Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
PERIOADA PUBERTǍTII (perioada a scolaritatii mijlocii)


PERIOADA PUBERTǍTII (perioada a scolaritatii mijlocii)


PERIOADA PUBERTǍTII (perioada a scolaritatii mijlocii)

Pubertatea, etapa ontogenetica a conturarii individualitatii si conduitei umane, cuprinde perioada 10/11-14/15 ani si se caracterizeaza prin faptul ca marcheaza incheierea copilariei si inceputul fazelor de maturizare. Ca trasatura generala, si pubertatea, si adolescenta au tendinta de a se extinde, in sensul ca pubertatea, dupa cat se pare, cunoaste o usoara coborare in structura varstelor, manifestandu-se o precocizare a inceputului maturizarii, iar adolescenta se extinde, facand mai tardiva intrarea in perioada tineretii si in fazele maturitatii.

Activitatea fundamentala, pentru perioada pubertatii, ramane invatarea si instruirea teoretica si practica, inclusiv preparatia pentru exercitarea unor profesiuni viitoare in care influentele structurii economice si sociale se simt din plin. Apar si diferente intre perioada anterioara si perioada pubertatii, din punctul de vedere al activitatii formative prin instruire, deoarece se rmarca la copil interese si aptitudini tot mai bine conturate si ele se bazeaza, in mare masura, pe invatarea speciala diferentiata si pe autoinvatare.

Pubertatea poate fi impartita in mai multe substadii. Cei mai multi autori fac referiri la trei substadii mai reprezentative, care se intind fiecare pe o perioada de la 3 la 5 ani.

1)Prepubertatea (de la 10 la 12 ani). Se caracterizeaza printr-o treptata intensificare a ritmului de crestere. La aceasta se adauga aparitia caracteristicilor sexuale secundare. In ceea ce priveste conduita, aceasta este, in majoritatea situatiilor, evident copilaroasa. Reactiile critice ale copilului devin mai intense. In familie se poate observa un inceput de modificare a conduitei generale, prin faptul ca puberul este mai mult absorbit de momentele petrecute in afara ei.

2)Pubertatea propriu-zisa (momentul culminant al pubertatii coincide adesea cu varsta de 13-14 ani). Caracteristic este faptul ca incepe sa diminueze ritmul de crestere, se manifesta primele menstre la fete si primele ejaculari spontane la baieti. Din cauza intensificarii maturizarii, tinerii devin mai capriciosi, cu dispozitii de moment debordante. Se dezvolta sentimentul de independenta, viata interioara devine preponderenta; la fel activitatea haotica a imaginatiei. Caracteristica pentru aceasta perioada este dezvoltarea imaginativa, o mai mare aventurare a intelectului in diferite domenii, care pana acum nu au prezentat interes pentru copil. Este perioada in care tinerii incep sa citeasca mai mult sau sa vizioneze mai cu insistenta filme.

3)Postpubertatea (14-15 ani). Din punct de vedere bioogic, se instaleaza caracterele sexuale functionale. Se produc profunde transformari ale afectivitatii, evolueaza sentimentul pudorii, al responsabilitatii. Este o perioada propice studiului, dar si dezvoltarii conduitei sociale.

Exista mari diferente, de la caz la caz, in ceea ce priveste momentul de trecere de la un substadiu la altul al pubertatii.

DEZVOLTAREA CAPACITǍTILOR DE CUNOASTERE

Activitatea senzoriala

Evolutia senzorial-perceptiva parcurge un traseu semnificativ pentru planul dezvoltarii psihice si al adaptarii la activitate. Dat fiind procesul de maturizare biologica, si senzorialitatea se restructureaza prin erotizarea functiilor sale. Fenomenuleste mai evident la nivelul sensibilitatii vizuale, auditive si tactile.

Experienta perceptiva se ordoneaza sub influenta dezvoltarii observatiei si se constituie asociatii ce duc la verbalizarea acesteia. Puberul invata sa observe, sa fie atent la tot ceea ce-l inconjoara, sa manifeste interese pentru cunoastere si prin aceasta sunt stimulate si functiile complexe ale intelectului. Dezvoltarea perceptiei permite o orientare spatiala si temporala mai larga. In genere, experienta perceptiva se imbogateste treptat.

Memoria si invatarea

Memorarea are de asemenea un ritm de crestere important dupa varsta de 10 ani si se modifica mult calitativ. Odata cu intrarea in perioada pubertatii, activitatea intelectuala complexa se realizeaza sub semnul dezvoltarii structurii logico-formale si a extinderii volumului de concepte utilizate. Memorarea logica se constituie treptat dupa 12 ani. Aceasta forma de memorare opereaza cu scheme logice. Memoria de evocare, care este inca mult solicitata, se dezvolta si ea la 12-14 ani. In pubertate se dezvolta, pe langa memoria vizuala (situativa ) si memoria verbala, continuand a fi deosebit de activa memoria motor-verbala.

In ceea ce priveste gandirea, aceasta este inca concreta (la 12 ani). Elevul isi imbogateste cu precadere observatiile, si nu cunostintele. Dupa varsta de 12 ani au loc modificari importante in structura gandirii. Procesul invatarii ca si cel al modalitatilor de a rezolva situatii problematice se complica. Spiritul critic in crestere il determina pe puber sa valideze valorile in comparatie cu nonvalorile si sa manifeste atitudini explicite fata de ignoranta si incompetenta. Desi mai mature si mai sarguincioase, fetele nu depasesc dezvoltarea intelectuala a baietilor si sunt mai ingaduitoare fata de unele nerealizari ale colegilor sau ale adultilor. Ele se remarca, adeseori, la acele materii ce implica exprimari verbale mai complexe, pe cand baietii sunt mai buni la stiintele exacte si tehnice.

Operatiile gandirii si calitatile acesteia sunt in plin proces de consolidare prin alimentarea intelectului cu informatii cat mai bogate, abstracte si complexe. Cunostintele puberilor devin din ce in ce mai diverse si mai complexe. Se creeaza obisnuinta de a utiliza frecvent scheme, imagini, simboluri si concepte din care transpar intelegeri de situatii complicate si strategii de exprimare.

Cunostintele puberului sunt structurate pe concepte relativ de mare complexitate in care operarea cu probabilitatea este tot mai activa. Conduitele inteligente se manifesta in urmatoarele aspecte: *se formuleasza raspunsuri mai complexe si nuantate; *se diferentiaza elemente semnificative si raporteaza efecteloe posibile la cauzele implicate; *se dezvolta abilitati de exprimare prin simboluri si limbaj nuantat; *creste capacitatea de analiza abstracta si de a sesiza fictiunea; *se dezvolta capacitatea de a evalua sanse si de a emite predictii valide, bazate pe real.

Dezvoltarea limbajului

Incepand de la varsta de 10/11 ani, limbajul scolarului suporta noi transformari. Debitul verbal oral incepe sa se modifice, variind intre 60 si 120 de cuvinte pe minut fata de 60-90 de cuvinte pe minut la scolarii mici. Vorbirea devine mult mai facila, nu se exprima in scheme logice rigide, stereotipizate limitativ, ca la elevii mai mici.

Dupa varsta de 12 ani, potentialul asociativ prezent in vorbire creste vertiginos. Puberul incepe sa foloseasca un important procent de cuvinte tehnice si cuvinte literare in limbaj. Structura vocabularuluise modifica si, datorita acestui fapt, creste si volumul vocabularului activ. Relatarile verbale devin mai consistente si exprimarea scrisa se perfectioneaza. Au loc o serie de importante modificari si in limbajul curent, dialogat, manifestat in relatiile de lucru si de joc ale puberilor. Aceste modificari se caracterizeaza mai ales prin dezvoltarea unui limbaj cu caracter de jargon. Asadar, concomitent cu imbogatirea vocabularului, se mentin si aspecte necontrolate ale exprimarii, cuvinte parazite, excese de exclamatii, de superlative, de expresii sablon si clisee verbale sau chiar de vulgarism ca un    semn al teribilismului.

Puberul este tot mai interesat de creatia literara, muzicala si de pictura, ca si de consumurile culturale pe aceasta directie. El considera astfel de activitati ca fiind modalitati de diferentiere, de identitate si originalitate. In acelasi timp, puberii sunt interesati de excursii, vizite la locuri istorice, la locuri cu renume ce largesc spatiul de actiune si satisfac mai bine curiozitatea in plina expansiune. Plimbarile in grup, practicarea sporturilor sezoniere permit impartasirea experientei sociale si afirmarea calitatilor proprii.

Ca urmare a numeroaselor contacte cu situatiile de viata, a diversificarii planului afectiv, se dezvolta viata interioara si, prin aceasta, comportamentele castiga in finete si delicatete. Diversificarea afectiva este continua si in forme protestatare si de disconfort, de opozitie, de lezari ale prestigiului si trairea sentimentelor de culpabilitate ori de respingere a unor cerinte de politete, considerate absurde. Puberul cauta prietenia si afectiunea, dar manifesta tendinte de dominare pe fondul unor cerinte exagerate si tiranice. Instabilitatea afectiva este mare, ceea ce determina comportamente mobile sub impulsul aventurii.

La sfarsitul perioadei, se complica trairile emotionale fapt ce se evidentiaza si in lectii si in receptarea unor fapte in care sunt implicati eroi ce au actiuni diferentiate si deosebite. Curiozitatea intelectuala implica planul afectiv cu aptitudini complexe, de competitivitate si de traire a esecului si a succesului, care genereaza admiratie, invidie, suspiciune, teama, frustratie. Anxietatile puberului sunt legate si de teama de infrangere si teama de inferioritate.

In relatiile cu parintii, starile afective pot fi tensionate ca urmare a opozitiei si culpabilitatii, dar se mentine dorinta de a gasi disponibilitatea atitudinala pozitiva. Fata de sexul opus se manifesta sentimente si emotii inedite de simpatie si dragoste.

In planul personalitatii, puberului i se contureaza tot mai evident stari de acceptanta si respingere, in raport cu adultii, in care judecata morala si valorica se supune exigentelor interioare si a atitudinilor negative fata de compromisuri. Puberul simte influentele sociale si face un efort constant de adaptare la acestea. El isi asuma in mod constient un anumit rol. In functie de un astfel de rol social, se structureaza ststutul social general si se instaleaza identitatea.

In procesul stabilizarii relative a trasaturilor personalitatii, un rol important il are cerinta interna, foarte activa la puber si la adolescent, de a fi considerat adult. Aspiratiile, idealurile si posibilitatile puberului tind sa se intercoreleze cat mai mult, dezvoltandu-se intens; de asemenea, motivatia conduitei se afla intr-o impetuoasa miscare interioara, ce confera activitatii pssihice unele calitati de tensiune, diferite de cele ale copiilor, dar si de ale adultilor.

Dezvoltarea personalitatii presupune insa si o armonizare a intereselor, a ansamblului capacitatilor. Se dezvolta interese tehnice, interese de colectionari de ilustrate privind urbanistica, peisajele alpine, peisajele industriale, adica puberii incep sa faca mici colectii tematice.

Intre 12 si 15 ani atrage atentia un anumit fenomen. Este vorba de cresterea capacitatii de a delibera, de a discerne, de a alege. Posibilitatea de a decide repede si corect este legata de dezvoltarea vointei.

In cazurile in care dezvoltarea psihica are loc in limitele obisnuite, periada pubertatii se caracterizeaza prin dezvoltarea complexitatii personalitatii, prin largirea foarte mare a spiratiilor, data fiind cunoasterea relativ precara a posibilitatilor si capacitatilor ce trebuie sa corespunda acestor aspiratii.

Comportamentul in grup

In aceasta perioada, viata sociala se traieste cu o intensitate mai mare ca in oricare alta etapa de varsta. Grupurile constituite pentru joc, pentru activitati de invatare sau pentru oricare alta forma de actiune, au o mare stabilitate si devin mai omogene pe criterii relativ constante, dar mai cu seama pe cel al varstei si al sexului.La inceputul perioadei, intre 10 si 12 ani, apar interese nete raportate la cele doua sexe, interese ce se concretizeaza cu precadere in jocuri, lecturi si orientari spre activitati ce privesc viitoarea profesiune.

Alcatuirea grupului se constituie spontan, prin luarea in consideratie a personalitatii copiilor si mai putin a obiectivelor ce ar putea sta la baza grupului.Intr-un asemenea grup apare un lider care se impune prin initiativa, indrazneala, nonconformism si isi exercita functia in mod autocratic, dar spre sfarsitul perioadei incepe sa functioneze o mai accentuata democratie.

Odata constituit, grupul are tendinta de a se manifresta impotriva adultului care il face pe copil sa se simta inca mic si stingherit.

Gustul pentru aventura este foarte dezvoltat la puberi si inspirat, adeseori, din cartile citite, din fiolme sau din orice alte informatii ce le acumuleaza. Ca urmare, acestia exploreaza casele parasite sau in constructie, strazile, dealurile, padurile, organizeaza escapade cu bicicleta si altele. Atat jocurile, cat si activitatile distractive pun in evidenta si exprimarea emotiilor erotice tulburatoare. Aceste forme de activitati ocupationale si de petrecere a timpului liber exprima manifesta4rea sentimentelor, a strategiilor gandirii, a cunostintelor, a elementelor creativ-imaginative a personalitatii si maturizarii puberului.





Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate