicate in viata de zi cu zi, subiectii cercetarii trebuie sa fie de la inceput informati in mod amanuntit si consimtamantul lor de a participa la cercetare in aceste conditii trebuie obtinut. Mai ales atunci cand si un risc moderat trebuie asteptat, consimtamantul subiectului trebuie obtinut in mod explicit.

 Dreptul subiectului de a fi informat. In orice situatie, dar mai ales atunci cand cercetarea are ca obiect aspecte ale vietii personale, intime, sau cand informatiile culese pot crea pentru subiectul investigat riscul unor efecte neplacute, cercetatorul trebuie sa informeze explicit de la bun inceput subiectul cercetarii in legatura cu tipul de informatii care vor fi culese cat si cu privire la scopul general al cercetarii. In nici o imprejurare cercetatorul nu trebuie sa induca in eroare asupra temei si obiectivelor cercetarii. Se recomanda ca, inainte sau dupa terminarea investigarii subiectii investigati sa fie cat mai amanuntit informati despre obiectivele cercetarii, principalele ipoteze si modul in care datele vor fi utilizate.

 Protectia subiectilor participanti la experimente sociologice. In mod special problema protectiei se pune atunci cand este vorba de organizarea unor experimente sociologice. Experimentul trebuie astfel conceput incat sa nu produca vreun rau substantial participantilor sau transformari negative durabile, oricat de mici ar fi acestea. In cazul existentei unor asemenea riscuri, cercetatorul are datoria de a informa explicit subiectii si de a obtine acordul participarii.

 Participarea in calitate de subiect al investigatiei sau al unui experiment sociologic este absolut voluntara. Sociologul nu are dreptul de a utiliza nici un mijloc de coercitie. Exceptie poate constitui doar eventuala obligatie a studentilor in stiintele sociale si umane de a participa ca subiecti la asemenea cercetari sau experimente, in cazul lor, o asemenea participare reprezinta un prilej de invatare.

 Sociologii nu trebuie sa abuzeze de pozitia lor profesionala de cercetatori sociali in scopuri frauduloase sau ca pretext pentru a culege informatii secrete pentru vreo organizatie sau vreun guvern.

 Sociologii nu trebuie sa faca vreo promisiune vreunui subiect, persoana, grup sau organizatie daca nu exista intentia ferma si posibilitatea efectiva de a onora un asemenea angajament. Orice asemenea angajament, odata facut, trebuie sa fie onorat.

 Indiferent de natura angajarii sau a sponsorizarii, sociologul trebuie sa respecte interesele persoanelor si grupurilor care intra in perimetrul cercetarii si actiunii sale.

Principiul etic care trebuie sa-i orienteze in asemenea cazuri este "maximizarea binelui tuturor partilor', iar nu maximizarea beneficiilor unei parti in detrimentul celorlalte.

Predarea sociologiei

 Catedrele si sectiile de sociologie din invatamantul superior si mediu trebuie sa functioneze la nivelul standardelor teoretice si metodologice validate pe plan international. Recrutarea si promovarea personalului cu functii de predare in invatamantul sociologic se va face cu respectarea stricta a criteriilor de competenta si evaluare, atat profesionalism - stiintifice, cat si etice. Aceleasi criterii stau si la baza evaluarii manualelor, cursurilor, prelegerilor sau crestomatiilor elaborate de personalul didactic, precum si la estimarea productiei publicistice a acestuia in diferitele ramuri ale sociologiei.

 Catedrele si sectiile de sociologie au responsabilitatea colectiva de a se asigura ca toate cadrele didactice au calificarea necesara pentru a preda disciplinele care le revin si realizeaza activitatea didactica la un nivel profesional si moral corespunzator.

 Sociologii care predau in invatamant sunt obligati sa informeze si sa explice cu onestitate studentilor profilul sectiei respective, domeniile si perspectivele diferitelor cursuri obligatorii sau optionale, sa-i ajute sa evalueze corect perspectivele de practicare a profesiei de sociolog, exigentele si asteptarile reciproce.

 Catedrele si sectiile de sociologie, ca si personalul lor didactic au datoria sa asigure un tratament egal si echitabil tuturor studentilor si candidatilor, fara sa recurga la discriminari sau diferentieri in randul acestora sau de alta natura. Cadrele didactice din sociologie trebuie sa se abtina de a furniza date si informatii intime privind candidatii sau studentii (cu exceptia acelora referitoare la testarea capacitatii profesionale a acestora).

 Sociologii care predau in invatamantul superior trebuie sa ajute studentii si sa coopereze loial cu acestia in activitatea de cercetare sau de elaborare a proiectelor si lucrarilor de diploma. Ei nu trebuie, in nici un caz, sa-si revendice paternitatea exclusiva a rezultatelor sau concluziilor realizate in comun cu studentii, avand chiar obligatia morala de a le adresa multumiri publice pentru contributiile lor in diferitele etape ale cercetarii (elaborarea proiectului de cercetare, formularea ipotezelor de lucru si a instrumentelor de lucru, colectarea, prelucrarea si prezentarea datelor finale).

 Sociologii din invatamant trebuie sa permita si sa incurajeze cooperarea studentilor cu sociologii din institutiile de cercetare. Ei trebuie sa se abtina de la intretinerea sau favorizarea unor raporturi tensionale cu colegii pe motive profesionale sau personale, prin antrenarea sau incitarea studentilor in favoarea unei parti sau alteia. La randul lor, sociologii si practicienii sunt obligati sa puna la dispozitia personalului didactic rezultatele cercetarii lor, iar daca sunt solicitati de acestia, sa sustina cursuri si seminarii in diferite ramuri ale sociologiei (remunerate sau gratuite).

 Sociologii care activeaza in invatamant si predau o anumita disciplina sociologica, utilizand in acest scop carti, volume si alte materiale publicate de alti autori din tara si din strainatate, au obligatia morala de a face cunoscute sursele bibliografice si numele autorilor. Orice insusire ilicita sau incorecta a muncii altora constituie o grava incalcare a principiilor deontologice, trebuind sanctionata ca atare din punct de vedere moral.

 Sociologii trebuie sa ia orice decizie privitoare la programele de invatamant, tematicile cursurilor, manualelor, culegerilor de texte, selectarii studentilor si notarii acestora exclusiv pe baza criteriilor profesionale, excluzandu-se orice considerent personal sau de natura extraprofesionala. Cadrele didactice nu trebuie sa forteze obtinerea unor favoruri personale sau sexuale, avantaje economice sau profesionale de la studenti, colegi sau de la personalul din subordine.

 Sociologii nu trebuie sa permita ca animozitatile personale sau diferentele intelectuale fata de colegii lor sa ingradeasca contactele studentilor cu respectivii colegi.

 Sociologii care predau sociologia au datoria de a lua in mod sistematic in considerare opinia studentilor lor asupra activitatii didactice pe care o organizeaza.

VALORIFICAREA PRODUCTIEI SOCIOLOGICE

- Publicatii si evaluarea studiilor sociologice-

 Sociologii sunt obligati ca in activitatea de valorificare publicistica si practica a cercetarilor intreprinse (concretizata sub forma de carti, manuale, cursuri, crestomatii, volume, articole, conferinte, comunicari etc.) sa respecte normele si reglementarile interne si internationale privind dreptul de autor si de proprietate intelectuala. Sociologii care isi valorifica rezultatele cercetarilor prin publicatii, precum si cei care elaboreaza cursuri si manuale universitare poarta intreaga raspundere atat in privinta formei si continutului, cat si in privinta riscurilor la care se pot expune prin folosirea incorecta, in nume propriu, a unor lucrari, cursuri, volume, manuale, articole sau idei prezentate in comunicari stiintifice, in contexte formale sau informale, apartinand unor colegi sau a altor persoane.

 Sociologii nu trebuie sa recurga in nici un caz, indiferent de motivul invocat, la copierea integrala sau partiala a unor capitole, paragrafe, fraze sau idei apartinand altor persoane fara citarea expresa a acestora. Un asemenea act constituie plagiat. Ei trebuie sa citeze corect sursa de informatie prin respectarea stricta a normelor referitoare la utilizarea aparatului critic si bibliografic (cartea, volumul, articolul, autorul, anul aparitiei, editia, editura, pagina, etc.). incalcarea acestor comandamente etice reprezinta o abatere grava de la principiile codului deontologic, impunand adoptarea unor masuri sanctionatorii si reparatorii ce vizeaza evitarea si prevenirea producerii, in viitor, a unor acte si fapte ce lezeaza dreptul de proprietate intelectuala.

 In toate materialele valorificate practic sau publicistic, sociologii au obligatia morala de a enumera si contributia personala a tuturor participantilor la cercetare, aducandu-le multumiri si, dupa caz, recompensandu-i material (daca exista un contract sau conventie in acest sens). Ordinea autorilor si a exprimarii multumirii pentru sprijin si contributie trebuie sa reflecte in mod adecvat contributia participantilor la procesul de cercetare si redactare. In nici un caz, ei nu trebuie sa prezinte o cercetare comuna, realizata cu participarea mai multor persoane, ca fiind rezultatul unor eforturi exclusiv personale.



 In cazul in care sunt solicitati in activitatea de evaluare sau de recenzare a unor manuscrise sau lucrari apartinand unor colegi sau specialisti , sociologii trebuie sa dea dovada de inalta competenta profesionala, obiectivitate si probitate morala. Ei trebuie sa se abtina sau sa nu dea curs unor solicitari referitoare la evaluarea activitatii publicistice a unor colegi cu care au avut conflicte personale, cu care se afla in concurenta profesionala din diverse motive (publicare preferentiala, promovare, transfer, detasare, bursa de studii etc.), precum si in situatia in care li se cere sa aprecieze activitatea stiintifica si publicistica a unor persoane fata de care au avut sau au anumite obligatii personale.

 Editorii literaturii sociologice trebuie sa asigure aplicarea unor standarde adecvate de profesionalism in selectarea lucrarilor de publicat. Selectia trebuie facuta exclusiv pe criterii profesionale, nu pe considerente personale sau ideologice.

 Editorii revistelor stiintifice trebuie sa asigure evaluarea exigenta, rapida si corecta a studiilor primite pentru publicare. Decizia de publicare sau nu a unei lucrari, trebuie sa fie adusa la cunostinta autorului intr-un termen cat mai scurt posibil.

 Odata acceptata, o lucrare trebuie publicata cat mai rapid posibil.

 Prezentarea unei lucrari in paginile unei reviste stiintifice romanesti confera acesteia prioritate in publicare. Desigur, lucrarea poate fi retrasa in orice moment de catre autorul ei.

MODALITATI SI PROCEDURI DE PROMOVARE A ETICII PROFESIONALE

Pentru a promova etica profesiunii de sociolog si a solutiona abaterile de la codul deontologic, Consiliul Asociatiei Sociologilor din Moldova alege prin vot secret o comisie de etica profesionala si disciplina, alcatuita din 3-5 persoane (dintre care una este presedinte), dintre membrii consiliului.

Aceasta comisie raspunde de activitatea de publicare si aplicare a Codului Deontologic si de promovare a unei conduite etice in randul membrilor Asociatiei.

 Functia cea mai importanta a comisiei de etica profesionala si disciplina este de a analiza activitatea comunitatii sociologice din perspectiva eticii profesionale si a supune Consiliului Asociatiei tipurile de probleme etice considerate a fi importante de discutat la nivelul intregii comunitati profesionale. Propune totodata modalitati de interventie din partea Asociatiei pentru a promova inalte standarde de etica profesionala.

 Comisia are totodata functia de primire si rezolvare in prima instanta a sesizarilor si reclamatiilor privind incalcarea Codului Deontologic de catre unii sociologi, membrii sau nemembri ai Asociatiei. Procedura sesizarii comisiei va fi in scris, cu precizarea exacta a naturii abaterii, paragrafului sau articolului in care se incadreaza, numele si functia celui care sesizeaza, numele si functia (institutia) celui care a savarsit abaterea, etc..

 Dupa primirea sesizarii sau reclamatiilor privind incalcarea normelor etice de catre persoana in cauza, Comisia va incerca, intr-o prima faza, rezolvarea sesizarii prin conciliere si mediere cu participarea partilor implicate. In cazul in care se ajunge la intelegere sau cand Comisia constata ca nu s-a produs o incalcare a Codului etic, cazul va fi clasat, informandu-se in scris Consiliul Asociatiei. Daca insa procedura esueaza, iar Comisia constata ca s-a produs intr-adevar o incalcare a Codului, dupa investigatii amanuntite si audierea separata a partilor si martorilor, inainteaza un raport scris Consiliului Asociatiei, recomandand aplicarea unor sanctiuni diferentiate in raport cu gravitatea abaterii. Aceste sanctiuni pot fi:

1.     Atentionarea verbala in fata Consiliului Asociatiei Sociologilor (sau scrisa) a celui vinovat de savarsirea abaterii;

    1. Retragerea calitatii de membru al Asociatiei a celui vinovat pe o anumita perioada (1-3 luni, 3-6 luni, 1 an, etc.);
    2. Retragerea definitiva a calitatii de membru al Asociatiei.

 Dupa primirea acestor recomandari privind aplicarea uneia dintre cele trei sanctiuni amintite, Consiliul Asociatiei va proceda la alegerea unui Juriu de Onoare si Apel, alcatuit din 9 membrii recrutati dintre persoanele reprezentative in domeniul sociologiei (fosti presedinti ai Asociatiei, academicieni, profesori universitari emeriti, cercetatori cu rezultate profesionale deosebite etc.). Acest Juriu de Onoare si Apel va reanaliza si reinvestiga cazul (prin audierea celor implicati si a martorilor, prin evaluarea probelor etc.), dupa care, cu majoritate de voturi, va recomanda Consiliului Asociatiei ca propunerile Comisiei de etica profesionala si disciplina sa fie validate, modificate sau respinse. Hotararea definitiva, in ultima instanta, privind solutionarea cazurilor apartine Consiliului Asociatiei care, cu majoritatea de voturi a celor prezenti, va proceda fie la aplicarea de sanctiuni in raport cu gravitatea abaterii propuse.

Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie (O perspectiva romaneasca)

Etichetata abuziv drept 'pseudo-stiinta burgheza' alaturi de cibernetica, genetica s.a., sociologia a fost exclusa programatic din campul preocuparilor teoretice si practice proprii transformarilor declansate de august 1944, din tara noastra. Perioada de ocupatie spirituala care a urmat, a facut posibila importarea proletcultismului pe valuta liber convertibila a ignorantei in a carei raza medie de actiune sociologiei i s-a interzis orice forma de manifestare n timod estul de indelungat.

Afirmarea europeana a sociologiei romtnesti a inceput prin aportul lui Spiru Haret (1851 - 1912). A fost unul dintre cei dintti sociologi care au intrevazut posibilitatea aplicarii matematicii la studiul societaþilor moderne. El a propus, pentru aceasta, un model matematic ('spaþiu social') bazat pe ideea izomorfismului sistemelor mecanice si al celor sociale si pe raþionamentul analogic, elabortnd, astfel, o teorie de mecanica sociala. S-a dedicat organizarii scolilor si cooperaþiilor satesti pe baza unor principii liberale de nuanþa poporanista. Opere principale: Asupra invariabilitaþii axelor mari a orbitelor planetare (Paris, 1878), Chestia þaraneasca (Bucuresti, 1905), Mecanica sociala (Paris, 1910, reeditata in romtna in 1969).

Dimitrie Draghicescu (1870 - 1945), a dezvoltat filosofia sociala vest europeana, in special franceza, depasindu-I in anumite privinþe attt pe Durkheim, ctt si pe G. Tarde. A subliniat specificitatea determinismului social, considertnd ca evoluþia sociala, determinata de 'idealul creator' se infaptuieste in direcþia transformarii omului in personalitate morala, spiritual prin eliberareapolitica si ecconomica a societaþii, prin democratizarea vieþii sociale. Opere principale: Problema determinismului social. Determinism biologic si determinism social (1903), Din psihologia poporului romtn (1907), Idealul creator (1914), Partidele politice si clasele sociale (1922), Realitatea spiritului (1928), Noua cetate a lui Dumnezeu (1929), Adevar si revelaþie (1934), Ontologia umana (1987).

Dimitrie Gusti (1880 - 1955), profesor la Universitaþile din Iasi si Bucuresti, a fondat Institutul Social Banat - Crisana, pe care l-a si coordonat. Este fondatorul Scolii Sociologice (monografice) de la Bucuresti. A iniþiat si indrumat acþiunea de cercetare monografica a satelor din Romtnia (1925 - 1948) pe baza unor tehnici mai performante dectt ale lui Fr. LePlay si Tourville. A fondat si condus: Asociaþia pentru Stiinþa si Reforma Sociala (1919 - 1921), Institutul Social Romtn (1921 - 1939, 1944 - 1948), Institutul de Stiinþe Sociale al Romtniei (1939 - 1944), Consiliul Naþional de Cercetari Stiinþifice (1939 - 1948). A creat impreuna cu Victor Ion Pop, Henri H. Stahl si G. Focsa Muzeul Satului (1936) ca prioritate mondial in domeniu. Opere principale: Cunoastere si acþiune in serviciul naþiunii (1939), Egoismus und altruismus (1904), Cosmologia elena, Die soziologieschen Betrehungen in der neuen Ethik (1908), Sociologia militans (vol. I - 1935, vol. I+II - 1946), Problema sociologiei (1940), La science de la realite sociale (1941).

Serge Moscovici (1925 - ) sociolog si psiholog de origine romtna. In prezent este cea mai reputata autoritate in psihologia sociala europeana. Opere principale: Comunitaþile tradiþionale si schimabarile sociale (1961), Psihanaliza, imaginea si publicul sau (1961), Eseu despre istoria umana a naturii (1968), Societatea contra naturii (1972). A coordonat tratatele de Psihologie sociala, vol II din anul 1972/1973 si Psihologia comunicarii din 1972.

Petre Andrei (1891 - 1940), student si apoi succesor al lui Dimitrie Gusti la catedra de sociologie de la Universitatea din Iasi, Ministru al Invaþamtntului Public la sftrsitul anilor '30, victima a extremei de drepta legionare (asemeni profesorului Virgil Madgearu si lui Nicolae Iorga). Petre Andrei a reusit o sinteza a marii sociologii a timpului sau, reconciliind ideile lui Durkheim cu cele ale lui Simmel, Max Weber si L. Von Wiese, si este, concomitent, pionier al unei direcþii de mare viitor: sociologia cunoasterii. S-a impus in domeniul sociologiei prin urmatoarele lucrari: Sociologia revoluþiei (1921), Die Soziologische Auffasung der Erkenntnis (1923), Probleme de sociologie (1927), Sociologie generala (1936).

Stefan Zeletin (1882 - 1934). Relutnd schema utilizata de W. Sombart pentru analiza capitalismului occidental, Zeletin ne-a lasat una din capodoperele sociologiei romtnesti, de mare interes si astazi: Burghezia romtna: originea si rolul ei istoric (1925), cea mai serioasa lucrare asupra nasterii si volumului capitalismului in Romtnia. Sociologia romtneasca reþine numele lui Zeletin si pentru incercarea sociologului de a construi un model de dezvoltare al naþiunii romtne pe schema unui model economic. Este, de asemenea, autorul unei lucrari de pioneriat nerefitoare la noile orientari liberale: Neoliberalismul (1927).

Mihai Ralea (1896 - 1964). Ralea nu a fost doar un sociolog, el a fost si psiholog si totodata un important estetician si critic literar. Consacrarea in domeniul sociologiei este data de teza sa de doctorat susþinuta la Paris: Ideea de revoluþie in doctrinele socialiste (1923), publicata la noi in þara in 1930. Este si autorul unei Introduceri in sociologie a carui forma definitiva este data in 1974. Ideea care l-a preocupat intreaga viaþa a fost aceea a elaborarii unei Sociologii a succesului. Si-a realizat ideea, parþial, impreuna cu un alt sociolog romtn - Traian Herseni - publictnd in 1962: Sociologia succesului, de fapt o psihologie a succesului.

Eugenio Sperantia (1888 - 1972). Cea mai substanþiala contribuþie sociologica a scolii universitare clujene in perioada interbelica este datorata profesorului Eugenio Sperantia. Lucrarea sa fundamentala, lucrare de sinteza, folosita si astazi este Introducere in sociologie (2 vol., 1938 si 1939). Primul volum este de istorie a sociologiei, iar al doilea, de sociologie generala. Pornind de la principiul amtnarii, Sperantia realizeaza o ampla sinteza a istoriei devenirii umane care probeaza o informaþie enciclopedica si racordata permanent la ultimele rezultate ale cercetarilor stiinþifice in domeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei si filosofiei.

Jacob Levy Moreno (1892, Bucuresti - 1975), sociolog si psihiatru stabilit in 1927 in S.U.A., este fondatorul sociometriei. A studiat relaþiile preferenþiale in interiorul grupurilor mici, elabortnd si tehnici de masurare a acestor relaþii: 'starea sociometrica', 'sociograma', 'matricea sociometrica'. A dezvoltat tehnici ale teoriei de grup: psihodrama, sociodrama care s-au probat a fi extrem de utile pentru sociologie si pentru psihologie. Cele mai renumite dintre lucrarile stiinþifice ale lui J.L. Moreno sunt: Sociologia si stiinþa despre om (1956), Culegere de sociometrie (1960), Psihodrama (3 vol., 1959 - 1969).








Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate