Eseu - Studii despre tarani

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Universitatea Bucuresti

Specializarea Sociologie

Studii despre tarani .

(Teorii contemporane in antropologie )

Eseu

Marvin Harris explica faptul ca antropologia a aparut dintr-o pura intamplare , din cauza "fanaticilor religioase si a cultelor californiene si pe langa aceasta mai spune ca antropologia niciodata nu s-a regasit intr-o forma unitara , sau mai exact, intr-o paradigma de adoptat pentru ca se gasesc prea multe categorii teoretice . In delimitarea si inventarea anumitor termeni antropologici Clifford Geertz a avut o implicatie deosebita , insa in majoritatea acestora a avut o mare influenta Max Weber , iar Victor Turner a fost inspirat de la Durkheim .[1] In anul 1973 Geertz incerca sa demonstreze prin intermediul celor mai importante teorii ale sale faptul ca indivizii nu au in mentalitatea lor introdusa cultura , ci ca pur si simplu aceasta este inclusa in simboluri , valori , insa fara a fi interesat in categorisirea acestora . Nu numai Geertz a fost interesat de acest lucru si Turner a manifestat un interes in ceea ce priveste modul de viata prin intermediul simbolurilor , la femei si la barbati . Pe langa acestia Claude Levi-Strauss si David Schneider se axeaza pe aceasta cale de interpretare a culturii , adica pe simboluri .

Ecologia Culturala este un element nou in materie de antropolgie care pentru inceput s-a bazat pe materialismul evolutionist al lui Leslie White (1943 , 1949) , Julian Steward (1953 , 1955) , V. Gordon Childe (1942) . Acest tip de cultura se baza in special pe caracterizarea mediului social si felul in car e indivizii se formeaza si se adapteaza la acest tip de mediu . Pe langa faptul ca indivizii sunt vazuti , in ceea ce le priveste cultura din punct de vedere al modului in care gandesc , sau al casatoriei , divortului , ritualurilor care implica si aceste lucru , fapt de care s-a ocupat , printre altele , si H.H.Stahl in special la populatia din zona Vrancei in lucrarea sa cu trei volume "Satele devalmase" , s-a atins si latura mitica a crearii si dezvoltarii culturale in randul taranilor. Toate aceste moduri de a vedea chestiunea culturala au avut la baza modele precum marxismul , durkheimismul si au fost aplicate in special in perioada anilor 1950 - 1970 , in special influenta pe care a avut-o Marx in anii ,70 de aceea in Franta sau Statele Unite unde s-a desfasurat cel mai intens aceste teorii antropologie marxiste s-a numit o miscare "marxism cultural". Marxismul structural a oferit o categorisire a acestui deceniu '60 , numindu-i intre materialisti si idealisti , insa aceasta mediere a fost realizata intr-un mod mecanic .

La capitolul "politica economica" cercetarile s-au axat in special pe tarani , pe forta de munca a acestora in crearea sistemului capitalist . Modul in care acestea au fost realizate a fost diferit de cel ecologic , pentru ca la cel politico-economic lucrurile au fost privite in special din punct de vedere al identitatii grupului sau clasei intr-un mediu anume sau pe felul in care acest tip de societate isi desfasoara activitatile pentru a isi crea un mediu economic printr-un sistem politic diferit de cel alocat mediului urban si punand la socoteala faptul ca un lucru foarte important in tratarea acestei probleme a fost efectuata tinand cont de baza istorica a zonei sau comunitatii respective , studiate . Edward Said are in vedere aceste elemente in cartea sa "Orientalism" .

In anii '80 s-a pus accentul in special pe aplicarea teoretica in practica si aceasta implica relatiile pe baza de prietenie ,emotionale , de casatorie , relatii sociale , politice , valori , idealuri , norme , aranjamente economice . Fiecare dintre aceste teorii aplicate in practica au si o motivatie anume care tine pe de o parte de modul in care actorii isi desfasoara toate aceste criterii de vietuire in cadrul societatii sau comunitatii respective . O astfel de aplicare in parctica a teoriilor a fost efectuata in special in America si in Anglia , unde , in cea din urma a fost aplicat a sub forma unui ritual a paradigmei durkheimiene , iar in America a fost aplicata in scopul de a evidentia functia de reproducere a constiintei in care se dezvolta sistemul. Aceasta aplicare in practica s-a realizat in anii '80 la o serie de elemente distincte care au reprezentat punctele forte ale acestei perioade de timp , cum ar fi reproducerea , mediul , evolutia .

Sahlins vorbeste despre comunitatile ca triburi , despre modul in care acestea isi desfasoara activitatile in mediul rural de la perioada traditionala la cea de larg consum , in care omul de la tara nu mai este nevoit sa isi produca hrana si strictul necesar pentru vietuire si ajunge sa poata merge la cumparaturi , aici remarcandu-se o evolutie sociala a umanitatii foarte mare . Despre acest lucru vorbeste si Marx in " Manifestarea Non-Comunista" . Weber vorbeste in acest sens amintit de Marx despre mai multe tipuri de societatii , dar si de activitati pe care acestea le intreprindeau , una dintre acestea se refera la ceremonia de schimbare a porcilor in Noua Guinee , sau de misionarii crestinii fijiani care considerau ca l-au regasit pe propriul lor zeu , insa fara succes si cum crestinii europeni nu au impartasit nimic despre ritualul de canibalism al acestei populatii . Un subiect care este atins in acest text se refera la desfasurarea modului de viata pe care anumite populatii l-au intreprins prin intermediul discriminarii , rasismului sau diferentierii dintre sexe , din mai multe puncte de vedere , vazute aceste lucruri ca pe niste lucruri rele , in special in zona societatilor din vest . Zona vestica a avut cea mai mare influenta catre interesul lui Sahlins , aici cercetand cea mai mare parte din chestiunile legate de modul de viata al indivizilor in diferite perioade de timp . Una dintre aceste perioade de analiza a indivizilor este aceea a dominatiei imperialiste in care oamenii prin diverse metode incercau sa se identifice prin anumite sarbatori sau ritualuri in scopul de a isi crea libertatea , din punct de vedere spiritual . Sartre -1963 - vorbeste despre reducerea aparentelor la adevar prin intermediul acestor mijloace de identificare , prin care de altfel si-au creat un soi de cultura pe care prin intermediul functionalismului propriu este posibil sa ajunga la a o repeta .

Modernizarea care s-a vazut in secolul XIX a fost un punct important pentru societatile din Africa si din Sudul Asiei , Nordul Americii , Siberia si Europa , dar fiind faptul ca acestea s-au manifestat in mod distinct de la o comunitate la alta , in special incepand cu industrializarea . Odata cu industrializarea toate au luat o amploare semnificativa , incepand de la productie , transport , masinarii pentru automobile sau pentru a trece de la transportul persoanelor si altor lucruri necesare pe zapada cu animale la snowmobile sau chiar comunicatiile prin radio . In timp ce acestea se dezvoltau pe zi ce trece , a ajuns sa aiba o valoare semnificativa functia monetara , care nu a mai insemnat doar un mijloc de trai , ci un intreg sistem de referinta in aproximativ toate domeniile vietii . De la simplul pescuit pentru hrana proprie s-a ajuns la comercializarea cu peste ca un fel de loc de munca in care individul nu il mai practica cu scopul de a isi asigura existenta ci pentru a produce avantaje - banesti - de pe urma acestuia . Pe langa acestea a luat amploare si calatoritul cu scopuri misionare sau pentru educatie , care a ajuns sa fie considera ca un punct important in dezvoltarea individuala si a societatii din care face parte individul . Companiile interstatale s-au dovedit a fi un element pozitiv pentru fiecare societate si stat in parte , pentru ca prin intermediul acestora erau facilitate multe dintre aceste schimburi de alimente , textile sau tehnologie , avand ca pion important transportul , fara de care nu s-ar fi putut realiza atat de multe tranzactii si de aceea s-a pus accentul in primul rand pe dezoltarea si facilitarea acestuia .

Migratia a fost un elemnt care a dus la schimbarea comunitatii si societatii in sine pentru ca sistemul capitalist a fost modificat datorita plecarii la noi locuri de m unca a indigenilor , insa acesta a revenit oarecum la normal dupa ce acestia un revenit , pentru ca a aparut un nou mod de a crea locuri de munca , prin intermediul productiei de cafea si schimbarile ceremoniale , astfel ca fiecare individ a devenit un bun negociator , iar la mijoc statea chestiunea monetara , toata clasa micratoare a revenit datorita noilor propuneri care aveau ca prim scop banul . S-a facut o mare diferenta , pe un termen nu prea mare de timp , de la cum era si cum a ajuns sa fie considerata societatea si de pe ce premise aceasta a ajuns sa fie interpretata , pentru ca modernitatea a determinat ca aceasta sa fie vazuta in moduri din ce in ce mai distincte , facandu-se astfel o detasare de la traditionat la modern si apoi la dezvoltare , insa valoarea banului crescand foarte repede pentru individ . Antropologii incearca sa studieze la aceste popoare modul traditional de viata , insa acesta nu mai poate fi gasit la prea multe comunitati , datorita procesului prea rapid de schimbare a lucrurilor pentru ca autenticitatea a inceput sa isi faca disparitia din zona indigenilor in special cu trecerea de la colonialism si postcolonialism . Lucrurile autentice pot foarte greu descoperite acum . Odata cu aceste modernizari rapide au aparut schimburile interculturale care au dus la o distrugere a referintelor antropologice pentru fiecare popor in parte traditionalul incepand usor usor sa dispara aparand cel mai important lucru - banii - pe care fiecare il ia in considerare mai mult decat pastrarea traditiei , este ca si cum noua traditie a devenit facerea banilor , detinerea de fonduri monetare . Un lucru care a schimbat cu totul chestiunea traditionala a ajuns sa fie interes pentru sine al individului , nu mai conteaza ceea ce vor si cred ceilalti fiecare face totul pentru el insusi , acest lucru a avut ca baza urbanizarea care i-a facut pe oameni sa nu mai fie extrem de sociabili si dezinteresati unul de celalalt . Despre acest lucru vorbeste si Gluckman care vede o diferenta intreomul de la sat si cel de la ora el spunand ca sunt doua persoane total diferite , satul face parte dintr-un sistem ceremonial , iar rural si urban se caracterizeaza printro opozitie.

Clifford Geertz introduce temenul de post-taran si aici se refera la aceasi lucru ca si Sahlins la trecerea de la taranul traditional de la sat , la nontaranul care se ancoreaza in luarea unui loc de munca platit de unde isi poate cumpara ceea ce ii este necesar pentru trai , dar nu doar atat , aici baza principala este situatia economica , lucru care ocupa din cein ce mai mult loc in mintea individului . Guvernul birocrat si economia industrializata apar ca o limita ce face loc intre taranul autohton si acel individ care nu mai poate fi considerat astfel datorita contextului care se remarca , si anume , de cultura noua sau politica , economica , toate aceste elemente tinand deja de epoca contemporana in care mediul rural nu ramane neschimbat . Un studiu al acestui tip de taran care nu mai poate fi vazut ca un simplu taran este efectuat in Sardinia , zona in care dupa razboi lucrurile s-au schimbat , plecand de la o zona sateasca autohtona si ajungand la dezvoltarea industriei , prin care indivizii au vazut acest lucru ca fiind mult mai important decat simpla lor vietuie la sat , pentru ca pentru acestia s-a ajuns la o schimbare radicala a societatii . Sardinia este o insula de dimensiuni mari care este delimitata de Marea Tiraniana , Italia si Tunisia . Acest lucru a dus la o urbanizare rapida a insulei , dezvoltand foarte repede o serie de centre industriale si a dezvoltarii zonelor rurale din sate comunale in sectoare private ale acestei insule .

Fiecare familie de pe aceasta insula avea alocata o anumita dimensiune de hectare pe care si-l putea iriga si cultiva dupa cum dorea , insa dupa 1950 atunci cand tehnologia a avnsat bruct au aparut mijloace noi de diminuare a muncii fizice , in ciuda faptului ca au fost investite sume destul de mari pentru aceste facilitati tehnologice . Dupa 1960 s-a infiintat un Minister al Agriculturii care a venit cu idei si planuri noi in ceea ce priveste plantarea diferitelor plante si metode mai bune pentru ca acestea sa fie sanatoase in scopul , ulterior , ca acestea sa fie comercializate in cantitati mari . Modernitatea a facut ca animalele sa nu mai fie utilizate pentru munca agricola si ca indivizii sa aiba mai multe cai de a lucra pamanturile respective , ajungandu-se la o dezvoltare rapida a societatii respective . Mijloacele mass-media au aparut in societatea contemporana avand un rol foarte important pentru informarea si formarea cetatenilor , pentru ca odata cu acestea au aparut si revistele , ziarele , educatia a devenit o chestiune mai importanta decat era considerata inainte de razboi si odata cu aceasta si mijloacele curative , medicii si dezvoltarea sociala in sine .

Michael Kearney vorbeste despre migratie pe care o caracterizeaza ca o miscare prin spatiul geografic , aici referindu-se atat la migratia pentru locurile de munca , cat si la cea care are la baza studiile . Aceasta migratie a adus dupa sine , vorbind despre perioada 1950 - 1960 , la transformari semnificative in ceea ce priveste mediul economic si schimbarea culturala . Aceasta migratie excesiva poate duce la o dependenta de acest fapt social , pentru mediul rural si cel urban nu sunt legate printr-o dependenta teoretica , insa acestea sunt legate prin faptul ca indivizii din mediul rural pleaca ,pentru diferite modive si pe lungi perioade de timp in mediul urban , iar acest lucru creazao conexiune intre acestea doua , atat in ceea ce priveste cresterea populatiei , relatiile interpersonale , dar si schimbarea sistemului economic al embelor medii . Acest autor arata faptul ca , asemeni lui Alex Weingrod si Emma Morin "Post peasants : The Character of Contemporary Sardinian Society " aminteste despre schimbarea societatii cu ajutorul migratiei indivizilor , dat fiind faptul ca acestia caracterizeaza in textele lor migratia populatiei si a trecerea de la un fel de caracteristica o modului de viata la o alta , prin prisma modernitatii si a elementelor care dispar din cultura acestora , si unul dintre aceste elemente este traditia care nu se mai pastreaza si pentru antropologie este foarte dificil de identificat un anume mod de a vietui . Nu numai faptul ca acestea dispar dar se si contopesc unuele cu altele datorita mixului de populatii si culturi pe care fiecare le are ca si caracteristici doar pentru acea comunitate . Industrializarea si urbanizarea au un efect foarte negativ asupra destramarea relatiilor interpersonale si transformarea acestora in indivizi solitari si doar de sine interesati . Traditia dispre odata cu fiecare element nou care apare , in special cu goana individului dupa bani pentru a ii fi mai usor sa isi creeze un mediu al sau si pentru a avea cat mai mult doar pentru el insusi .

Bibliografie:

H.H.Stahl-"Satele devalmase"

Michael Kearney - "From the invisible hand to visible feet :Anthropological studies of migration and development"

Sherry B.Ortner - "Theory in anthropology since the sixties"

Clifford Geertz - "Studies in peaan life : community and society"

Alex Weingrod , Emma Morin - "Post peasants : the character of contemporary Sardinian society"

Marshall Sahlins - "What is anthropological enlightenment?Some lessons of the twentieth century"