Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
Eseu - Studii despre tarani


Eseu - Studii despre tarani


Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Universitatea Bucuresti

Specializarea Sociologie

Studii despre tarani .

(Teorii contemporane in antropologie )

Eseu



Marvin Harris explica faptul ca antropologia a aparut dintr-o pura intamplare , din cauza "fanaticilor religioase si a cultelor californiene si pe langa aceasta mai spune ca antropologia niciodata nu s-a regasit intr-o forma unitara , sau mai exact, intr-o paradigma de adoptat pentru ca se gasesc prea multe categorii teoretice . In delimitarea si inventarea anumitor termeni antropologici Clifford Geertz a avut o implicatie deosebita , insa in majoritatea acestora a avut o mare influenta Max Weber , iar Victor Turner a fost inspirat de la Durkheim .[1] In anul 1973 Geertz incerca sa demonstreze prin intermediul celor mai importante teorii ale sale faptul ca indivizii nu au in mentalitatea lor introdusa cultura , ci ca pur si simplu aceasta este inclusa in simboluri , valori , insa fara a fi interesat in categorisirea acestora . Nu numai Geertz a fost interesat de acest lucru si Turner a manifestat un interes in ceea ce priveste modul de viata prin intermediul simbolurilor , la femei si la barbati . Pe langa acestia Claude Levi-Strauss si David Schneider se axeaza pe aceasta cale de interpretare a culturii , adica pe simboluri .

Ecologia Culturala este un element nou in materie de antropolgie care pentru inceput s-a bazat pe materialismul evolutionist al lui Leslie White (1943 , 1949) , Julian Steward (1953 , 1955) , V. Gordon Childe (1942) . Acest tip de cultura se baza in special pe caracterizarea mediului social si felul in car e indivizii se formeaza si se adapteaza la acest tip de mediu . Pe langa faptul ca indivizii sunt vazuti , in ceea ce le priveste cultura din punct de vedere al modului in care gandesc , sau al casatoriei , divortului , ritualurilor care implica si aceste lucru , fapt de care s-a ocupat , printre altele , si H.H.Stahl in special la populatia din zona Vrancei in lucrarea sa cu trei volume "Satele devalmase" , s-a atins si latura mitica a crearii si dezvoltarii culturale in randul taranilor. Toate aceste moduri de a vedea chestiunea culturala au avut la baza modele precum marxismul , durkheimismul si au fost aplicate in special in perioada anilor 1950 - 1970 , in special influenta pe care a avut-o Marx in anii ,70 de aceea in Franta sau Statele Unite unde s-a desfasurat cel mai intens aceste teorii antropologie marxiste s-a numit o miscare "marxism cultural". Marxismul structural a oferit o categorisire a acestui deceniu '60 , numindu-i intre materialisti si idealisti , insa aceasta mediere a fost realizata intr-un mod mecanic .

La capitolul "politica economica" cercetarile s-au axat in special pe tarani , pe forta de munca a acestora in crearea sistemului capitalist . Modul in care acestea au fost realizate a fost diferit de cel ecologic , pentru ca la cel politico-economic lucrurile au fost privite in special din punct de vedere al identitatii grupului sau clasei intr-un mediu anume sau pe felul in care acest tip de societate isi desfasoara activitatile pentru a isi crea un mediu economic printr-un sistem politic diferit de cel alocat mediului urban si punand la socoteala faptul ca un lucru foarte important in tratarea acestei probleme a fost efectuata tinand cont de baza istorica a zonei sau comunitatii respective , studiate . Edward Said are in vedere aceste elemente in cartea sa "Orientalism" .

In anii '80 s-a pus accentul in special pe aplicarea teoretica in practica si aceasta implica relatiile pe baza de prietenie ,emotionale , de casatorie , relatii sociale , politice , valori , idealuri , norme , aranjamente economice . Fiecare dintre aceste teorii aplicate in practica au si o motivatie anume care tine pe de o parte de modul in care actorii isi desfasoara toate aceste criterii de vietuire in cadrul societatii sau comunitatii respective . O astfel de aplicare in parctica a teoriilor a fost efectuata in special in America si in Anglia , unde , in cea din urma a fost aplicat a sub forma unui ritual a paradigmei durkheimiene , iar in America a fost aplicata in scopul de a evidentia functia de reproducere a constiintei in care se dezvolta sistemul. Aceasta aplicare in practica s-a realizat in anii '80 la o serie de elemente distincte care au reprezentat punctele forte ale acestei perioade de timp , cum ar fi reproducerea , mediul , evolutia .

Sahlins vorbeste despre comunitatile ca triburi , despre modul in care acestea isi desfasoara activitatile in mediul rural de la perioada traditionala la cea de larg consum , in care omul de la tara nu mai este nevoit sa isi produca hrana si strictul necesar pentru vietuire si ajunge sa poata merge la cumparaturi , aici remarcandu-se o evolutie sociala a umanitatii foarte mare . Despre acest lucru vorbeste si Marx in " Manifestarea Non-Comunista" . Weber vorbeste in acest sens amintit de Marx despre mai multe tipuri de societatii , dar si de activitati pe care acestea le intreprindeau , una dintre acestea se refera la ceremonia de schimbare a porcilor in Noua Guinee , sau de misionarii crestinii fijiani care considerau ca l-au regasit pe propriul lor zeu , insa fara succes si cum crestinii europeni nu au impartasit nimic despre ritualul de canibalism al acestei populatii . Un subiect care este atins in acest text se refera la desfasurarea modului de viata pe care anumite populatii l-au intreprins prin intermediul discriminarii , rasismului sau diferentierii dintre sexe , din mai multe puncte de vedere , vazute aceste lucruri ca pe niste lucruri rele , in special in zona societatilor din vest . Zona vestica a avut cea mai mare influenta catre interesul lui Sahlins , aici cercetand cea mai mare parte din chestiunile legate de modul de viata al indivizilor in diferite perioade de timp . Una dintre aceste perioade de analiza a indivizilor este aceea a dominatiei imperialiste in care oamenii prin diverse metode incercau sa se identifice prin anumite sarbatori sau ritualuri in scopul de a isi crea libertatea , din punct de vedere spiritual . Sartre -1963 - vorbeste despre reducerea aparentelor la adevar prin intermediul acestor mijloace de identificare , prin care de altfel si-au creat un soi de cultura pe care prin intermediul functionalismului propriu este posibil sa ajunga la a o repeta .

Modernizarea care s-a vazut in secolul XIX a fost un punct important pentru societatile din Africa si din Sudul Asiei , Nordul Americii , Siberia si Europa , dar fiind faptul ca acestea s-au manifestat in mod distinct de la o comunitate la alta , in special incepand cu industrializarea . Odata cu industrializarea toate au luat o amploare semnificativa , incepand de la productie , transport , masinarii pentru automobile sau pentru a trece de la transportul persoanelor si altor lucruri necesare pe zapada cu animale la snowmobile sau chiar comunicatiile prin radio . In timp ce acestea se dezvoltau pe zi ce trece , a ajuns sa aiba o valoare semnificativa functia monetara , care nu a mai insemnat doar un mijloc de trai , ci un intreg sistem de referinta in aproximativ toate domeniile vietii . De la simplul pescuit pentru hrana proprie s-a ajuns la comercializarea cu peste ca un fel de loc de munca in care individul nu il mai practica cu scopul de a isi asigura existenta ci pentru a produce avantaje - banesti - de pe urma acestuia . Pe langa acestea a luat amploare si calatoritul cu scopuri misionare sau pentru educatie , care a ajuns sa fie considera ca un punct important in dezvoltarea individuala si a societatii din care face parte individul . Companiile interstatale s-au dovedit a fi un element pozitiv pentru fiecare societate si stat in parte , pentru ca prin intermediul acestora erau facilitate multe dintre aceste schimburi de alimente , textile sau tehnologie , avand ca pion important transportul , fara de care nu s-ar fi putut realiza atat de multe tranzactii si de aceea s-a pus accentul in primul rand pe dezoltarea si facilitarea acestuia .



Migratia a fost un elemnt care a dus la schimbarea comunitatii si societatii in sine pentru ca sistemul capitalist a fost modificat datorita plecarii la noi locuri de m unca a indigenilor , insa acesta a revenit oarecum la normal dupa ce acestia un revenit , pentru ca a aparut un nou mod de a crea locuri de munca , prin intermediul productiei de cafea si schimbarile ceremoniale , astfel ca fiecare individ a devenit un bun negociator , iar la mijoc statea chestiunea monetara , toata clasa micratoare a revenit datorita noilor propuneri care aveau ca prim scop banul . S-a facut o mare diferenta , pe un termen nu prea mare de timp , de la cum era si cum a ajuns sa fie considerata societatea si de pe ce premise aceasta a ajuns sa fie interpretata , pentru ca modernitatea a determinat ca aceasta sa fie vazuta in moduri din ce in ce mai distincte , facandu-se astfel o detasare de la traditionat la modern si apoi la dezvoltare , insa valoarea banului crescand foarte repede pentru individ . Antropologii incearca sa studieze la aceste popoare modul traditional de viata , insa acesta nu mai poate fi gasit la prea multe comunitati , datorita procesului prea rapid de schimbare a lucrurilor pentru ca autenticitatea a inceput sa isi faca disparitia din zona indigenilor in special cu trecerea de la colonialism si postcolonialism . Lucrurile autentice pot foarte greu descoperite acum . Odata cu aceste modernizari rapide au aparut schimburile interculturale care au dus la o distrugere a referintelor antropologice pentru fiecare popor in parte traditionalul incepand usor usor sa dispara aparand cel mai important lucru - banii - pe care fiecare il ia in considerare mai mult decat pastrarea traditiei , este ca si cum noua traditie a devenit facerea banilor , detinerea de fonduri monetare . Un lucru care a schimbat cu totul chestiunea traditionala a ajuns sa fie interes pentru sine al individului , nu mai conteaza ceea ce vor si cred ceilalti fiecare face totul pentru el insusi , acest lucru a avut ca baza urbanizarea care i-a facut pe oameni sa nu mai fie extrem de sociabili si dezinteresati unul de celalalt . Despre acest lucru vorbeste si Gluckman care vede o diferenta intreomul de la sat si cel de la ora el spunand ca sunt doua persoane total diferite , satul face parte dintr-un sistem ceremonial , iar rural si urban se caracterizeaza printro opozitie.

Clifford Geertz introduce temenul de post-taran si aici se refera la aceasi lucru ca si Sahlins la trecerea de la taranul traditional de la sat , la nontaranul care se ancoreaza in luarea unui loc de munca platit de unde isi poate cumpara ceea ce ii este necesar pentru trai , dar nu doar atat , aici baza principala este situatia economica , lucru care ocupa din cein ce mai mult loc in mintea individului . Guvernul birocrat si economia industrializata apar ca o limita ce face loc intre taranul autohton si acel individ care nu mai poate fi considerat astfel datorita contextului care se remarca , si anume , de cultura noua sau politica , economica , toate aceste elemente tinand deja de epoca contemporana in care mediul rural nu ramane neschimbat . Un studiu al acestui tip de taran care nu mai poate fi vazut ca un simplu taran este efectuat in Sardinia , zona in care dupa razboi lucrurile s-au schimbat , plecand de la o zona sateasca autohtona si ajungand la dezvoltarea industriei , prin care indivizii au vazut acest lucru ca fiind mult mai important decat simpla lor vietuie la sat , pentru ca pentru acestia s-a ajuns la o schimbare radicala a societatii . Sardinia este o insula de dimensiuni mari care este delimitata de Marea Tiraniana , Italia si Tunisia . Acest lucru a dus la o urbanizare rapida a insulei , dezvoltand foarte repede o serie de centre industriale si a dezvoltarii zonelor rurale din sate comunale in sectoare private ale acestei insule .

Fiecare familie de pe aceasta insula avea alocata o anumita dimensiune de hectare pe care si-l putea iriga si cultiva dupa cum dorea , insa dupa 1950 atunci cand tehnologia a avnsat bruct au aparut mijloace noi de diminuare a muncii fizice , in ciuda faptului ca au fost investite sume destul de mari pentru aceste facilitati tehnologice . Dupa 1960 s-a infiintat un Minister al Agriculturii care a venit cu idei si planuri noi in ceea ce priveste plantarea diferitelor plante si metode mai bune pentru ca acestea sa fie sanatoase in scopul , ulterior , ca acestea sa fie comercializate in cantitati mari . Modernitatea a facut ca animalele sa nu mai fie utilizate pentru munca agricola si ca indivizii sa aiba mai multe cai de a lucra pamanturile respective , ajungandu-se la o dezvoltare rapida a societatii respective . Mijloacele mass-media au aparut in societatea contemporana avand un rol foarte important pentru informarea si formarea cetatenilor , pentru ca odata cu acestea au aparut si revistele , ziarele , educatia a devenit o chestiune mai importanta decat era considerata inainte de razboi si odata cu aceasta si mijloacele curative , medicii si dezvoltarea sociala in sine .

Michael Kearney vorbeste despre migratie pe care o caracterizeaza ca o miscare prin spatiul geografic , aici referindu-se atat la migratia pentru locurile de munca , cat si la cea care are la baza studiile . Aceasta migratie a adus dupa sine , vorbind despre perioada 1950 - 1960 , la transformari semnificative in ceea ce priveste mediul economic si schimbarea culturala . Aceasta migratie excesiva poate duce la o dependenta de acest fapt social , pentru mediul rural si cel urban nu sunt legate printr-o dependenta teoretica , insa acestea sunt legate prin faptul ca indivizii din mediul rural pleaca ,pentru diferite modive si pe lungi perioade de timp in mediul urban , iar acest lucru creazao conexiune intre acestea doua , atat in ceea ce priveste cresterea populatiei , relatiile interpersonale , dar si schimbarea sistemului economic al embelor medii . Acest autor arata faptul ca , asemeni lui Alex Weingrod si Emma Morin "Post peasants : The Character of Contemporary Sardinian Society " aminteste despre schimbarea societatii cu ajutorul migratiei indivizilor , dat fiind faptul ca acestia caracterizeaza in textele lor migratia populatiei si a trecerea de la un fel de caracteristica o modului de viata la o alta , prin prisma modernitatii si a elementelor care dispar din cultura acestora , si unul dintre aceste elemente este traditia care nu se mai pastreaza si pentru antropologie este foarte dificil de identificat un anume mod de a vietui . Nu numai faptul ca acestea dispar dar se si contopesc unuele cu altele datorita mixului de populatii si culturi pe care fiecare le are ca si caracteristici doar pentru acea comunitate . Industrializarea si urbanizarea au un efect foarte negativ asupra destramarea relatiilor interpersonale si transformarea acestora in indivizi solitari si doar de sine interesati . Traditia dispre odata cu fiecare element nou care apare , in special cu goana individului dupa bani pentru a ii fi mai usor sa isi creeze un mediu al sau si pentru a avea cat mai mult doar pentru el insusi .



Bibliografie:

H.H.Stahl-"Satele devalmase"

Michael Kearney - "From the invisible hand to visible feet :Anthropological studies of migration and development"

Sherry B.Ortner - "Theory in anthropology since the sixties"

Clifford Geertz - "Studies in peaan life : community and society"

Alex Weingrod , Emma Morin - "Post peasants : the character of contemporary Sardinian society"

Marshall Sahlins - "What is anthropological enlightenment?Some lessons of the twentieth century"



Clifford Geertz - "Studies in peaan life : community and society" , p.11

Clifford Geertz - "Studies in peaan life : community and society" , p.19

Clifford Geertz - "Studies in peaan life : community and society" , p.35

"Theory in anthropology since the sixties " , p.139

P.IV - Marshall Sahlins - "What is anthropological enlightenment?Some lessons of the twentieth century"

P.VIII. - Marshall Sahlins - "What is anthropological enlightenment?Some lessons of the twentieth century"

P.XIX. - Marshall Sahlins - "What is anthropological enlightenment?Some lessons of the twentieth century"

P.301 - Clifford Geertz - "Studies in peaan life : community and society"

Michael Kearney - "From the invisible hand to visible feet :Anthropological studies of migration and development" P.331







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga