Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Factorii determinanti ai perceptiei


Factorii determinanti ai perceptiei




Factorii determinanti ai perceptiei

In desfasurarea ei procesuala, perceptia, este influentata de o serie de factori care conditioneaza atat dinamica desfasurarii cat si finalitatea, imaginea perceptiva. Acesti factori pot fi abordati din doua perspective. In primul rand sunt factori care tin de suportul neurofiziologic al perceptiei, de atributele, calitatile si mecanismele de functionare ale analizatorilor, de atributele obiective ale situatiei stimul. Este vorba despre informatia senzoriala care influenteaza direct, nemijlocit dinamica perceptiva. In aceasta categorie de factori avem in vedere continutul informational specific, intensitatea, durata si frecventa. O a doua categorie de factori sunt cei care tin de subiect, de particularitatile sale de varsta, sex sau alte variabile comportamentale.

. Calitatea sau modalitatea senzoriala exprima determinarea perceptiei de catre continutul informational specific reflectat. De aici deriva directia directa dintre tipul de informatie senzoriala si modalitatea perceptiva specifica. In general se pastreaza relatia de corespondenta care ne conduce catre perceptii vizuale derivate din senzatii vizuale, perceptii auditive derivate din senzatii auditive s.a.m.d. Dupa cum aratam in acest capitol, continutul informational al perceptiei vizeaza nu doar insusiri specifice care declansand o senzatie specializata sunt integrate apoi in perceptii monomodale. Esential pentru continutul informational al perceptiei sunt insusirile complexe ale mediului fizic cum ar fi: spatiul, distante, marime, volum, timp, viteza s.a.m.d. Integrarea acestor insusiri cu cele specifice variatilor analizatori va determina dezvoltarea unor perceptii plurimodale complexe.




. Intensitatea este un factor determinant al perceptiei care actioneaza intr-o maniera specifica. Daca in cazul senzatiilor intensitatea este un factor fundamental pentru declansarea si sustinerea senzatiei, in cazul perceptiei intensitatea este sensibil diferit abordata. La acest nivel actioneaza intr-o anumita masura intensitatea stimulului care declansand o procesare senzoriala influenteaza si perceptia specializata. Dar, dincolo de aceasta intensitate obiectiva avem de a face si cu o intensitate operationala (M. Golu, 2002). In contextul actiunii unor factori multiplii sunt situatii in care stimulul cel mai puternic ca intensitate fizica, obiectiva sa nu exercite o influenta tot atat de mare ca si un stimul mai slab dar avand semnificatie operationala mai mare. Se poate vorbi despre un mecanism operational al perceptiei in cadrul caruia se realizeaza o integrare particulara a variatelor intensitati fizice obiective in cadrul unei intensitati globale specifice, proprii obiectului stimul sau situatiei stimul.

. Durata este un factor determinant care exprima relatia dintre durata de actiune a situatiilor stimul si durata desfasurarii procesului perceptiv. Avand in vedere faptul ca perceptia este, in mod definitoriu, un proces senzorial rezulta ca durata expunerii si durata perceptiei se suprapun in mod firesc si abaterile semnifica perturbarea procesului perceptiv. In aceasta relatie factorul durata prezinta un optimum de expunere ceea ce sugereaza desfasurarea fazica a procesului perceptiv. De la o durata minima pana la o durata maxima avem un registru de actiune al situatiei stimul intre limitele caruia se integreaza durata optima. In situatiile in care expunerea la stimuli este prea lunga se produce un fenomen de saturatie, de oboseala perceptiva. Din acest motiv variatiile de intensitate, semnificatie, contextualitate pot determina refacerea raporturilor optime perceptive.

. Frecventa manifestarilor situatiei stimul determina perceptia prin gradul de noutate sau nivelul de familiaritate. Stimulii noi cu o frecventa scazuta pot declansa o reactie perceptiva iar familiaritatea acestor situatii stimul poate sa conduca la un proces de obisnuire. Totusi, frecventa situatiei stimul este un factor de consolidare a procesului perceptiv.

. Varsta este un factor care influenteaza dinamica perceptiei pe axa temporala, ontogenetica a individului. In contextul dezvoltarii proceselor psihice, perceptia cunoaste in mod firesc o perioada de evolutie ascendenta, de dezvoltare si complicare a mecanismelor ei functionale, apoi, o perioada de stabilizare, de echilibru optim ce rezulta din consolidarea achizitiilor anterioare si, in final, o perioada descendenta care, de scadere a performantelor perceptive ca efect al procesului de imbatranire si de uzura a capacitatii analizatorilor. Varsta nu actioneaza intr-o maniera mecanica intrucat intervin mecanisme compensatorii care permit recuperarea unor pierderi, accentuarea unor performante datorita experientei si altor factori socio-culturali, profesionali.

. Sexul este un factor determinant care isi releva influenta intr-o maniera mai putin pregnanta datorita faptului ca, in cazul procesarii informationale de tip senzorial si cognitiv, mecanismele senzoriale si cognitive sunt mai putin influentate de factorii de sex.

. Factorii comportamentali F.H. Allport a sistematizat cercetarile din domeniul perceptiei realizate pana la vremea lui si a subliniat ca oamenii percep diferentiat, in functie de valorile lor, de tensiuni, reactii defensive, personalitate, trebuinte.

Aceasta teorie se rezuma la 6 ipoteze specifice:

Trebuintele, nevoile biologice ale subiectilor tind sa determine ceea ce este perceput.

Intr-un experiment s-au prezentat unor subiecti infometati, la tahistoscop, imagini cu hrana. S-a constat:

crestere a raspunsurilor tip hrana dupa 3 ore;

crestere mai ampla a raspunsurilor tip hrana ;upa 6 ore

scadere a raspunsurilor tip hrana dupa 9 ore.

Concluzie: intervin mecanismele biologice de aparare a organismului (in acest experiment: evitarea diminuarii nivelului de glucoza)

Recompensa si pedeapsa asociate perceptiei obiectului tind sa determine ceea ce este perceput.

Intr-un experiment s-au prezentat unor subiecti doua imagini schematice ale unui profil uman (una din stanga si una din dreapta, cu mici diferente). Pentru una dintre imagini, la fiecare recunoastere: o recompensa. Pentru cealalta imagine, recunoasterea presupune pedeapsa. S-a constatat ca recompensa favorizeaza perceptia mai rapida.

Valorile caracteristice individului tind sa determine o scadere a vitezei de recunoastere a stimulilor asociati acestor valori.

Intr-un experiment subiectii au fost solicitati sa raspunda la un chestionar de valori Allport-Vernon, menit sa identifice valorile primordiale ale subiectilor din 6 tipuri de valori: economice, estetice, sociale, politice, teoretice, religioase. Fiecare dintre noi are un profil al valorilor caruia ii suntem atasati. S-a constatat la tahistoscop ca viteza de recunoastere a cuvintelor care fac parte din sistemul de valori proprii este mai mica decat recunoasterea valorilor neutre.

Valoarea pe care o reprezinta un obiect pentru individ tinde sa determine aparenta de marime a acelui obiect.

S-au supus unui experiment (clasic dar controversat) 3 grupe de copii:

grupul de control, alcatuit din copii apartinand middle class;

grup 1, alcatuit din copii apartinand clasei defavorizate;



grup 2, alcatuit din copii apartinand clasei instarite.

Sarcina era de a evalua aparenta de marime a subdiviziunilor USD. S-au constatat:

tendinta de a supraevalua aparenta de marime (la toti copii);

diferente semnificative in legatura cu tendinta supraevaluare:

mai puternica la grupul 1

mai slaba la grupul 2

Discutia de ordin etic pe care a provocat-o acest experiment este aceea ca exploateaza pozitia sociala si economica a subiectilor, ceea ce este incorect deontologic.

Datorita criticilor aduse acestui experiment, s-a elaborat o varianta experimentala corecta, in care s-au folosit ca subiecti studenti (maturi si care si-au dat consimtamantul) apartinand clasei de mijloc. Acestia au participat la experiment sub forma de sugestie hipnotica:

conditia experimentala 1: subiectii se identifica ca oameni foarte saraci;

conditia experimentala 2: subiectii se identifica ca oameni bogati.

S-a constatat, in urma evaluarilor monedelor, o diferenta neta:

in situatia de saracie: supraevaluare;

in situatia de bogatie: subevaluare.

Personalitatea individului il predispune sa perceapa de o maniera conforma cu aceasta.

Trasaturile de personalitate predispun la un mod de percepere a realitatii. Cea mai buna dovada o constituie testele proiective de personalitate. Acestea au fost construite avand in vedere impactul trasaturilor de personalitate in perceptie, posibilitatea ca aceste trasaturi de personalitate sa poata fi evaluate prin interpretarea raspunsurilor perceptive ale subiectului.

Stimulii verbali perturbatori, afectogeni tind sa prelungeasca timpul de recunoastere fata de stimulii neutri iar forma si semnificatia stimulilor neutri tinde sa fie perceputa alterat.

Cuvintele tabu afectogene provoaca reactii neuro-vegetative si emotionale inainte de a fi percepute (cuvinte tabu imprimate in copilarie respinse, refulate, neacceptate, zona de intimitate).

Postman supune unui experiment (1953) 4 grupuri:

grup 1: subiecti naivi (neinformati);

grup 2: subiecti informati in maniera strict necesara;

grup 3: subiecti facilitati afectiv;

grup 4: subiecti inhibati mental (prin amintirea cuvintelor tabu).

Se constata o scadere a performantelor, de la bune la slabe, in urmatoarea ordine a grupelor: 3, 2, 4, 1.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate