Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
STRESUL LA LOCUL DE MUNCA


STRESUL LA LOCUL DE MUNCA




STRESUL LA LOCUL DE MUNCA

Natura muncii se schimba cu viteza vantului. Probabil acum mai mult ca niciodata, stresul datorat locului de munca reprezinta o amenintare la sanatatea angajatilor si la sanatatea organizatiilor. Din fericire, cercetarile in privinta stresului la locul de munca s-au extins foarte mult in ultimii ani. Dar in ciuda acestei atentii, confuzia ramane in legatura cu cauzele, efectele si prevenirea stresului la locul de munca.

Stresul poate fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din cea a efectului. In fizica, stresul este acea forta capabila sa produca deformari temporare sau permanente asupra unui corp. In biologie, stresul este definit ca orice poate produce schimbari intr-un organism, cauzeaza dereglari sau reglari ale proceselor legate de acel organism. Stresul este "raspunsul organismelor vii la solicitarea de orice natura" [1]. Exista numai doua tipuri de reactie:




Raspunsul activ, adica lupta;

Raspunsul pasiv, adica fuga sau tolerarea.

Stresul poate fi definit si sub aspectul efectelor: "reactia mintii si a trupului la schimbare", sau "rezultatul dezechilibrului atunci cand perceptia unei persoane sau actualele abilitati si resurse sunt insuficiente pentru a face fata cerintelor unei situnatii date" sau "teama indusa unui organism care incearca sa isi pastreze normalitatea in fata potentialilor agenti ce il pot afecta".

In viata de zi cu zi s-a pus in mod traditional accent pe aspectele negative, disfunctionale ale stresului. In limbaj curent, atunci cand spunem despre cineva "ca este stresat" ne gandim de fapt la un nivel de stres foarte mare. La locul de munca, poate cea mai exhaustiva definitie a stresului negativ este: schimbarea in starea psihica, fizica, emotionala sau in comportamentul unei persoane ca urmare a presiunii constante exercitate asupra sa pentru a activa in moduri incompatibile cu abilitatea sa reala sau perceputa, cu timpul si resursele avute la dispozitie. Cu alte cuvinte stresul la locul de munca poate fi definit ca cel mai daunator raspuns fizic si psihic ce ia nastere atunci cand cerintele slujbei nu se potrivesc cu resursele, capacitatile sau nevoile angajatului. Stresul la locul de munca poate conduce la compromiterea sanatatii si chiar imbolnavire.

Conceptul de stres la locul de munca este adesea confundat cu acela de competitie, dar aceste concepte nu sunt identice. Competitia ne energizeaza psihologic si fizic, si ne motiveaza sa invatam noi meserii si sa ne perfectionam munca. Cand o competitie a luat sfarsit ne simtim relaxati si satisfacuti. Importanta competitiei in munca este probabil cea la care se face referire cand se spune: "putin stres nu strica". Uneori, insa, competitia se transforma in cerinte ale slujbei ce nu pot fi indeplinite, relaxarea se transforma in epuizare, iar senzatia satisfactiei in senzatia de stres. Pe scurt, stadiul este de imbolnavire si esec in munca.

Stresul este o reactie psihologica la solicitarile inerente ale factorilor de stres care are potentialul de a face o persoana sa se simta tensionata si anxioasa, pentru ca nu este in stare sa faca fata acestor solicitari.

Stresul este o stare de tensiune ce ia nastere atunci cand o persoana raspunde cererilor locului de munca, familiei si altor surse externe ca si cand acestea ar fi generate de nevoile sale interne, obligatii si autocritica. Stresul este atat aditiv cat si cumulativ. Se aduna in timp pana la starea de criza cand apar simptomele. Acestea se pot manifesta psihic prin: iritabilitate, anxietate, scaderea concentrarii, frustrari si ura. Pot aparea si simptome fizice: tensiuni musculare, dureri de cap, dureri de spate, insomnii, hipertensiune. Netratate, simptomele pot conduce la imbolnavire si chiar moarte.

Exista sase mituri despre stres:[2]

1. Stresul este acelasi pentru toata lumea.

Stresul este intotdeauna rau pentru tine.

3. Stresul este oriunde deci nu poti scapa de el.

4. Cele mai populare tehnici de reducere a stresului sunt cele mai bune.

5. Nu sunt simptome, nu este stres.

6. Doar simptomele majore de stres necesita atentie.

Nici unul nu a fost validat de cercetarile in domeniu.

1.Stresul profesional

S-au evidentiat multiple forme ale stresului. Ca exemplu: stresul in perioada copilariei, stresul la adolescenti, la persoanele varstnice, stresul marital, familial, financiar etc.

In conditiile vietii actuale una dintre cele mai importante fatete ale stresului este stresul la locul de munca.

Stresul la locul de munca poate fi definit ca fiind rezultatul cel mai daunator, fizic si psihic, ce se produce cand cerintele postului nu se potrivesc cu resursele, capacitatile si nevoile angajatului.

Conform unor puncte de vedere diferentele intre caracteristicile individuale ca personalitatea si stilul de rezolvare a problemelor, sunt cele mai importante in prezicerea caror conditii de munca vor deveni factori de stres, cu alte cuvinte problema apare datorita faptului ca ceea ce este stresant pentru o persoana poate sa nu fie o problema pentru alta persoana. Personalitatea poate avea o influenta importanta asupra senzatiei de stres. Ea afecteaza atat gradul de perceptie al potentialilor agenti ca fiind stresanti in fapt, cat si tipul de reactii care apar. Sa aruncam o privire asupra celor doua trasaturi cheie ale personalitatii.

Locul controlului - se refera la convingerile oamenilor despre factorii care le controleaza comportamentul. Cei cu locul de control intern considera ca isi tin soarta in maini, in timp ce aceia cu locul de control extern considera ca situatia lor este controlata de noroc, soarta sau de catre detinatorii puterii in general. Comparati cu "internii", "externii" au mai multe sanse sa se simta anxiosi in fata potentialilor agenti de stres. Celor mai multi oameni le place sa simta ca tin sub control ceea ce li se intampla. Internii au mai multe sanse sa se infrunte direct cu agentii stresanti pentru ca ei pleaca de la premisa ca raspunsul lor poate schimba ceva. Externii sunt anxiosi, sunt mai inclinati sa adopte strategii de reducere a anxietatii care functioneaza doar pe termen scurt.

In ultimii 20 de ani multe studii s-au indreptat catre relatia dintre stresul la locul de munca si diverse tulburari. Tulburarile de somn si de dispozitie, dureri de cap si stomacale, tulburari ale relatiilor de familie si sociale sunt exemple ale problemelor legate de stres care se dezvolta rapid si se regasesc frecvent in aceste studii. Aceste semne timpurii ale stresului la locul de munca sunt, in general, usor de recunoscut. Efectele stresului la locul de munca in tulburarile cronice sunt mai dificil de observat, deoarece aceste tulburari necesita mai mult timp pentru a se dezvolta si pot fi influentate de multi alti factori. Dovezile se acumuleaza rapid pentru a sugera ca stresul joaca un rol important in multe tipuri de probleme cronice de sanatate, in special cardiovasculare, musculare si psihice.

Factori de stres la locul de munca

Potentialii factori de stres din viata de organizatie pot afecta aproape pe oricine in orice organizatie in timp ce altii par sa afecteze numai pe cei care joaca anumite roluri.

Factori de stres la nivel executiv si managerial.[3]

Supraincarcarea rolului - are loc atunci cand cineva trebuie sa se achite de prea multe indatoriri, intr-un timp prea scurt. Supraincarcarea rolului provoaca stres, ii impiedica pe cei afectati sa se bucure de placerile vietii, care pot reduce stresul.

Responsabilitatea mare - responsabilitatea fata de oameni si de lucruri, influenta asupra viitorului altora, au potentialul de a induce stres.

Factori de stres la nivel operational[4]

Conditii improprii de munca - conditiile de munca neplacute sau chiar periculoase sunt factori importanti de stres.

Proiectarea necorespunzatoare a postului - poate provoca stres la oricare din nivelele organizationale. Supraincarcarea rolului sau posturile prea simple si neinteresante vor actiona ca agenti de stres. Monotonia si plictiseala se pot dovedi extrem de frustrante pentru cei care se simt capabili sa isi asume obligatii mai complexe.

Dupa modelul lui R. Karasek asupra solicitarilor si controlului in cadrul postului, posturile in care exista solicitari mari dar nu dau decat posibilitati reduse de control asupra deciziilor profesionale sunt in mod special predispuse sa produca stres si reactii negative la stres. Solicitarile mari pot aduce cu ele un ritm de lucru neuniform, supraincarcarea, timpul foarte limitat, sau responsabilitatea pentru mari pierderi materiale posibile. Lipsa de control se refera la aria limitata de decizie si autoritate.

Factori stresanti pentru rolurile de reprezentare si epuizarea - rolurile de reprezentare - pozitii in care membrilor organizatiei li se cere sa interactioneze cu membrii altor organizatii sau cu publicul. Ocupantii acestor pozitii au mari sanse sa traiasca stresul fiind cu "un picior in organizatie si cu celalalt in mediul exterior". Rolul de membru al organizatiei poate fi incompatibil cu solicitarile publicului sau ale altei organizatii. Epuizarea dupa cum o definesc C. Maslach si S. Jackson, este o combinatie de "stare avansata de oboseala emotionala, depersonalizare si reducerea sentimentului de realizare personala, ce se produce la indivizii care lucreaza cu oamenii intr-un post sau altul". Candidatii cu sanse maxime la epuizare sunt: profesorii, asistentele medicale, lucratorii sociali. Epuizarea pare sa urmeze o evolutie in stadii, care incepe cu o stare de oboseala emotionala (se simte secatuit de munca, obosit dimineata, frustrat, nu vrea sa lucreze cu oamenii). Urmatorul stadiu este depersonalizarea. Aceasta se manifesta prin insensibilitate profesionala, tratarea oamenilor ca pe obiecte, nepasare fata de necazurile oamenilor. Al treilea stadiu: realizari personale reduse - nu poate face fata eficient problemelor, considera ca nu are o influenta buna asupra altora, nu poate intelege sau compatimi pe altii, nu se mai simte atras de munca sa. Epuizarea pare sa se intalneasca cel mai ades printre cei care au intrat in serviciu cu idealuri deosebit de inalte.



1.Factori generali de stres

Exista factori de stres care probabil sunt resimtiti uniform de orice actor social. Conflictele interpersonale - sunt un factor puternic, in special pentru cei cu tendinte accentuate de a-l evita. Intreaga gama de conflicte, de la ciocnirile de personalitati pana la certurile intergrupuri are mari sanse de a provoca stres, cand conduce la atacuri reale sau doar percepute, asupra integritatii sau bunei pareri despre sine.

Conflictul serviciu-familie - stresul izvoraste din conflictul de roluri intre a fi membrul al unei familii si a fi membrul unei organizatii.

Nesiguranta postului - un post sigur este un obiectiv important pentru aproape oricine si cand acesta este amenintat, poate aparea stresul.

Ambiguitatea rolului - exista acolo unde obiectivele postului sau modul de a accede la ele sunt neclare. Lipsa unei directive se poate dovedi stresanta, in special pentru cei care tolereaza greu o astfel de ambiguitate.

Alaturi de acesti factori generali mai pot fi intalniti si alti factori de stres: lipsa locului de munca, un loc de munca bun poate fi stresant atunci cand angajatul este permanent nesatisfacut, nu are perspectiva de avansare sau de schimbare semnificativa, nu are siguranta prezentei pe postul potrivit si, in acelasi timp, nu stie ce altceva ar putea face. Echipa sau organizatia pot fi stresante atunci cand cerintele sunt conflictuale, obiectivele neclare, sau resursele neadecvate, daca au loc schimbari fara consultare sau planificare adecvate, sau daca exista un conflict intre satisfacerea nevoilor si asteptari. Alte cauze de stres pot fi conditiile proaste de munca (zgomot, iluminare, mizerie, umiditate, caldura/frig excesiv, ergonomie), un slab management al timpului, finantare nesigura, lipsa procedurilor de suport si supervizare. Locul de munca poate fi stresant daca angajatul are prea mult sau prea putin de facut, daca slujba este prea grea sau prea usoara, daca angajatul trebuie sa ia decizii fara a beneficia de informare sau autoritate adecvate, daca primeste termene asupra carora nu are nici un control sau daca are responsabilitatea vietii altora. Stresul poate fi generat de relatiile cu superiorii, subordonatii, colegii, consiliul de administratie, beneficiari, membrii sau persoane din alte organizatii.

O importanta categorie de factori mai sunt si cei autoindusi. Acestia sunt specifici persoanelor care nu se trateaza adecvat pe ele insele. Ei se pot datora neglijarii fizice, care pe langa potentialul stresant propriu, poate determina capacitatea de a rezista altor factori stresanti, sau abandonarii perioadelor de relaxare.

Ca factori de stres externi, care scapa controlului putem aminti:[5] schimbarile legislative, deciziile finantatorilor, traficul, transportul in comun.

3.Efectele stresului la locul de munca

Efectele stresului la locul de munca se pot manifesta in plan comportamental, fiziologic si psihologic.

Reactii comportamentale: sunt activitati practicate deschis, pe care individul stresat le foloseste in incercarea de a face fata stresului. Ele includ: atitudini de rezolvare a problemei, de retragere si de folosire a substantelor care provoaca dependenta.

Reactiile psihologice: implica in primul rand procesele emotionale si cerebrale. Reactia psihologica cel mai des intalnita este utilizarea mecanismelor de aparare (eforturi psihologice de a reduce anxietatea asociata cu stresul).

Reactii fiziologice la stres: exista dovezi ca stresul la locul de munca se asociaza cu functionarea neregulata a inimii, hipertensiune, puls acelerat, cresterea colesterolului. Stresul a mai fost asociat si cu declansarea unor boli cum ar fi cele respiratorii si infectiile bacteriene.

4.Metode de reducere/eliminare a stresului la locul de munca

Unii angajati considera conditiile stresante de munca ca fiind un rau necesar- compania trebuie sa faca fata presiunilor angajatilor si sa asigure sanatatea acestora pentru a ramane productiva si profitabila in conditiile economiei actuale. Studiile arata ca, conditiile stressante de munca sunt actualmente asociate cu cresterea absenteismului, intarzierilor si intentiile angajatilor de a-si parasi locul de munca, toate acestea avand un efect negativ pentru companie.

Studii recente ale asa numitor "organizatii sanatoase" sugereaza ca politicile in favoarea sanatatii angajatilor conduc la beneficii pentru organizatii. O organizatie sanatoasa e definita ca fiind o organizatie cu o rata mica de imbolnaviri, invaliditati ale fortei de munca si care deasemeni e competitiva. Cercetarile au identificat caracteristici organizationale asociate cu sanatatea, nivel minim de stres la locul de munca si un nivel inalt al productivitatii. Exemple de asemenea caracteristici includ urmatoarele:[6]

Recunoasterea angajatilor pentru performanta lor.

Oportunitati de dezvoltare a carierei.

Cultura organizationala ce valorizeaza angajatul.

Actiuni manageriale ce se incadreaza in valorile organizatiei.

5.Managementul stresului.

Aproape jumatate din companiile americane promoveaza diferite tipuri de cursuri pentru managementul stresului pentru angajatii lor. Programele de management ale stresului invata angajatii despre natura si cauzele stresului - de exemplu: organizarea timpului sau exercitii de relaxare. O parte dintre organizatii promoveaza consultatii individuale pentru angajati in ceea ce priveste atat problemele legate de locul de munca cat si problemele familiale. Aceste programe de management al stresului pot reduce rapid simptomele stresului ca anxietatea si tulburari ale somnului; deasemeni au si avantajul de a fi putin costisitoare si usor de implementat. Programele de management ale stresului au, in mare, doua dezavantaje majore:[7]

Rezultatele (reducerea simptomelor stresului) au viata scurta.

Este ignorata adesea cea mai importanta cauza a stresului, deaoarece concentrarea se realizeaza asupra angajatului si nu si asupra mediului.

6.Schimbarea organizationala.

In contrast cu managementul stresului si programele de asistenta a angajatilor, unele organizatii incearca reducerea stresului prin folosirea unui consultant specializat ce are ca sarcina recomandarea unor cai de imbunatatire a conditiilor de munca. Aceasta abordare este cea mai directa cale de a reduce stresul la locul de munca. Ea presupune identificarea aspectelor cele mai stresante ale muncii (de exemplu: munca excesiva, conflictele) si designul strategiilor de reducere sau eliminare a factorilor de stres identificati. Avantajul acestei abordari este faptul ca trateaza direct principala cauza a stresului la locul de munca. Totusi, uneori, managerii nu agreaza aceasta abordare deoarece ea implica schimbari in rutina muncii sau orarul de productie, sau, schimbari in structura organizationala.



Ca regula generala, actiunile de reducere a stresului la locul de munca ar trebui sa acorde interes major schimbarii organizationale pentru a imbunatatii conditiile de munca. Dar chiar si cele mai constiincioase eforturi de imbunatatire a conditiilor de munca sunt incapabile sa elimine stresul complet, pentru toti angajatii. Din acest motiv, o combinatie intre schimbarea organizationala si managementul stresului este adesea cea mai utila abordare pentru a preveni stresul la locul de munca.

Cum putem face schimbari in organizatie pentru a preveni stresul la locul de munca.[8]

Asigurarea in privinta capacitatilor si resurselor angajatilor raportate la munca ce o desfasoara.

Designul posturilor trebuie sa promoveze intelegerea, stimularea si oportunitatile angajatilor de a-si folosi indemanarile.

Definirea clara a rolurilor si responsabilitatilor.

Acordarea posibilitatii angajatilor de a participa la deciziile si actiunile ce le afecteaza locul de munca.

Imbunatatirea comunicarii-reducearea incertitudinilor in legatura cu dezvoltarea carierei si planurilor viitoare ale angajatilor.

Promovarea oportunitatilor pentru interactiuni sociale intre angajati.

Stabilirea unui orar ce este compatibil cu cererile si responsabilitatile angajatilor in afara orelor de munca.

7.Prevenirea stresului la locul de munca

Nu exista abordari standardizate sau un manual pentru dezvoltarea programelor de preventie a stresului. Designul programelor si solutiile vor fi influentate de numerosi factori - marimea si complexitatea organizatiei, resursele disponibile si in special tipul de probleme cu care se confrunta organizatia. De exemplu unele companii au ca problema principala suprasolicitarea angajatilor, iar altele un program inflexibil sau lipsa de comunicare cu publicul.

Cu alte cuvinte nu este posibila o prescriptie universala de preventie a stresului la locul de munca, dar este posibila oferirea unor linii de ghidare pentru procesul de prevenire a stresului in organizatii. In toate situatiile, procesul programelor de preventie a stresului implica trei etape distincte: identificarea problemei, interventia si evaluarea. Pentru ca acest proces sa aiba reusita, organizatiile trebuie sa fie pregatite adecvat. Un nivel minim de pregatire pentru programul de prevenire a stresului trebuie sa includa urmatoarele:[9]

Constientizarea problemelor legate de stresul la locul de munca (cauze, costuri, control).

Asigurarea unui management si suport de calitate pentru program.

Implicarea angajatilor in toate fazele programului.

Stabilirea capacitatii tehnice de conducere a programului (cursuri specializate pentru membrii organizatiei sau folosirea consultantilor)

Aducerea impreuna a angajatilor sau a angajatilor si managerilor, in cadrul aceluiasi comitet sau "grup de rezolvare a problemelor" poate fi o abordare foarte utila pentru dezvoltarea programelor de preventie a stresului. Cercetarile arata ca aceste eforturi participative au fost incununate de succes in privinta problemelor ergonomice la locul de munca, in parte datorita capitalizarii cunostintelor directe ale angajatilor despre problemele intalnite in munca lor.

8.Etape in programul de preventie

Moralul scazut, plangerile referitoare la sanatate si locul de munca sunt primele semne ale stresului la locul de munca. Dar cateodata, nu exista indicii, mai ales daca angajatii se tem de pierderea locului de munca. Lipsa semnelor evidente nu este un motiv bun pentru a neglija indoielile privitoare la stresul la locul de munca sau minimizarea importantei unui program de preventie a stresului.

Prima etapa - Identificarea problemei.[10]

Cea mai buna metoda de a explora scopul si sursa unei probleme de stres intr-o organizatie depinde in parte de marimea organizatiei si de resursele disponibile. Discutiile de grup intre manageri, reprezentanti si angajati pot fi o sursa bogata de informatii. Asemenea discutii pot fi tot ceea ce este nevoie pentru a remedia problemele legate de stres intr-o organizatie mica. Intr-o organizatie mare, asemenea discutii pot fi utile pentru informarea asupra factorilor de stres si a conditiilor ce determina stresul pentru un numar mare de angajati.

In ceea ce priveste metoda de colectare a informatiilor, acestea trebuie sa priveasca perceptiile angajatilor asupra conditiilor locului de munca si nivelul de stres, sanatate si satisfactie. Lista conditiilor locului de munca ce pot determina stresul si a semnelor si efectelor stresului sunt un bun punct de inceput pentru a decide ce informatii trebuie colectate.

Masurarea comportamentelor obiective ca absenteismul, imbolnavirile, rata profitului sau problemele legate de performanta pot fi deasemeni examinate pentru a stabili prezenta si scopul stresului. Aceste valori sunt, in cel mai bun caz, doar indicatori aproximativi ai stresului la locul de munca.

Datele rezultate din discutii ar trebui sa fie adunate si analizate pentru a raspunde la intrebarile in legatura cu localizarea unui factor de stres si a unei conditii de munca ce poate fi responsabila de exemplu, de lipsa comunicarii intre doua departamente.

Analiza informatiilor si a altor aspecte ale programului de preventie a stresului pot necesita ajutorul expertilor (ai unei universitati sau firme de consultanta). In orice caz, decizia pentru programul de preventie trebuie sa ramana a organizatiei.

Etapa a II-a. Designul si implementarea interventiilor.[11]



Odata ce sursele de stres au fost identificate si scopul problemei inteles, se trece la etapa de design si implementare a unei strategii de interventie.

In organizatiile mici, discutiile informale ce au ajutat la identificarea problemelor de stres pot produce si idei fructuoase de preventie. In organizatiile mari este nevoie de un proces mai formal. Frecvent, i se cere unei echipe sa dezvolte recomandari bazate pe analiza datelor din prima etapa si se consulta experti din afara organizatiei.

O anume problema, de pilda, un mediu ostil de munca poate cuprinde organizatia si poate necesita interventia. Alte probleme, de exemplu munca excesiva, pot exista doar in cateva departamente si necesita solutii mai ample, de exemplu redesignul postului. Alte probleme pot fi specifice anumitor angajati si rezistente la orice fel de schimbare organizationala si necesita in locul acesteia managementul stresului sau interventii de asistenta a angajatilor. Unele interventii pot fi implementate rapid (de exemplu imbunatatirea comunicarii, cursuri de management al stresului), dar altele pot necesita timp pentru a fi duse la indeplinire (de exemplu redesignul unui proces de fabricatie).

Inainte de orice interventie, angajatii trebuie informati asupra actiunilor ce vor avea loc si cand. Adesea este utila o intalnire in acest scop.

Etapa a III-a. Evaluarea interventiei.

Evaluarea este o etapa importanta in procesul interventiei. Evaluarea este necesara pentru a determina daca interventia produce efectele scontate si daca sunt necesare schimbari in aceasta directie.

Timpul necesar pentru evaluarea interventiilor trebuie bine stabilit. Interventiile ce implica schimbare organizationala trebuie sa primeasca evaluari atat dupa un timp scurt cat si dupa o perioada mai lunga.

Evaluarea dupa o perioada scurta poate fi facuta pentru a determina un prim indicator al programului sau al posibilelor nevoi de redirectionare. Multe interventii produc initial efecte ce nu persista. Evaluarea dupa o perioada mai lunga de timp, adesea anuala, e necesara pentru a determina daca interventia produce efecte de durata.

Evaluarea trebuie sa se concentreze pe aceleasi tipuri de informatii colectate in timpul primei etape (de identificare, inclusiv informatiile de la angajati despre conditiile de lucru, nivelul de stres, probleme de sanatate si satisfactia). Perceptiile angajatilor sunt de obicei cele mai sensibile masuratori ale conditiilor stresante de munca si adesea reprezinta primul indicator al interventiei. Adaugarea masuratorilor obiective ca absenteismul si cheltuielile pentru ingrijirea sanatatii pot fi utile de asemeni. Efectele interventiei asupra stresului la locul de munca tind sa fie mai putin bine definite si pot necesita un timp indelungat pentru a-si face aparitia. Procesul de preventie a stresului nu se termina cu evaluarea. Procesul trebuie sa fie vazut, mai degraba, ca un proces continuu ce foloseste datele evaluarii pentru a redefini si redirectiona strategia de interventie.



Selye, H. - Stiinta si viata, Bucuresti, Editura Politica,1974, p.123

Andreescu, A., Lita, S (coordonatori) - Managementul stresului profesional, Vol.1, editura M.A.I., Bucuresti, 2006, p. 121

Ibidem, p. 132

Ibidem, p. 133

Albu, C. (coordonator) - Managementul stresului professional, Vol. 3, editura M.A.I., Bucuresti, 2007,     p. 154

Ibidem, p. 165

Hindle, Tim Cum sa reducem stresul RAO, Bucuresti 2001, p. 129

Andreescu, A.(coordonator) - Managementul stresului profesional, Vol.2, editura M.A.I., Bucuresti, 2006, p. 144

Ibidem, p. 146

Albu, C. (coordonator) - Managementul stresului professional, Vol. 3, editura M.A.I., Bucuresti, 2007,     p. 227

Ibidem, p. 229








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate