Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Conservari si regresii in manifestare capacitatilor senzoriale si motrice la batrani


Conservari si regresii in manifestare capacitatilor senzoriale si motrice la batrani




Conservari si regresii in manifestare capacitatilor senzoriale si motrice la batrani

In activitatile curente ale batranilor sunt implicate mai ales capacitatile de gandire si memorie si cele de comunicare verbala. Gradul de conservare al acestora este determinat in mare masura de zestrea geneticca dsar si de tot ce a reprezentat viata anterioara a unui om, adica toate felurile de evenimente traite, calitatea vietii profesionale si satisfactiile ei, sistemul de relatii familiale, responsabilitatile si implicatiile in acest plan etc. De aceea exista variatii individuale in ceea ce priveste acest subiect.

In ceea ce priveste memorarea, aceasta se poate modifica diferit in functie de cele doua mari sisteme adica cea a memoriei de scurta durata si lunga durata. Stim ca la stadiul adult memoria de scurta durata se diminueaza discret si se accentueaza la batranete. Memoria de foarte scurta durata (mem operationala) se conserva mai mult si asigura coerenta buna a activitatilor celor in varsta.




Memoria propriu zisa de scurta durata are scaderi usoare in stadiul de trecere, ceva mai accentuate in prima batranete si evident si mai accentuate in cea de-a doua batranete.

Memoria de lunga durata poate conserva multa vreme o parte din ce a fost acumulat in anii anteriori. Integrarile si organizarile acestor date stocate le permit sa reziste mai mult. Actualizarile acestora se fac insa cu unele confuzii daca este vorba de cunostintele acumulate in diverse domenii sau in memoria profesionala. Dar daca se refera la evenimentele vietii personale, la acea memorie episodica se constata fenimenul de reminiscenta (cercetat de Th. Ribot)ce consta in faptul ca batranii au mari dificultati in a-si reaminti ceva ce au stocat recent in memoria de lunga durata, dar isi pot aminti cu detalii numeroasele evenimente traite in copilarie, adolescenta, tinerete (si de obicei se exprima :  parca a fost ieri , fiind ei insisi surprinsi de aceasta posibilitate de reamintire).

In general recunoasterile sunt mai bune decat reproducerile.

Daca este vorba de a memora ceva ce va fi pastrat pentru mai multa vreme, in acesti ani ai batranetii se constata, odata cu inaintarea in varsta, o scadere a vitezei de intiparire, a timpului de pastrare, a vitezei de reactualizare. Procesele de elaborare si organizare a materialului sunt mai scazute.

Dupa 80 de ani, hipomnezia se accentueaza, iar amnezia poate cuprinde campuri mai mici sau mai largi ale experientei trecute. Multi batrani inregistraza toate acestea ca pe ceva firesc, in timp ce altii sunt nelinistiti, necajiti, nefericiti cand se compara cu ceea ce au demonstrat la tinerete.

In ceea ce priveste gandirea si inteligenta la batrani, putem afirma ca desi dupa 60 de ani inteligenta tinde sa scada usor dar progresiv, ea se manifesta activ inca multa vreme. Se constata mai ales in stadiul de trecere conservarea unor capacitati intelectuale ca     cele de comprehensiune, de decodificare semantica, de intelegere, dar scad cele de operare cu relatii spatio-temporale si de calcul mintal.

Operativitatea generala a gandirii se conserva foarte bine pana dincolo de 75 de ani. La fel capacitatea de a rationa, desi este mai lenta, se pastreaza la unele persoane pana la adanci batraneti.



Apar de asemenea limitari ale capacitatilor de demonstrare si argumentare. Fluenta ideilor scade si sunt momente de  vid intelectual , la varstele inaintate, pe care respectivele perosoane le simt si de aceea nu mai doresc sa se angajeze in dispute, isi reduc participarea, manifesta un fel de timiditate caracteristica si au indoieli in ceea ce priveste valabilitatea deplina a afirmatiilor pe care le fac.

Inaintarea in varsta aduce si o anumita inflexibilitate a opiniilor si a stilului de gandire care iese in evidenta mai ales in confruntarea cu tinerii. Batranii sunt rezistenti la sugestii si tind sa pastreze un mod de a gandi si actiona care s-a consolidat puternic de-a lungul anilor. Inteligenta fluida scade pe masura inaintarii in varsta.

Se accentueaza gradul de subiectivitate in judecarea unor aspecte si se tinde sa se opereze relativ rigid, asemanator intr-un fel adolescentilor, cu valorile morale (cercetarile Ursulei Schiopu).

Sunt insa si persoane care isi pastreaza pana catre 90 de ani puterea de judecata si valorifica din plin intreaga lor experienta si aceasta a si facut sa se considere batranetea ca varsta a intelepciunii.

Parcurgerea stadiilor batranetii duce si la modificarea capacitatilor verbale, mai ales in ce priveste verbo-motricitatea. Daca la inceputul ciclului exprimarea nu se deosebeste prea mult de cea pe care a avut-o persoana cand a parcurs stadiul adult, acum mai ales in a doua batranete se constata o vorbire mai lenta, o pronuntie mai anevoioasa, iar in conditii de oboseala sau convalescenta apare chiar balbaiala sau repetarea unor cuvinte iar fluenta scade foarte mult. Exprimarea scrisa poate prezenta modificari mai severe la varstele mai inaintate. Se constata un scris relativ sacadat, tremurat, nesigur, colturos, ca expresie a scaderii capacitatilor de reglare fina a oricaror manifestari motrice. Continutul celor scrise depinde de conservarea capacitatilor de gandire, asa ca acele persoane care au o activitate intelectuala cu inalte solicitari, pot sa fie chiar catre 80 de ani inca autori de studii, carti, inventii etc.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate