Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» DEFICIENTA DE AUZ


DEFICIENTA DE AUZ


DEFICIENTA DE AUZ

SPP (surdopsihopedagogia) - studiaza partiularitatile dezvoltarii psiho-fizice ale copiilor cu disfunctie auditiva - surzi si hipoacuzici -    si mijloacele adecvate compensatorii instructiv-educative si recuperatorii in vederea formarii personalitatii si incadrarii lor depline in climatul socio-profesional.

SARCINILE SPP



Studiaza cauzele surditatii si particularitatile psihice si fizice ale copiilor cu deficienta de auz.

Dezvaluie structura, tipul, si gradul de surzenie in vederea interventiei medicale (timpano-plastia, tehnici de protezare si metode de compensare si educatie).

Elaboreaza principiile incadrarii in sistemul scolar special si de masa determinand caile si formele de includere a deficientului auditiv in societate si in activit. productiva.

Studiaza particularitatile vietii si activitatii copilului cu def. de auz in familie, in mediul social si evidentiaza importanta factorilor sociali si educativi in formarea personalitatii lui cat mai deplin posibil.

SPP este o stiinta interdisciplinara utilizand datele cercetarilor rezultate din domeniul pedagogiei, psihologiei, psiholingvisticii, medicinei, fiziologiei, acusticii, electronicii, etc.

RAMURILE SPP

a. SPP - studiaza si stabileste: cauzele si consecintele imediate si indeparatate a pierderii auzului;

studiaza principiile si metodele generale si speciale de demutizare in raport cu specificul dezv. psihofizice a copilului, metodologia receptiei vorbirii prin labiolectura, a emiterii corecte a sunetelor cu si fara ajutorul aparaturii electroacusticei. Impreuna cu SPP studiaza mecanismele compensatorii in cazul distrugerii totale sau partiale a aparatului auditiv.

b. SPP - studiaza particularitatile structurii si dezv. proceselor psihice ale copilului surd.

c. Surdotehnica - isi propune gasirea mijloacelor adecvate de protezare a auzului rezidual.

Tipuri de surditate

(Ilie Stanica)

Tipurile de surditate se identifica in raport cu locul instalarii deficientei. Din acest punct de vedere avem urmatoarele tipuri de surditate:

Surditate de transmisie - cauze:

malformatii ale urechii externe sau medii

infectii ale urechii medii (otita, mastoidita, cleiul sau cerumenul)

tulburarea ventilatiei prin trompa lui Eustachio

defectiuni ale timpanului si lantul osicular (scarita, nicovala, ciocanul, fereastra ovala),

otoscleroza

CARACTERISTICI:

Conductibilitate osoasa (c.o) normala, conductibilitate aerianaa (c.a.) - auzul este diminuat pana la 60-70 decibeli. Se poate opera, se protezeaza cu rezultate foarte bune, vocea tare este putin diminuata, in timp ce vocea soptita este puternic diminuata. Percepe mai bine sunetele inalte in raport cu sunetele grave.

Surditate de perceptie (surditate senzorioneurala) - cauze:

leziuni la nivelul urechii interne (labirint membranos, osos, organului Corti, membrana bazilara)

leziuni pe traiectul nervos sau in scoarta cerebrala in zona auzului.

Leziunile acestea pot avea la baza anomalii cromozomiale, infectii bacteriene, encefalopatii, traume, dereglari biochimice sau neurologice, etc.

CARACTERISTICI:

C.o si c.a - determina auz diminuat.

Nu se opereaza (in ultima vreme se fac implanturi cochleare). Se protezeaza cu aparate speciale; solicita in mod intens o educatie ortofonica clasica. Pierderea auzului poate depasi 120 decibeli - atat vocea soptita cat si cea tare sunt diminuate. Perceperea sunetelor acute este de asemenea defectuoasa.

Surditate de tip mixt

Prezinta caracteristici atat de tip de transmisie curabile (protezabile), cat si de tip de perceptie.

GRADELE DEFICITULUI DE AUZ

Deficitul de auz este diferit de la caz la caz. In raport cu tipuri de surditate si se stabileste cu ajutorul unor aparate numite audiometre. Prin aceste masurari audiometrice se controleaza pragurile audibile la diferite intensitati exprimate in decibeli si la diferite frecvente exprimate in herzi.

Auzul normal presupune perceperea sunetelor la intensitate de 0-20 si chiar 30 decibeli. Oricum, perceperea sunetelor la o intensitate de peste 20 db indica pierderi usoare, medii si severe ale auzului (hipoacuzie usoara, medie si severa) si pierderi profunde la peste 90 db (surditate si cofoza).

Chair si in cazul surditatii profunde - cofozei - prin protezare pot fi utilizate resturi minime de auz, dar numai daca surdul constientizeaza existenta senzatiilor auditive.

CLASIFICARE - Dupa Biroul International de Audio-fonologie:

intre 0-20 db - este o auditie normala, poate auzi conversatia fara dificultate

intre 20-40 db - este vorba despre deficit de auz lejer, respectiv o hipoacuzie usoara; poate auzi conversatia daca nu este indepartata sau stearsa

intre 40-70 db - este vorba de un deficit de auz mediu, o hipoacuzie medie; poate auzi conversatia de foarte aproape si cu dificultati. Necesita proteza.

intre 70-90 db - deficit de auz sever, este vorba de o hipoacuzie severa; poate auzi zgomote, vocea si unele vocale. Se protezeaza.

peste 90 db - deficit de auz profund, surditate (cofoza). Aude sunete foarte puternice dar acestea provoaca si senzatii dureroase. Se protezeaza cu proteze speciale.

MECANISMELE ANATOMOFIZIOLOGICE ALE SENZATIILOR AUDITIVE

Undele sonore, colectate de pavilionul urechii patrund in canalul auditiv extern si ajung la membrana timpanica. Aceasta membrana incepe sa vibreze iar vibratiile sunt transmise oscioarelor (ciocanul, nicovala si scarita) care sunt un fel de parghii ce amplifica vibratia si o transmit lichidelor aflate in cavitatile urechii interne. Ultmiul oscior, scarita, este aplicat pe fereastra ovala. In spatele ferestrei ovale se afla vestibulul care comunica pe de o parte cu canalele semicirculare, ce sunt organe ale echilibrului, iar pe de alta parte comunica cu melcul sau canalul cochlear. Canalul cochlear este organul auzului. Cochleea este un tub rasucit in forma cochiliei unui melc si este impartita in 3 canale:

canalul de sus - vestibular

canalul timpanic

canalul cochlear

Acesta din urma este umplut cu lichid endolimfic iar cele doua cu perilimfa.

Canalul cochlear este separat de cel timpanic prin membrana bazilara. Pe aceasta membrana, in interiorul canalului cochlear se afla organul lui Corti, ce consta dintr-un sistem de celule ciliate care sunt celule receptoare ale analizatorului auditiv.

Cand membrana timpanica vibreaza, aceasta este transmisa perilimfei din canalul vestibular (care pleaca de la fereastra ovala) iar de aici la perilimfa canalului timpanic print-o mica deschizatura (helicoterma) ce se afla intre aceste 2 canale, la varful lor (apex).

La capatul dinspre vestibul se afla fereastra rotunda care se bombeaza atunci cand presiunea plecata de la fereastra ovala este mare, fapt ce fereste cochleea de deteriorare.

Modificarile de presiune in lichidul perilimfic al canalului vestibular si timpanic, pun in miscare membrana bazilara, iar aceasta miscare stimuleaza celulele senzitive ale organului Corti. Acestea transmit excitatia care a fost initiata la fibrele nervoase cu care sunt conectate, iar prin ramura cochleara a nervului acustic vestibular excitatia este dusa la talamus si de aici in regiunea temporala a scoartei cerebrale. Daca sistemul oscioarelor lipseste sau nu functioneaza, vibratiile ajung in melc, prin conductie osoasa.

Daca undele sonore sunt foarte intense ele pot sa deplaseze membrana timpanica, atat de tare incat sa nu poata reveni la pozitia normala. In aceste cazuri, miscarile de inghitire deschid orificiul intern al trompei lui Eustachio, iar aceasta restabileste egalitatea de presiune pe cele 2 fete ale timpanului.

PARTICULARITATI IN DEZVOLTAREA PSIHO-FIZICA

A COPILULUI SURD COMPARATIV CU CEL AUZITOR

(I. Stanica si M. Popa- Elemente de psihopedagogie a deficientului de auz)

AUZITOR

SURD

Functionalitate normala a auzului pe baza integritatii anatomo-fiziologice a organului de simt;

Disfunctie auditiva, gradual diferita in concord. cu cauza,locul, tipul si profunzimea leziunii elem. componente ale urechii;

Dezvoltarea fizica generala normala;

Dezvoltarea fizica generala normala in conditii de hrana si ingrijire corespunzatoare;

Dezvoltarea motrica normala;

Dezvoltarea motrica (de ex: mersul) prezinta o usoara intarziere datorita absentei stimulului verbal emotional-afectiv;

Reflexul de orientare si aparare pote fi declansat de stimuli sonori, vizuali, etc.;

Reflexul de orientare pe baza de auz este diminuat sau chiar inexistent;

Dezvoltarea normala a aparatului respirator;

Dezvoltarea normala a respiratiei biologice, si minima a respiratiei fonatoare (pana la demutizare);

Simtul echilibrului normal;

Simtul echilibrului tulburat la surzii cu traume in urechea interna;

Structurile ritmice corporale se formeaza in primul rand pe baza de auz si imitatie;

Structurile ritmice corporale se exerseaza pe baza de vaz, tact si imitatie;

Ganguritul si lalatia apar si se dezvolta in succesiune si pregatesc aparatul de emisie pentru vorbire;

Ganguritul apare in mod normal si la surd, dar dispare foarte repede (dupa cateva zile sau saptamani), fara sa se treaca si la etapa urmatoare lalatiei. La surd jocul cu sunetele nu are nici o motivatie care sa-l intretina;

Limbajul verbal se insuseste treptat in mod spontan si natural de la cea mai frageda varsta;

Limbajul verbal se insuseste in mod organizat si dirijat cu sprijinul familiei si al specialistului surdolog;

Cuvantul permite acumularea si sistematizarea in notiuni a rezultat. reflectarii la nivelul treptei senzoriale a cunoasterii cat si, mai ales, a celor obtinute la nivelul treptei abstracte-generalizatoare.

La surd reprezentarea este un analog al notiunii, dar nu si un echivalent al ei. Prin specificul ei imaginea generalizata asigura, mai ales continutul reflectarii senzoriale si senzorial-motrice;

AUZITOR

SURD

Foloseste si unele gesturi naturale in comunicare- gesturi utilizate in mod spontan de adulti in comunicarea verbala;

Gesturile si mimica se insusesc in mod spontan in comunicare si treptat se constituie in limbaj.Limbajul mimico-gesticular este considerat "limbaj matern" al surzilor;

Dezvoltare psihica complexa;

Dezvoltarea psihica cu o anumita specificitate determinata de gradul de exersare a proceselor cognitive si particularitatile limbajului mimico-gesticular;

Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii) poarta pecetea cuvantului fiind organizata si influentata calitativ superior de gandirea si limbajul specific uman;

Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii) poarta pecetea limbajului mimico-gesticular si a imaginilor generalizate (reprezentarilor) pe plan operational;

Planul intelectual (conceptual) se formeaza initial pe baza instrumentelor senzorio-motrice apoi verbale ale actiunii (Piaget, Galperin, etc.);

Instrumentele senzorio-motrice cu care opereaza surdul de la varsta mica se prelungesc in timp si conditioneaza caracterul concret al gandirii;

Senzatii si perceptii auditive clare ca urmare a stimularii aparatului auditiv;

Senzatia auditiva poate fi diminuata sau chiar absenta in raport cu specificul deficientei de auz. Perceptia auditiva implicand un complex de senzatii, la surd este saraca si confuza;

Reprezentarea, moment intermediar intre senzorial si logic, cu valoare de semi-concept formata prin sumarea (reliefarea,suprapunerea) experientei perceptive anterioare;

Reprezentarea - imagine generalizata a obiectelor si fenomenelor percepute anterior - are o incarcatura evidenta vizual-motrica;

Memoria - proces psihic de stocare (intiparire si pastrare) si de stocare (recunoastere si reproducere) a informatiei cognitive, afective, motorie;

Memoria comporta aproximativ aceleasi caracteristici cu ale normalului auzitor in sfera afectiva si motorie. Memoria cognitiv-verbala se dezvolta mai lent, in procesul demutizarii cu un accent diferit de mecanicism. Memoria vizual motrica, afectiva - mai bine dezvoltata;

Imaginatia proces psihic de operare cu imagini mintale si de asamblare a lor in combinatii;

Imaginatia, capacitatea de a crea reprezentari noi pe baza ideilor, senzatiilor, perceptiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie;

AUZITOR

SURD

Gandirea abstracta (nivelul) este determinata de parametrii genetici si de educatie;

Abstractizarea, este posibila si in cazul existentei numai a limbajului gestual, dar gandirea surdomutului are un continut in general concret. Abstractiunile devin mai accesibile in mod treptat in procesul demutizarii;

Gandirea opereaza pe plan conceptual cu simboluri verbale;

La surzii nedemutizati gandirea opereaza cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentari), iar la cei demutizati la varsta mica cu simboluri verbale saturate de vizualitate;

Operatiile logice, analiza si sinteza se desfasoara la un nivel superior atat pe plan concret cat si pe plan mental;

Realizarea operatiilor logice (analiza si sinteza)se desfasoara la un nivel intelectual scazut si mai ales cu suport concret. Din acest punct de vedere surdomutii sunt dezavantajati in raport cu auzitorii normali sau chiar cu surdo-vorbitorii prin nivelul scazut al cunostiintelor si al lipsei de antrenament, in realizarea operatiilor logice;

Generalizarea si abstractizarea sunt operatii intelectuale care constau in selectarea unor note comune si generale ale obiectelor si fenom. si care prin generalizari si esentializari sunt implicate in concepte;

Generalizarea si abstractizarea se realizeaza la nivelul admis de senzorialitate si de simbolul imagistic operational implicat in acest proces;

Comparatia-raportarea unor obiecte, fenomene sau trasaturile acestora la altele asemanatoare sau diferite se realizeaza prin analiza si sinteza spre abstract pe baza de cuvant(si in prezenta materialului intuitiv);

Comparatia se realizeaza pornind de la concret, de la obiectual, prin analiza si sinteza spre abstract, la inceput numai prin prezenta materialului intuitiv (obiectual sau grafic), apoi si in absenta lui cu sprijin pe reprezentari;

Judecata si rationamentul,ca forme ale gandirii specific umane,dispun de scheme operationale care se amplifica in functie de etapele pe care le parcurge gandirea si limbajul

Judecata si rationamentul la inceputul demutuzarii se realizeaza pe baza de imagini si partial pe cuvant; iar la surdo-vorbitori pe baza de cuvant si partial pe imagini;

Valorile culturii si civilizatiei se insusesc in mode diferit in raport cu educatia primita si cu posibilitatile individuale.

Surzii nedemutizati neavand acces la binefacerile tiparului sunt in general "subculturali".





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate