Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Tulburarile de dezvoltare a limbajului


Tulburarile de dezvoltare a limbajului




Tulburarile de dezvoltare a limbajului

Exista doua categorii de tulburari de dezvoltare a limbajului:

Mutismul electiv, psihogen sau voluntar.

intarzierile in aparitia si dezvoltarea limbajului.




1. Mutismul electiv (psihogen sau voluntar) reprezinta refuzul total sau partial al copilului de a comunica cu unele persoane, iar in forme grave acest refuz se extinde asupra intregului mediu inconjurator sau asupra unor situatii. Mutenia este temporara si poate dura de la cateva saptamani la ani de zile. Copilul cu mutism electiv nu vorbeste nu pentru ca nu poate, ci pentru ca nu vrea.

Caracteristicile mutismului electiv:

Apare frecvent la copiii hipersensibili, anxiosi, timizi si este insotit de tulburari comportamentale, in care incapatanarea, timiditatea, brutalitatea, irascibilitatea, negativismul, rautatea ocupa un loc important. Refuzul verbal al copilului cu mutism electiv este dublat deseori de refuz alimentar din partea lui, refuz de a invata sau de a face orice i se cere.

Copiii pot fi furiosi, interiorizati, cu complexe de inferioritate.

Este mai frecvent la fete si incepe pe la 3-5 ani.

Adesea o schimbare de tipul intrarii in scoala sau in gradinita declanseaza aceasta tulburare.

Aceasta tulburare poate capata urmatoarele forme:

Acuta: poate aparea dupa momente de groaza, panica, socuri emotive, traumatisme psihice.

Cronica: se manifesta general sau selectiv, fata de anumite persoane.

Etiologie (cauzalitate)

Atitudini si metode gresite in educatia practicata de parinti sau de profesori, care traumatizeaza afectiv copilul (hiperseveritate, pedepse corporale mai ales, traumatizare psihologica - amenintari).

Situatii dramatice, soc emotional foarte puternic, stres, esecuri repetate, frustrari.

Mediul de trai impropriu (ex. ostilitate).

Copiii cu mutism electiv, desi nu comunica, inteleg scrierea si nu manifesta deficiente de ordin intelectiv. Dar, persistenta pe o perioada lunga de timp poate duce la ramaneri in urma pe linia dezvoltarii verbale Si a exprimarii logico-gramaticale.

Daca mutismul se intinde prea mult in timp, fara sa se intervina, pot aparea perturbari intelectuale (ramaneri in urma la scoala, reducerea vocabularului, afectarea exprimarii gramaticale etc). De asemenea, se

poate intampla ca, desi s-a intervenit in sens optimizator, rezultatele sa nul fie cele scontate si copilul cu mutism sa ramana in continuare "imun' 1$ incercarile celor din jur de a-l scoate din tacere. In aceasta situatie este de preferat ca parintii sa schimbe scoala, colectivitatea in care invata copilul sau profesorul acestuia.



2. Retardul verbal

C. Vrasmas si E. Stanica considera retardul verbal drept blocajul] ritmului de evolutie a limbajului, ce se abate de la normal. Un copil cu retard de limbaj pana la varsta de trei ani foloseste un numar redus de cuvinte, le pronunta gresit, nu formeaza propozitii simple, insa are auzul bun si organele fono-articulatorii normal dezvoltate. Copilul cu retard verbal (intarziere in dezvoltarea limbajului) ramane in urma copiilor de aceeasi varsta cu el.

Retardul de limbaj poate fi cauzat de o serie de factori precum:

factori neurogeni (in perioada peri si postnatala);

factori somatogeni (boli cronice indelungate, boli infectioase);

factori psihogeni (mediu care nu stimuleaza vorbirea, supra­solicitare verbala, exigente prea mari, atitudini brutale, socuri emotionale puternice);

factori constitutionali, ("inabilitate verbala' ereditara pe linie paterna, mai frecventa la baieti).

Retardul verbal se caracterizeaza printr-o intarziere in dezvoltarea motricitatii generale (statica capului, trunchiului, mersul). Evolutia aparatului fonoarticulator stagneaza dupa perioada lalatiunii, vocalele sunt prezente, insa consoanele dificile sunt omise sau inlocuite, grupurile de consoane fiind inlocuite cu consoane mai usor de pronuntat, diftongii redusi la o vocala, silabele reducandu-se spre sfarsitul cuvantului. Aparitia cuvintelor are loc dupa doi-doi ani si jumatate, vocabularul fiind format doar din 20-30 de cuvinte. Copilul nu formeaza propozitii, nuj diferentiaza sunetele in cuvinte, are dificultati la trecerea de la limbajul intem la cel extern, nu cunoaste semnificatia multipla a cuvintelor, uneori are tulburari de lateralitate si manifesta un deficit al motricitatii fine (buze, limba, degete).

Dezvoltarea intelectuala poate fi conform varstei cronologice, liminara sau intarziata din cauza absentei limbajului. Comportamentul

psiho-afectiv este dominat de timiditate, absenta dorintei de comunicare, hiperkinetism si opozitionism.

Formele clinice ale intarzierii verbale pot fi:

Forma para, atunci cand nu exista simptome somato-neuropsihice.

Forma constitutionala, in care sunt afectate toate laturile vorbirii.

Forma somatica insoteste distrofia, rahitismul si deficientele fizice.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate