Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Caracterizarea persoanei cu tulburare de comportament


Caracterizarea persoanei cu tulburare de comportament




Caracterizarea persoanei cu tulburare de comportament

Persoana cu tulburare de comportament se deosebeste de cea normala prin faptul ca acest tip de conduita este oscilanta, penduland adeseori intre agresivitate, iritabilitate, tendinte necontrolate si necenzu­rate, lipsa stapanirii de sine si neevidentierea autocontrolului.

Putem afirma ca adolescentul/tanarul cu tulburari de comportament isi dezvolta anumite trasaturi de personalitate specifice, diferite de cele ale individului cu un comportament normal: modificari la nivelul structurilor morale (referindu-ne de fapt la lipsa valorilor morale sau la influenta negativa a celor imorale), modificari la nivelul relatiilor afective (frecvent fiind prezente atitudini de ostilitate, de neincredere sau agresivitate), scaderea pragului de toleranta la frustratie (din cauza egocentrismului ridicat orice renuntare la ceva care-i produce placere este perceputa ca agresiune asupra propriei persoane), perturbarea sentimentelor de culpabilitate (care fie nu exista, fie iau forma unei sfidari, culpabilitatea fiind puternic interiorizata), existenta unor puternice sentimente de devalorizare (cel in cauza autopercepandu-se ca fiind o "non-valoare' - apreciere intarita frecvent atitudinal si verbal si de cei din jur si continuand sa repete comportamente negative tocmai pentru ca nu-1 crede nimeni bun de ceva sau capabil sa se schimbe), a unor sentimente acute de injustitie (responsabilitatea pentru comportamentele sale fiind atribuita altor persoane, sistemului, societatii - "mi se face o crunta nedreptate'). La aceste particularitati specifice persoanei cu tulburari de comportament putem adauga si existenta contrarietatilor Eu-lui, acesta, pe de o parte, caracterizandu-se printr-o slaba consistenta si echilibru




intern (mascate frecvent prin manifestari perturbatoare gen manie, negativism, minciuna etc, care indica fals puterea sau forta Eu-lui, a persoanei) si pe de alta parte, printr-o alterare a relationarii cu persoanele iubite (acestea devenind doar obiect de satisfacere egoista a nevoilor personale si nu parteneri de comunicare sau de contopire spirituala). In plus, pot aparea si tulburari de cunoastere, persoana in cauza traind exclusiv in prezent, faptele actuale fiind percepute de sine-statator, fara nici o legatura cu experienta trecuta, astfel ca realitatea in care se inscrie persoana cu aceste tulburari este una eminamente actuala. Pe acest fond, tulburarile de comportament aduc cu ele si perturbarile de aparare, acestea fiind frecvent de tip defensiv, centrate fie pe gasirea unor scuze sau a unor mijloace/cai de a scapa de o acuzatie sau dintr-o situatie neplacuta, fie pe identificarea - reala sau imaginara - a unui vinovat ("tap ispasitor') al actelor sale, fie pe gasirea unui aliat puternic (care sa-1 sprijine in actiunile sale). De asemenea, mecanismele de aparare ale celor cu tulburari comportamentale sunt orientate spre gasirea de rezistente la schimbare (mai ales in fata tentativelor de reeducare, interpretate frecvent ca atac direct la securitatea interioara) si spre descoperirea sau inventarea de puncte slabe, negative la o persoana valoroasa, cu influenta pozitiva puternica in grup.

Tulburarile de comportament produc adeseori si deformarea conceptului de libertate, care, in interpretarea persoanei cu asemenea comportament, inseamna lipsa oricarei restrictii, a oricarei exigente sociale, inexistenta oricarei reguli, "libertatea' fiind considerata in acest context sinonima cu "hiperautonomia' (fiind de fapt o accentuata tendinta spre anarhie). Sentimentele umanitare, pe fondul tulburarilor de comportament sunt denigrate, persoana respectiva manifestand o opozitie fatisa fata de sentimente de tipul milei, intelegerii, respectului etc, ridiculizandu-le, luandu-le in bataie de joc sau atacand persoanele din jur care le manifesta in comportament (pe care, de altfel, le considera "slabe').

Imaginea de sine a tinerilor cu tulburari comportamentale este inadecvata si saraca in privinta structurarii continutului ei. Semnalam intre caracteristicile ei o serie de itemi cu tendinta de condensare in subsisteme operationale la nivel psihosocial:

operare preponderent cu pseudovalori;

precaritate si inadecventa valorica;

imaturitatea structurilor psiho-afective si sociale ale personalitatii;

inconsistenta calitativa a constiintei de sine;

imaturitatea sociala exprimata in mod precar la nivel vocational si axiologic;



realizarea falsa a imaginii de sine.

Acest mare si grav deficit de maturizare sociala genereaza la nivelul psihicului disfunctii si chiar diverse forme de dispersie. Marele deficit de la nivel axiologic imprima, printr-o dinamica speciala a intereselor, o inclinare a tinerilor si a adolescentilor catre trasee facile de ascensiune, de realizare: fuga catre venit usor (mai ales dupa 1990 la noi in tara si in conditiile trecerii spre economia de piata), tentatia agonisirii banilor fara scrupule si numai cu un calcul egoist etc.

Este stiut si acceptat faptul ca atat in planul normalului, cat si al patologicului fiinteaza un sistem de aspiratii in care sunt posibile disfunctionalitati rezultate din discrepanta intre aspiratii si performante. La adolescentii si tinerii cu tulburari comportamentale, prezentand o imaturizare psiho-afectiva, persista, de fapt, o necristalizare si o disfunctionalitate a elementelor structurale in planul personalitatii.

Dispersia intereselor si a aspiratiilor, consecinta a disfunctiei prin defect psihosocial, induce o devitalizare a campului de aspiratii, fapt care paralizeaza orizontul ascensiunii umane. Astfel, se sesizeaza elemente de bruiaj comportamental, care pot fi cotate intre tendinta tanarului spre socant, spectaculos in sine si elemente de falsa reusita, de incercari nereusite la scoli, facultati, in casnicii etc. Toate acestea sunt cauzate de imposibilitatea realizarii unor mesaje de feed-back autentice, sau de desele "ricosari' de pe orbitele functionale normale.

Aceasta structura de personalitate a adolescentilor cu tulburari comportamentale se evidentiaza printr-o slabiciune si o fragilitate psiho-emotionala, printr-un tip de neconvergenta fata de franele volitionale, fata de normalitate. Aceasta neconvergenta se traduce prin performante foarte inegale la nivelul atentiei, al memoriei, dar si prin hiperemotivitate, instabilitate, impulsivitate, elemente paroxistice la nivelul global al personalitatii. Pe celalalt palier al ecuatiei formarii psihice se gaseste mediul social fata de care adolescentii devianti isi comanda conduita, structurandu-si reactii dintre cele mai variate (fata de situatiile pe care le traverseaza in grup, in societate). Cel mai adesea se pot intalni reactii

nonadaptabile si un fel de impromptitudine la stimulii din mediu ("impromptitudine situationala').

Se stie ca la normalitate dezvoltarea psihogenetica este asimilata cu armonia, cu echilibrul. Fata de acestea, in tulburarile de comportament, in devianta gasim o dizarmonie a conduitelor, o dispersie a structurilor psihofizice, o neconvergenta si o inadaptare in plan socio-moral.

Esenta tulburarilor de comportament in perioada 17-25 ani consta chiar in fenomenul dispersiei psihice, care le genereaza, concomitent cu inadaptarea si dezadaptarea. Dispersia psihica structurala la nivelul proceselor psihice bazale (atentie, memorie), distrugand unele valente operationale (la nivelul gandirii) si determinand proiectari la nivelul intre­gii personalitati induce "derapari' ce pot coincide cu comportamen-talismul, cu delicventa si cel mai adesea se identifica cu dezadaptarea.

Aspectele medico-profesionale ilustrate de diferitele cercetari reliefeaza caracterul nestructurat al personalitatii comportamentalilor, slaba lor inserare sociala, accentuand necesitatea efectuarii expertizelor medico-legale psihiatrice pana la 24-25 ani.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate