Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Psihologia copilului


Psihologia copilului


TEORIA LUI FREUD

a fost greu ca oamenii sa accepte ideea ca in spatele omului este ceva ce-l controleaza

stadiile pe care le parcurge sunt cele in care se formeaza niste programe in fiinta umana



Freud descrie perioada de dupa nastere pana la 6-7 ani ca perioada esentiala

ca sa vorbim despre un copil bine echilibrat psiho-afectiv trebuie sa nu-l punem sub un "glob de sticla", trebuie sa simta mereu ca daca l-ai certat, nu ai facut-o din ura, ci din dragoste.

Cele trei instante psihice: programe care functioneaza in mod particular

EU

partea accesibila = ceea ce sunt

primeste informatii de la lume

SINE - subconstient

SUPRAEU - isi exercita influenta noastra in mod pregnant

*existenta sinelui si supraeului se petrece fara ca noi sa ne dam seama - procese si relatii inconstiente.

O parte din fiinta noastra e legata de anumite elemente necesare vietii: apa, aer, hrana etc.

printre aceste pulsiuni ale vietii, una a fost marginalizata in sfera europeana crestina: sexualitatea. Pulsiunea sexuala e foarte puternica si ne influenteaza existenta din primii pana in ultimii ani ai existentei noastre.

Din instanta de SINE pornesc toate pulsiunile care tin de fiinta noastra. Intre SINE si EU s-a pus un stavilar: cenzura.

Freud nu insista pe SUPRAEU. El este de parere ca e o instanta formata de familie, concepte religioase, mediul in care omul traieste.

*Incepand cu varsta de 35 de ani pierdem cam 1% din masa neuronala.

*perioada de dinaintea nasterii: - probleme de alimentatie

-trebuie evitate problemele emotionale, filmele violente, sunetele puternice

* Sunetele grave, de intensitate puternica, nu sunt resimtite numai de timpane, ci de intreg corpul si au impact nefast asupra femeii insarcinate.

AMNEZIA INFANTILA: sterge tot ceea ce este legat de problemele de identificare, de depasire a celor 3 stadii. Se manifesta in jurul varstei de 7 ani, dar nu se sterge tot. Informatiile care raman se sedimenteaza in subconstient si pot reaparea atunci cand adultul se confrunta cu o problema de ordin psihic.

In subconstient informatiile nu sunt statice. Exista asa numitele prelucrari constiente de informatie. Aceste informatii din subconstientul nostru au influenta asupra comportamentului nostru.

0 - 1 (2) ani = STADIUL ORAL

In timpul alaptarii mama nu-i ofera copilului numai substante hranitoare, ci ii ofera si un anumit tip de energie pentru ca sunt fiinte foarte legate din punct de vedere afectiv.

Se numeste stadiul oral pentru ca depinde de verbul "a se hrani" si de zona erogena a gurii: buzele, limba, cerul gurii, glandele salivare.

FIXARE SAU REGRESIE IN STADIUL ORAL: se poate instaura in momentul in care mama decide sa intrerupa alaptarea, dar copilul nu accepta si simte inca nevoia ca mama sa il alapteze.

2 - 4 ani = STADIUL ANAL

Copilul inceteaza sa mai faca pe el spontan si spasmodic din doua motive:

sa-i faca pe plac mamei

copilul trage niste concluzii din senzatiile dezagreabile provocate de urinat si defecat si astfel se sileste sa se controleze si invata sa faca la olita.

*In zilele noastre nu prea mai exista acest disconfort pentru ca exista pampers si diferite creme, iar copilul se obisnuieste mai greu sa faca la olita.

*A nu se exercita presiune asupra copilului daca nu accepta sa foloseasca olita. Parintele trebuie sa actioneze cu rabdare si toleranta pentru ca aceasta presiune poate afecta psihicul copilului.

REGRESIE IN STADIUL ANAL: copilul devine un adult preocupat de a sta prea mult la toaleta - cultul excesiv si placerea de a sta la toaleta.

*Exista persoane pentru care placerea de a merge la toaleta e mai mare decat placerea sexuala.

4 - 6 ani = STADIUL FALIC

Copilul parcurge anumite stadii, este foarte curios. In aceasta perioada unul dintre subiectele de interes este aspectul sexual. Pune intrebari despre organele sexuale, despre cum a aparut pe lume, de ce sunt diferiti baietii de fete.

*Atunci cand copilul pune intrebari despre sfera sexuala, parintele nu trebuie sa-l minta, ci trebuie sa-i dezvaluie doar o parte a adevarului, cea accesibila lui.

*Acum se petrece identificarea cu parintele de acelasi sex: baiatul este gelos pe tatal sau, dar in acelasi tmp il admira si vrea sa fie asemenea lui.

*Protectia excesiva creeaza dependenta de parinti.

La sfarsitul acestor trei perioade se instaleaza amnezia infantila.

6 - 7 ani = STADIU DE LATENTA: noi caracteristici: scris, citit

7 - 12 ani : schimbari masive in relatiile cu ceilalti, intervine competitia

dupa 12 ani = STADIUL GENITAL

pulsiunea dragostei de viata,

teama de moarte.

STADIILE LUI PIAGET

STADIUL SENZITIV MOTOR: 0 - 2 ani

cunoasterea corpului, a mediului

dezvoltarea simturilor si a musculaturii

din punct de vedere psihic - structura psihica ce organizeaza primele actiuni ale copilului

segmentul perceptiv senzorial - mod de constatare a caracteristicilor unui obiect

segmentul motric

segmentul senzorial-declansator: apucarea si prinderea obiectelor, deschiderea si inchiderea unei cutii, cautarea unui obiect.

Pe la 2 ani apare posibilitatea combinarii mentale a unor scheme senzo- motorii, se manifesta inteligenta de actiune/ inteligenta manuala.

STADIUL PREOPERATORIU: 2 - 7 ani.

limbajul, exprimarea - functii simbolice

limbaj mimico gestual

mentalizarea actiunii

caracter predominant intuitiv. Tipic pentru aceasta perioada este ca au incredere absoluta in informatiile furnizate de sistemele senzoriale - incredere in ceea ce vede.

e prizonierul propriului punct de vedere, "gandeste ceea ce vede".

curiozitate fara limite

caracteristica - egocentrismu

STADIUL OPERATIILOR CONCRETE: 7 - 12 ani

inteligenta operatorie concreta

reversabilitatea - oricarei transformari directe ii corespunde o operatie inversa ( experimentul lui Piaget cu plastilina).

tranzitivitatea - ex: eu sunt colega cu Anca, Anca e colega cu Gabriela = eu sunt colega cu Gabriela

asociativitatea - a+b(c) = a+c(b) - operatiile mintale sunt realizate numai in raport cu obiectele vizate sau cu imagini ale acestora.

Daca se inlatura obiectivul concret, capacitatea copilului de a actiona se destrama.

surdo - mutii nu sunt muti. Datorita faptului ca nu aud , ei nu au control asupra vorbirii. Pot comunica intre ei in mod spontan - mimica fetei, gesturile.

STADIUL FORMAL OPERATIONAL: 11- 12 ani

daca se produce o ruptura in aceasta perioada copii devin LIMINARI, nu mai pot asimila cunostintele la scoala, nu mai pot tine pasul cu ceilalti.

Coeficientul de inteligenta (QI

inteligenta normala: 90 - 120

geniu: peste 120

liminari ( intelecte limita): 80 - 90

debilitate mintala: 50 - 80

imbecil: 20 - 50

idiot: sub 20

Stadiul inteligentei operatorii formale este atins la varsta de 12 - 14 ani sau deloc.

Gandirea se desprinde treptat de suportul imagistic extern, trecand prin faza verbalizarii.

ex:copii care citesc simt nevoia sa aiba si un control auditiv, citesc deschizand si gura

Gandirea se interiorizeaza comutandu-se pe limbajul intern

Succesiunea petrecerii unor lucruri intr-un anumit mod si nu in altul se impune ca o necesitate.

KOHLBERG a delimitat stadiile morale ( etice)

*Caracterul nu iese la iveala cu nici un test ( foarte putin la testele de personalitate)

4 - 10 ani - NIVELUL PREMORAL SAU PRECONVENTIONAL

Etichetele (sabloanele) culturale ale anturajului, a familiei, a microgrupului ( scoala, prietenii) sunt cele care dau tonul, sunt insusite de catre copil.

*copiii nu trebuie tinuti departe de activitatile ce se petrec in familie ( spalat farfurii, aranjat haine etc.) de teama ca acestia ar putea strica ceva. Activitatile trebuie facute cu copiii si sub forma de joc.

*nu trebuie etichetati: bun, rau, neascultator etc.

A impartit acest stadiu in doua substadii:

a)     moralitatea ascultarii

b)     moralitatea hedonismului instrumental naiv

10 - 14 ANI - MORALITATEA CONVENTIONALA

E o conformare la normele exterioare.

Rolul de copil e conform cu sabloanele familiei sau cu mediul cultural.

ex: copilul doreste sa obtina rezultate bune la scoala pentru ca apoi i se va pune eticheta de "bun" si apoi va primi si rasplata.

a)     moralitatea bunelor relatii

b)     moralitatea legii si ordinii

14 - 26 ani - NIVELUL AUTONOMIEI MORALE (constituirea unor principii proprii)

Se petrece in aceasta perioada de varsta sau deloc

a)     moralitatea contractuala - legile nu sunt intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale.

b)     moralitatea principiilor individuale de conduita - judecata individuala e perceputa ca fiind mai puternica decat parerile venite din exterior.

ERIKSON

0 - 1 ani:

incredere: promptitudine, caldura din partea parintilor

neincredere: raporturi fluctuante ( afectiune/ violenta

1 - 3 ani:

autonomie: dorinta fireasca a copilului de a fi autonom

dependenta: copilul e tinut sub "clopot de sticla"

3 - 6 ani:

initiativa: dorinta de a explora

vinovatie: a incalcat dispozitiile date de mama

6 - 12 ani:

sarguinta: copilului i se dau anumite responsabilitati si le indeplineste cu sarguinta dezvoltand un puternic simt de initiativa

inferiorizare: ajunge sa se simta vinovat ca nu si-a indeplinit corespunzator responsabilitatile si se simte inferior.

12 - 20 ani:

identitate sau gasirea propriei identitati

confuzia rolurilor: anumite fatete care se accentueaza din nevoia de a se adapta - copilul are joaca un anumit rol fata de profesori, parinti, prieteni. Confuzia rolurilor ar putea sa dea peste cap personalitatea.

20 - 35 ani:

intimitate

izolare

35 - 60 ani:

altruism: preocupare pentru rude, familie,

egocentrism

peste 60 ani:

realizare: ca om, disperare.

9 - 18 ani

Din punct de vedere al dezvoltarii

psiho-sociale: caracteristica este pendularea intre harnicie si inferioritate

cognitive (al evolutiei gandirii): stadiul operatiilor concrete

inceputul operatiilor formale ( spre sfarsitul perioadei)

se trece de la moralitate preconventionala la moralitate conventionala

Acum are loc insusirea unor reguli, se petrece supunerea la reguli oficial recunoscute din respect fata de autoritati( parinti, profesori)

Caracteristici fizice:

prim puseu de crestere (la majoritatea fetelor si la o parte din baieti - 2/3 ani intre puseele de crestere dintre fete si baieti)

varsta medie a pubertatii fetelor: 11 ani si trei luni

baietilor: 12 ani si 10 luni

apare curiozitatea, ea e motivata.

Coordonarea motorie fina:

au ajuns sa fie foarte buna in aceasta perioada

activitatile artistice au succes acum

*Bunul gust se formeaza. Profesorul de educatie plastica poate influenta formarea bunului gust al elevilor.

Caracteristici socio - morale:

copiii devin mai selectivi in ceea ce priveste alegerea prietenilor

prezinta tendinta de a avea cel/cea mai bun/a prieten/a; relatii stabile de prietenie

stabilitate si in reactia de respingere.

rivalitate intre fete si baieti - spre sfarsitul perioadei

la aceasta varsta activeaza moralitatea constrangerii si copiilor le este greu sa inteleaga de ce si cum trebuie adaptate anumite reguli la diferite situatii.

in clasele I, II, III sunt inca mult sub influenta parintilor si profesorilor, insa spre sfarsitul perioadei incepe revolta: apreciaza mai mult parerea prietenilor, colegilor, ignorarea parintilor, profesorilor.

SELMAN - a studiat dezvoltarea rationamentului interpersonal la copii

9 - 12 ani:

copiii descopera treptat ca un comportament al unei persoane nu reflecta neaparat sentimentele ei

incep sa inteleaga ca reactia unei persoane intr-o situatie stresanta poate sa aiba mai multe fatete.

catre 12 ani copiii devin capabili sa adopte o optica oarecum detasata si analitica a propriului comportament, dar si a celorlalti

PIAGET:

10 - 12 ani:

proces de depasire a limitelor realismului moral

le face placere sa formuleze reguli proprii.

majoritatea copiilor au o gandire concreta, se simt obligati sa faca reguli concrete.

Caracteristici afective

echilibru afectiv

delicventa juvenila + tulburari comportamentale - probleme care pot sa apara la 12- 14 ani

Caracteristici cognitive ( d.p.d.vd al gandirii)

se contureaza diferente atat la nivelul unor abilitati speciale cat si a randamentului scolar:

fetele - debit verbal, caligrafic

baietii - orientare spatiala, solutionarea unor probleme de matematica

Diferentierea dintre stilurile cognitive:

stilul impulsiv /reflexiv

analitic/tematic

Copiii impulsivi - ritm de conceptualizare rapid, sunt preocupati sa gaseasca rapid raspunsul

reflexivi - au nevoie de timp, tendinta de a analiza, preocupati de calitatea raspunsului

nu de rapiditatea cu care e dat acesta

analitici - pleaca de la detalii

tematici - iau in considerare intregul

ERIC ERIKSON

12 - 15 ani

Dezvoltarea psiho-sociala: identitate / confuzia rolurilor

Dezvoltarea cognitiva: debutul operatiilor formale (nu mai avem raportare la concret, ci abilitati

de analiza mentala si testare deductiva a diferitelor ipoteze).

Dezvoltarea morala:tranzitia catre moralitatea cooperarii ( se mareste posibilitatea de a intelege,

de a gandi regulile drept intelegeri mutuale cu o anumita flexibilitate).

Dezvoltarea fizica:

Puseul de crestere si anturajul influenteaza foarte mult comportamentul

baietii trec prin etapa de maturizare sexuala, fizica

in general baietii cu dezvoltarea precoce atrag o atitudine favorabila din partea adultilor, stimularea increderii in propria persoana.

baietii cu pubertate tardiva - extrem de preocupati sa dobandeasca atentia parintilor. Odata cu terminarea perioadei de pubertate sunt energici

fetele la pubertate precoce -respinse sau populare (datorita starii materiale).

fetele cu pubertate tarzie - percepute ca fiind de incredere, populare, dupa ce se restabileste perioada de crestere sunt demne de a fi lideri.

probleme de infatisare - se acorda extrem de mare importanta aspectului fizic.

Conformarea la normele varstei, la mentalitatea grupului, un anumit vocabular care e adoptat de grup

o anumita virulenta la raportarea colegilor considerati a fi pe pozitii inferioare - luatul peste picior a unei anumite persoane

judecata in alb si negru, nu lasa niciun loc nuantelor de gri; "gri-ul" - relativism moral, atitudine de toleranta.

Caracteristici afective:

"furtuna"

stres

o perioada in care starile depresive, de dezorientare, de confuzie sunt foarte frecvente. (raportul e de 1 la 5)

adolescentii seamana mai mult cu un cactus (au ca sistem de aparare tepii, dar in rest sunt foarte vulnerabili).

Caracteristici cognitive

se consolideaza gandirea logica, formala.

unii adolescenti sunt mai rapizi in gandire.

16 - 18 ani

Dezvoltarea psiho-sociala: identitate /confuzie

Dezvoltarea cognitiva gandirea formala

incepe sa functioneze o anumita placere de a-si folosi mintea.

angajare in teoretizari extrem de sofisticate.

Dezvoltarea morala moralitatea cooperarii conventionale creste tendinta de a gandi regulile ca

intelegeri mutuale si de a le adapta diferitelor circumstante.

Maturizarea sexuala are reverberatii asupra comportamentului.

Aproape toti si-au incheiat puseul de pubertate.

Parintii sunt in general prezente mai puternice in planuri pe termen lung.

Se urmareste dobandirea unui anumit statut - prietenii sunt foarte importanti.

Dezvoltarea emotionala

acum fetele sunt cele care au mai multe tulburari emotionale care rezulta din constientizarea problemelor pe care le vor avea ulterior.

cea mai comuna tulburare emotionala: depresia

autodeprecierea, crizele de plans, gandurile negre, tentativele de suicid (uneori repetate).

MOTIVATIA

PIRAMIDA LUI MASLOW (la baza piramidei sunt trebuintele fiziologice si urca in ordine pana la trebuinta de autorealizare si de valorificare a propriului potential).

Motivatia reprezinta:

ansamblul factorilor dinamici care determina conduita unui individ

totalitatea mobilurilor interne ale conduitei in oameni fie ca sunt innascute, fie dobandite, constientizate sau neconstientizate, fie simple trebuinte fiziologice, fie idealuri abstracte.

Motivatia este imboldul catre actiune. Orice act de conduita este motivat.

Motivatie/ motiv

Motivul - acel mobil care sta la baza unui comportament sau actiuni concrete. Motivele pot determina un individ sa urmareasca un scop si sa stabileasca o anumita ierarhie intre scopurile posibile.

Relatia cauzala dintre motivatie si invatare este una reciproca: cu cat inveti mai mult, cu atat iti faci o ierarhizare a lucrurilor care te intereseaza.

Motivatia energizeaza invatarea, iar invatarea incununata de succes intensifica motivatia.

TREBUINTELE FIZIOLOGICE:

apa

aerul

hrana

trebuintele sexuale

trebuinta de odihna

TREBUINTA DE SECURITATE

aparare

protectie

echilibru emotional

ex: o locuinta, imbracaminte

TREBUINTA DE IUBIRE SI APARTENENTA LA UN GRUP:

treb. de a fi acceptat

treb. de a darui si de a fi acceptat.

TREBUINTA DE APRECIERE SI STIMA DE SINE:

treb. de prestigiu.

de a fi aprobat, pretuit

de a-ti atinge scopurile fixate

TREBUINTE COGNITIVE:

legate de dorinta de a cunoaste, a sti, a intelege, a descoperi

TREBUINTE ESTETICE:

treb. de frumos

ordine, armonie, simetrie

TREBUINTE DE AUTOREALIZARE SI DE VALORIFICARE:

treb. de a-ti valorifica la maxim capacitatile intelectuale, potentialul creativ

Primele 4 categorii: TREBUINTE DE DEFICIENTA

Ultimele 3: TREBUINTE DE CRESTERE SAU DEZVOLTARE

*O trebuita superioara nu se exprima decat atunci cand au fost satisfacute macar o parte din trebuintele de nivel inferior.

*Ultimele 3 nu sunt vitale pentru organism.

MASLOW:

A urmarit anumite personalitati: Einstein, Ghandi etc. Exista un set de motive care au valorificat ascensiunea personalitatilor respective. El a numit acest set:

METAMOTIVE: caracteristice persoanelor apte sa-si utilizeze calitatile potentiale si sa le realizeze indiferent de context.

capacitatea de a percepe corect realitatea

acceptarea de sine si toleranta

spontaneitatea in gandire si comportament

simtul umorului

detasare si independenta - experienta limita (pick experience)- care ne solicita la maximum. Ne formam o anumita impresie despre propria persoana (care e de cele mai multe ori gresita) si de aceea trebuie sa trecem printr-o experienta limita: cutremur, accident - e important cum reactionez in cazuri extreme.

capacitatea de a privi viata in mod obiectiv.

Pentru cei tinei trebuinta de realizare este extrem de importanta in schimb trebuinta de apreciere este mai slab exprimata.

Exista persoane la care trebuinta de realizare este atat de puternica incat trebuintele fiziologice nu mai au nici o importanta.

McCLELLAND considera ca sunt 3 motive fundamentale ale comportamenului uman:

Nevoia de realizare : reprezinta aspiratia de a atinge intr-o competitie un scop conform unor norme de excelenta, adica ceea ce conteaza e obtinerea unor performante intr-o actiune apreciata social.

Nevoia de apartenenta: dorinta de a fi acceptat de ceilalti, de a fi iubit, protejat; au tendinta de a stabili noi prieteni, noi contacte sociale.

Nevoia de putere (tendinta de a domina, a conduce, de a fi autoritar): tendita foarte puternica de a focaliza asupra sa atentia celorlalti, tind sa ocupe pozitia cea mai inalta.

Exista doua fete ale puterii

negativ: folosita in scop personal

pozitiva : in folosul tuturor.

Motivatia=intensitatea motivatiei x probabilitatea reusitei x atractivitatea performantei

Persoanele la care exista nevoia de realizare au urmatoarele caracteristici:

sunt realiste

cauta sarcini de dificultate medie pentru a fi siguri de succes

au capacitatea de a diferentia situatii pe care le pot controla de cele pe care nu le pot controla

au nevoie sa cunoasca rezultatele actiunilor lor si faptul ca au fost apreciate.

Femeile sunt mai putin motivate de nevoia de realizare decat barbatii:

teama de succes

societatea nu le valorizeaza in mod pozitiv, asa cum s-ar cuveni

exista un alt tip de sensibilitate

exista un alt mod de a se plasa in societate, deduc ca nu au nevoie neaparata de aceasta valorizare,ca pot fi perfect implinite si fara sa aiba succes in societate.

Blaise Pascal: "Cand ma compar sunt multumit, cand ma analizez ma dispretuiesc".

NOTIUNEA DE AUTOSUFICIENTA sau sentimentul propriei eficiente

Perceptia pe care o persoana o are asupra comportamentului sau:

performante anterioare

observarea executarii unor activitati de catre alta persoana sau a produsului (arte)

persuasiunea, modul in care este primit, recompensat de catre profesori, colegi, in scopul de a fi directionat intr-un anume sens

reactii fiziologice si emotionale - tot ceea ce apare atunci cand trebuie desfasurata o activitate

PERSONALITATEA

persoana de exceptie, care exceleaza in anumite domenii

are scopul de a explica modalitatile de fiintare si functionare a caracterului psiho-functional pe care-l numim persoana

Caracteristici:

Globalitatea: persoana este constituita dintr-un ansamblu de caracteristici care permit identificarea ei printre celelalte fiinte umane, cele care o definesc ca fiinta umana libera

Coerenta: intre diferitele componente ale structurii noastre psihice exista o anumita organizare si interdependenta. Se refera la reactiile tipice ale unei persoane in anumite cazuri. In momente de cumpana omul poate sa reactioneze intr-un mod cu totul diferit fata de cum reactioneaza in mod normal.

Stabilitatea temporala - privind in urma individul realizeaza ca s-a schimbat, dar ca si-a pastrat coerenta.

ALLPORT: Personalitatea e organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psiho-fizice (se refera atat la corporalitate cat si la sistemul psihic) care determina gandirea si comportamentul sau specific existentei.

In decursul existentei lucrurile se schimba, insa exista si un cadru stabil, unitar, relevand anumite trasaturi care nu se schimba.

Trasatura specifica: insusire sau participare relativ stabila a unei persoane.

Comportamental, psihologia este legata de predispozitia unei persoane de a raspunde in acelasi fel la o anumita varietate de stimuli. In general se considera ca trasaturile personale sunt prototipuri, nu descriu decat proprietati tipice sau frecvente in anumite situatii.

Una dintre cele mai cunoscute sistematizari a fost facuta de:

KRETSCHMER

TIPUL PICNIC (endomorf, visceroton)

Configuratie corporala :

statura mijlocie

exces ponderal (grasut)

fata rotunda

maini si picioare scurte

torace, abdomen - bine dezvoltat

Trasaturi psihice:

vioiciune

mobilitate a proceselor psihice

cu o doza mare de optimism

simtul umorului

sociabil, spontan, dar si superficial in relatiile interumane

inclinat catre concesii, compromisuri

2.TIPUL ASTENIC (ectomorf, cerebroton)

Configuratia corporala:

longilin (slab)

maini si picioare lungi, subtiri

Trasaturi psihice:

schizotimic

inclinatie spre abstractizare

interiorizat

sensibil

meticulos

deosebit de dezvoltat simt al onoarei

ambitios, insa cu ambitii care au pornit de la anumite complexe de inferioritate.

3.TIPUL ATLETIC (mezomorf, somatotom)

musculos, atletic

echilibrat din punct de vedere psihic

ALLPORT

Exista la fiecare individ 2 sau 3 trasaturi cardinale care controleaza toate celelalte trasaturi;

Exista un set de trasaturi principale (10-15);

Exista sute sau mii de trasaturi secundare care sunt mai slab exprimate.

Persoana este un sumum de trasaturi. Important este sa surprinzi: configuratia, structurile, trasaturile pivot.

Orientarea biologista: accentueaza rolul motivelor biologiste, pune accentul pe experienta timpurie: prenatala, postnatala.

Orientarea psihometrica: studiaza acele trasaturi exprimabile sub forma unor atribute. S-au pus la punct o serie de tehnici si istrumente de masura: teste, scale de evaluare, inventare, probe proiective.

Testele pot fi folosite:

psiho-diagnostic - in reteaua sanitara, in educatie, scoala

in orientarea profesionala

Orientarea socio-culturala si antropologica:

personalitatea nu poate fi inteleasa decat luand in considerare contextul socio-cultural in care aceasta s-a dezvoltat.

PERSONA : rolurile diferite pe care le jucam in functie de diferitele situatii - modularea personalitatii.

elemente de natura dinamico-energetica: temperamentul

trasaturi socio-morale: caracterul

aspectele legate de performanta: aptitudinile

TEMPERAMENTUL

Trasaturile cele mai accesibile,mai usor de observat:

nivelul energetic al actiunilor

felul in care se descarca energia

dinamica actiunii

Temperamentul se refera la dimensiunea energetico-dinamica a personalitatii.

Prima impartire a temperamentului: Hipocrate si Galerius

4 umori (hormoni) esentiali: -sangele

-bila neagra

-bila galbena

-flegma

Din dominanta uneia dintre aceste umori deriva temperamentul: -sangvinic

-melancolic

- coleric

-flegmatic

Insusirile sistemului nervos:

forta: depinde de metabolismul celulei nervoase, adica rezistenta acesteia la solicitari.

mobilitatea: depinde de viteza procesarii nervoase si capacitatea substantelor neuronale de a se regenera.

echilibrul: raportul dintre excitatia si inhibitia celulei nervoase.

COLERICUL: (puternic, neechilibrat, mobil)

persoana emotiva

irascibila

oscileaza intre entuzism si deceptie

cu o tendinta de a exagera in tot ceea ce face

foarte expresiva

emotiile, gandurile, se succed cu rapiditate

SANGVINICUL: (puternic, echilibrat, mobil)

capacitate de adaptare buna, usoara

echilibrat

bine dispus

nestatornic, superficial

FLEGMATICUL: (puternic, echilibrat, inert)

lent, calm

inexpresiv

imperturbabil

putin comunicativ, mai greu adaptabil

foarte rezistent (la munci de lunga durata)

MELANCOLICUL: (slab d. p.d.v. energetic, inert)

lent

pare imperturbabil

nu are forta si rezistenta flegmaticului

emotiv, de o sensibilitate exagerata

o bogata viata interioara, se macina

exigentele fata de propria persoana sunt mari

nu are incredere in fortele proprii

Scoala olandeza de psihologie:

Exista 3 factori din care rezulta:

emotivitatea: -emotiv

-neemotiv

activitatea: -activ

-inactiv

rasunetul (ecoul): -extraversi - tendinta de a trai puternic in prezent sau persoane primare

-intraversi - persoanele la acre e mai puternica tendinta de a ramane

sub influenta intamplarilor trecute.

CARACTERUL

Capacitatea fiintei umane de a mima si se a se ascunde este uluitoare. Ne putem da seama de foarte greu de caracterul omului.

Caracter (vine din greaca) = a grava, a intipari o forma sau trasatura distinctiva, firea unei persoane.

Caracterul vizeaza structura socio-morala a personalitatii - ce te trimite la anumite la anumite comportamente care intr-o gama larga de situatii sunt usor de prevazut.

Caracter:

vointa moraliceste organizata

gradul de organizare afectiva a tuturor fortelor omului

atitudini -stabile si generalizate care definesc persoana in cauza

-intemeiate pe convingeri puternice

In structura caracterului avem:

atitudinea fata de sine insusi:

modestie/orgoliu,

demnitate/infatuare

culpabilitate/sentiment de superioritate

atitudinea fata de ceilalti

altruism/egoism

umanista/inumana

CPI (Personality Californian Inventary) 150-200 intrebari

Se urmareste:

dominanta

acceptarea de sine (simtul valorii personale, capacitatea de a actiona si gandi independent

independenta (libertatea deciziei capacitatea de a actiona in functie de propriile dorinte)

empatia ( capacitatea de a transpune in locul altcuiva)

responsabilitatea - identifica persoanele oneste, constiincioase sau dimpotriva

socializarea - spiritul de echitate sociala

autocontrolul -evalueaza gradul in care o persoana e capabila sa se controleze

-prezenta sau absenta impulsivitatii

-egocentrismul

toleranta (intoleranta = o serie de prejudecati)

realizarea de sine prin conformism

realizarea de sine prin independenta

Capacitatea psihica poate fi definita ca posibilitatea unui om de a efectua cu succes o anumita activitate in prezent: aici, acum.

Aptitudinea e legata de potentialitate. In anumite conditii un om poate sa ajunga la dobandirea unei capacitati intr-un anumit domeniu.(tehnic, fizic). Relatia profesor-elev - elevii sunt evaluati dupa capacitatile lor nu dupa aptitudini (inclinatii, posibilitati)

Nu exista o psibilitatea de a evalua direct aptitudinile decat evaluand performantele in anumite domenii (capacitatile).

masurarea nivelului de dezvoltarea a aptitudinilor

usurinta de a invata, de retine aspecte noi rapid, usor, fara un efort prea mare

usurinta si calitatea executarii sarcinilor

Exista aptitudini mai mult sau mai putin dezvoltate in anumite domenii. Atunci cand exista unul cu o aptitudine mai dezvoltata putem spune ca e talentat ( desen, muzica etc.)

APTITUDINI: insusiri ale unei persoane care, in ansamblul lor, explica diferentele dintre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi, deprinderi.

Nu s-a ajuns la un consens

daca sunt innascute sau dobandite

daca depind de mediul in care omul traieste, de sustinerea parintilor, a prietenilor

De obicei aceste aptitudini au un caracter biologic (sunt innascute)

Inteligenta ca aptitudine generala are un caracter ereditar foarte important.Inteligenta e legata de functionarea neurologica a creierului.

Dupa unii cercetatori aptitudinile pot fi si dobandite. Pana la 8 luni copiii disting toate sunetele, cu timpul insa, se limiteaza la fenomenele (30-40) specifice limbii lui din cauza obisnuintei.

In cazul parintilor care comunica in doua limbi, copilul ejunge bilingv, dar vocabularul (4-5000 de cuvinte) lui e mai sarac, se imparte intre cele doua limbi. La un moment dat e obligat sa se axeze pe una dintre cele doua limbi pentru a se putea exprima mai usor, mai "fin", cu un vocabular mai bogat.

Cristalizarea aptitudinilor, forma pe care ajung sa o dobandeasca (6 - 7 ani) e legata mult de influentele mediului in care a crescut (plus exceptiile de rigoare).

Clasificarea aptitutudinilor

simple - generale: in toate domeniile

- de grup: permit realizarea in conditii bune a unui grup de activitati (aptit.

specifice)

complexe: permit realizarea unei activitati mai ample de tip profesional

Inteligenta - aptitudine admisa de toata lumea, aptitudine de grup

Inteligenta si memoria sunt strans legate intre ele. Nu exista un singur tip de inteligenta.

INTELIGENTA: este o aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea individului la situatii noi.

Oamenii au diferite structuri psihice (reactioneaza mai lent sau mai rapid). Teatele de inteligenta reprezinta doar o metoda de selectie dintr-o mare masa de oameni, "o sita grosolana" pentru a vedea cine are totusi niste aptitudini.

BINET si SIMON: au pus la punct un numar de probe pentru a stabili cat de destepti sunt copii.

Un set de 30 de probe: "scala inteligentei"

"setul de probe Binet si Simon"

QI = V.M x 100

V.C

VM: varsta mentala.

VC: varsta cronologica, varsta reala a persoanei respective.

IQ:

peste 90 - normal

sub 80 - liminari

50 - 80 - debili ( 7,8,9 ani)

20 - 50 - imbecili (4, 5 ani)

sub 50 - idioti ( nu-si pot asigura existenta, nu traiesc mult)

150 - 200: inteligenta dezvoltata

100: dezvoltare normala

70: inteligenta redusa

sub 50: catastrofal redusa

Inteligenta nu poate fi masurata in mod direct, ci doar manifestarile externe, comportamentale, performantele scolare, rezolvarea unor probleme, adaptarea.

IQ-ul nu este fix (fluctuatii in plus sau in minus)

Sunt diferite tipuri de inteligenta

factorul verbal (V): capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor, propozitiilor si frazelor

IQ test - probe tip vocabular: se da o lista de cuvinte si se cere explicarea sensului.

probe tip fraze: aforisme, proverbe - se cere explicarea sensului.

*Gandirea e legata si de bogatia vocabularului, de intelegerea sensurilor cuvintelor.

Modul de comunicare se adreseaza unui numar mai restrans de oameni.

factorul de fluiditate verbala (W): care se refera la expresie, la capacitatea de a preda intr-un mod expresiv anumite lucruri

factorul numeric (N): capacitatea persoanelor de a lucra mai usor cu cifrele, de a efectua operatii matematice

factorul perceptiv (P): capacitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detaliat

factorul de reprezentare spatiala: posibilitatea individului de a-si imagina obiectele bi si tridimensional sau reducandu-le la cele doua dimensiuni; capacitatea de a transforma obiectele bidim. in tridim. si invers

factorul dexteritatii manuale (M): aptitudinea de a utiliza obiecte de a manipula diferite instrumente, scule

tehnice: posibilitatea de a utiliza masini, aparate, de a construi

stiintifice: aptitudini de orientare catre descoperirea unor principii noi

artistice: aptitudini innascute (sunt vizibile)

*Copiii subdezvoltati d.p.d.v intelectual nu au astfel de aptitudini.

Exista doua forme de inteligenta

gandirea convergenta: polarizarea asupra unui punct

gandirea divergenta: gandire ce stabileste diferite relatii in diferite domenii

Creativitatea se axeaza pe gandirea divergenta.

Copiii supradotati: se considera ca au o performanta scolara buna si o puternica motivatie pentru a-si termina studiile, capacitatea de a jongla cu cifrele este foarte buna, persoana echilibrata, independenta si capacitate sa se autodirijeze - doar anumite aspecte sunt adevarat

INTELECTUL

filosofia clasica: facultatea de a pricepe lucrurile distinctiv, intre-un limbaj mai familial; facultatea de a intelege

psihologie: gandirea este pe de o parte o modalitate de organizare si desfasurare a comportamentului, o modalitate ce se bazeaza pe dinamizare, comparare, ajustare.

Comportamentul inteligent: e un comportament dobandit, anticipeaza ceva, legat de un scop si de utilizarea unor mijloace.ex: operatii, comparatii, evaluare, luarea unei decizii, hotarari.

Gandirea desemneaza ansamblul dezvoltarii informationale pe plan intern.

*foloseste cuvinte si imagini (proces psihic si mental) - experientele, trairile se bazeaza pe aceasta.

Procesele mentale sunt mediate si sustinute prin limbaj si alte sisteme, prin informatii stocate si actualizate.

In raporturile noastre cu lumea, stocarea lor in memorie, intervine un proces de selectie

Gandirea reprezinta nivelul cel mai inalt de preluare a informatiei.

Frica de moarte ne-a influentat modul de a ne exprima sentimentele, de a ne implica emotional, de a ne arata iubirea. De pare ca asta a influentat si arta.

Prin gandire se realizeaza saltul calitativ de la

cunoastere -particular, general la esential, general.

de la simpla constatare a existentei unui singur fenomen la interpretarea si explicarea lui.

In formarea experientelor si a schemelor receptive, gandirea nu este o continuare in linie dreapta a acestora, ci apare ca un moment de salt, de restructurare calitativa a principiilor comunicarii.

perceptia este legata strict de prezent

Gandirea se organizeaza pe 3 coordonate temporare:

prezent

trecut

viitor

Gandirea se bazeaza pe celelalte functii ale subiectului.

trece succesiv de la particular la general, de la concret la abstract.

-actioneaza ca un soi de mecanism de control a tuturor proceselor psihice: vointa, afectivitate, motivatii.

se reorganizeaza si se modeleaza in concordanta cu anumite criterii

"omul este o fiinta ganditoare"

GUILDFORD: a definit 4 trasaturi principale ale procesului global de gandire.

flexibilitatea: capacitatea gandirii de a-si modifica relativ prompt metoda de abordare a problemei, contactul cu obiectele.

fluiditatea: cursivitatea gandirii exprimata prin densitatea ideilor, a solutiilor intr-o perioada de timp, raportarea la o unitate data de timp

originalitatea: gradul de noutate si inedit al strategiilor si a produselor gandirii

elaborarea: gradul de slefuire, finisare al produselor gandirii.

Notiuni, judecati, rationamente: elementele de care se serveste gandirea.

NOTIUNEA: reflecta un obiect in forma statica , adica nu e in relatie cu altceva.

JUDECATA: obiecte in relatie cu alte obiecte, afirma sau neaga ceva adevarat sau fals.Notiunea e desprinsa de acestea.

RATIONAMENTUL: o structura ierarhizata si discursiva. Gandirea porneste de la anumite informatii si ajunge la obtinerea unor informatii sau concluzii noi.

Exista trei tipuri de rationament:

rationamentul inductiv: pornim de la judecati particulare sau individuale si se ajunge la o concluzie exprimata printr-o concluzie generala

rationamentul deductiv (pe dos): se porneste de la o judecata generala, universala si se ajunge la o judecata particulara, individuala

rationamentul analogic: am trecut prin niste experiente, purtam masti pentru ca nu vrem sa epatam, dar suntem judecati din prisma propriei noastre judecati;

Gandirea efectueaza anumite operatii:

ANALIZA: operatia de compunere pe plan mental a unui obiect sau fenomen in elementele sale componente

SINTEZA: operatia merge pe reconstituirea obiectelor, fenomenelor izolate

COMPARATIA: operatia ce scoate in evidenta asemanari, deosebiri intre obiecte, fenomene. Se aplica anumite criterii.

ABSTRACTIZAREA: se retin anumite insusiri ale obiectelor.

GENERALIZAREA: asociata cu sinteza in anumite puncte, se extind rezultatele procesului de sinteza, adica diferite notiuni, principii, legi, se extind asupra tuturor cazurilor particulare.

Gandirea convergenta ( se aduna in ceva)

unificatoare, sintetica, reduce diversitatea la unitate.

satisfactii prompte, sigure

Gandirea divergenta (se detaseaza)

exploatativa, generativa, creativa

implica capacitatea de gasi mai multe solutii la o singura problema

mediata de o serie de incercari, satisfactia de a gasi mai multe solutii.

I.       Procesele fundamentale intr-o invatare elementara: atentia, perceptia, memoria

II.     Comunicarea

ATENTIA: nu poate sa existe un act de cunoastere eficienta fara sa se declanseze acest proces.

Definitie: atentia consta in orientarea si concentrarea activitatilor cognitive asupra unui obiect sau fenomen.

Atentia presupune selectarea anumitor actiuni din campul cognitiv intensificand perceptia.

Caracteristici:

Capacitatea de concentrare sau intensitatea atentiei

daca e stabila, agentii perturbatori nu mai conteaza, inseamna ca ma pot concentra foarte bine.

capacitatea de concentrare poate fi imbunatatita

Stabilitatea: durata in care suntem capabili sa ne mentinem concentrarea asupra unui lucru.

depinde de personalitatea fiecaruia, dar si de natura activitatii.

Volumul unitatilor (fiintelor, obiectelor) care poate fi cuprins in raza noastra de actiune, asupra carora se indreapta raza noastra de actiune.

*nr. maxim de unitati - 72

4. Distributia: distributivitatea atentiei

- capacitatea de a sesiza simultan mai multe surse de informatii

- capacitatea de a permuta atentia dintr-o parte in alta ( ex: in sofat)

Din punct de vedere al procesului didactic exista cateva lucruri de interes, adica conditiile care favorizeaza concentrarea involuntara a atentiei (un obiect vopsit in culori stridente care iti atrage atentia).

Factori externi care declanseaza ATENTIA INVOLUNTARA:

noutatea fenomenelor, obiectelor sau situatiilor

intensitatea stimulilor (culorile vii, marimea obiectelor, lumina puternica, sunetele stridente, contrastele)

miscarea, schimbarea, variatia

Factori interni care contribuie la suscitarea atentiei:

interesul (este legat de motivatie) - vreau sa primesc anumite informatii - sunt interesat; mi se povesteste ceva care nu ma intereseaza - nu sunt atent.

perceptiile: cunoasterea obiectelor si fenomenelor in intregimea lor in momentul in care aceste actioneaza asupra sistemelor noastre senzoriale; se refera la "aici" si "acum".

modul in care stocam informatiile:

conteaza atitudinea noastra in momentul in care dorim sa primim informatia

motivatia

interesele

atitudinea noastra afectiva (iubim lumea=primim informatii; nu iubim lumea=primim informatii, dar nu le acceptam.

MEMORIA

exista o parte de care nu suntem consitenti

exista o parte legata subconstient si supraconstient

*informatiile sunt active, sunt prelucrate de creierul nostru.

*modul in care stocam informatiile este foarte important.

Memoria: functie psihica fundamentala de care dispunem, care face posibila fixarea, conservarea, recunoasterea si reproducerea unor informatii.

imaginativa

verbal - logica

afectiva

motorie (mersul pe bicicleta etc.)

Baza fiziologica a memoriei

Elementele stocate in memorie intra intr-un numit tip de relatie intre ele. Toate elementele introduse acolo lucreaza si dupa un anumit timp se produce un salt, un anumit progres, depasirea nivelului anterior. Totul se intampla in anumite stari de spirit.

Ne intereseaza modul in care putem lega ceea ce se intampla cu ceea se afla deja in memorie.

ASOCIATIA (de idei) joaca un rol foarte important - o anumita legatura relativ stabila intre procese, stari psihice, stari afective astfel incatproducerea unuia aduce dupa sine aparitia celuilalt.

MEMOTEHNICI - constr. unei formule care sa ne aduca aminte de un anumit lucru

ex: LAE - limbaj, activitate, egocentrism ( la stadiile de dezvoltare a copilului)

REPETITIA - informatiile pe care le stocam in timp se estompeaza si trebuie reactualizate.

In legea asociatiei sunt importante:

legea reintegrarii: amintirea unui element din ceva care atrage dupa sine reconsiderarea intregului ( vezi un anumit lucru care iti aduce aminte de ceva ce ti s-a intamplat in trecut, ceea ce iti provoaca alte amintiri)

legea interesului: dintre toate amintirile pe care o stare prezenta le poate evoca, sunt reamintite doar cele care sunt legate de preocuparile mele de acum

acestea sunt legate de amintirea involuntara.

Memoria voluntara si reactualizarea - vreau sa scot din memorie numai anumite parti.

Formele memoriei:

de foarte scurta durata: excitatie senzoriala si cerebrala, tine doar 0,25-0,50 dintr-o sec.

de scurta durata:pastreza imagini pana la 18 sec.-in cazul in care nu i se acorda o atentie deosebita.

de lunga durata: poate dura zile, saptamani, luni, ani, toata viata - depinde de modul de organizare al memoriei , depinde de fiecare om in parte.

*factorul afectiv are un foarte mare rol in memorie: mult mai usor imi aduc aminte de ceva care m-a afectat sentimental si altfel de ceva cu care nu am avut nicio legatura.

Conditiile care asigura o memorie temeinica:

motivatia subiectului legata de scopul pe care-l urmaresc

necesitatea cunoasterii reperelor invatarii- unde ajung in momentul in care am retinut niste lucruri

intelegerea a ceea ce vreau sa memorez -indepartarea pe cat posibil de memorarea mecanica, intelegerea logica, foarte importanta

vointa

repetitia factor al conservarii cunostintelor.

Interferenta (suprapunerea) informatiilor - bruiaza cel mai mult memoria

interferenta proactiva: informatiile vechi de dinainte impiedica asimilarea altora noi

interferenta retroactiva: impresiile noi ne fac sa le uitam pe cele anterioare.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate