CONSILIERE PSIHOLOGICA -EDUCATIONALA REFERAT "INFLUENTA PARINTILOR ASUPRA COPIILOR IN ALEGEREA CARIEREI'

CONSILIERE PSIHOLOGICA -EDUCATIONALA

CUPRINS

REFERAT "INFLUENTA PARINTILOR ASUPRA COPIILOR IN ALEGEREA CARIEREI

PORTOFOLIU

1.FRUSTRAREA VOCATIONALA CAUZE SI CONSECINTE.

2. CONSILIEREA VOCATIONALA FORMA DE SOCIALIZARE SI INVATARE.

REFEAT LA CONSILIEREA CARIEREI

INFLUENTA PARINTILOR ASUPRA COPIILOR IN ALEGEREA CARIEREI

Una din preocuparile cele mai de seama prezenta in viata parintilor inca de cand copii sunt mici ,se opreste asupra viitorului profesional al copiilor.

Datorita acestei preocupari ,in multe cazuri familia joaca un rol decisiv in alegerea profesiunii copilului.Daca parintii neglijeaza spijinirea copilului in procesul complex si indelungat de conturare a optiunii profesionale pot de-

-termina alegeri gresite.Unii din copii lipsiti de sprijinul parintesc in aceasta directie izbutesc sa-si gaseasca calea potrivita mai ales cu ajutorul scolii .Dar unii dintre ei vor intampina: succese, greutati si ajung la greseli care se resimt multi ani pt ca parintii lor poarta o mare parte de vina. Simplu fapt insa ca parintii se preocupa de problema alegerii profesiunii copilului nu aduce insa si rezolvarea ei corespunzatoare.In preocuparea pt aceasta problema se impune in primul rand ca intre parinti si copil sa existe o identitate de pareri,

Apoi ca acestea sa fie potrivite, aspiratiile sa corespunda capacitatilor si insusurilor copilului. O prima categorie de relatii in alegerea profesiunii copilului este cea in care exista o corespondenta de pareri intre el si unul din parinti .Sansa de a avea cuvantul hotarator o are parintele cu cea mai mare autoritate in familie si profesiunea pe care o va urma (sau va incerca sa o urmeze )copilul este cea propusa de el.Dar problema aici nu este care dintre parinti sa hotareasca ci ca alegerea definitiva sa ramana cea care este mai potrivita.Situatia copilului este mai dificila cand parintii sunt de acord intre ei ,ca fiul sau fiica sa urmeze o anumita profesiune, dar copilul doreste cu tarie alta profesiune sau alt domeniu profesional. Si aici ca si in situatia precedenta problema este :alegerea cea mai buna cea mai potrivita copilului este cea facuta de el, sau cea a parintilor?.Desigur trebuie sa invinga alegera

cea mai potrivita .Iar daca nici una dintre cele doua nu este corespunzatoare,

sa se renunte la ambele in favoarea celei bune,pe care o vor cauta in colabo-

-rarea cu scoala.Adeseori insa in asemenea situatii primeaza dorinta parinti-

-lor, acestia fiind uniti in alegere si avand suficiente mijloace de autoritate si constrangere pt a se impune in fata copilului.Dar daca alegerea lor nu este cea buna cel care va suferi mai mult va fi copilul .In alte cazuri, fiecare dintre cei trei membrii ai familiei se gandeste la o alta profesiune(mama,tatal si copilul)Daca pretentiile parintilor sunt in dezacord cu posibilitatile copilului ele pot crea la acesta, stari de tensiune.In aceasta situatie discutiile in contradictorii sunt frecvente ,ele dureaza adeseori in preajma concursuri-

-lor de admitere,ceea ce ste de natura sa impiedice nu numai buna alegere dar si pregatirea pt concurs. Tinerii care intalnesc asemenea contradictii

in familile lor inregistreaza insuccese datorita acestor neajunsuri.Se intalnesc si situatii cand se alege in pripa o profesiune la care nici unul din membrii familiei nu s-a gandit din timp.In aceste czuri sunt frecvente schimbarile in alegeri,care au ca efect impiedicarea pregatirii corespunzatoa-

-re,imposibilitatea concretizarii,delimitarii si stabilirii intereselor profesiona-

-le ale copiilor.Exista si o relatie favorabila unei rezolvari corecte a alegerei profesiunii copilului,atat acesta cat si parintii sunt de acord asupra profesiu-

-nii de urmat.Copilul stie din timp ce are de facut, se pregateste in liniste si in cunostiinta de cauza (pag 6 Voicu Lascus).Concordanta intre cei trei factori familiali(copil,mama,tata)in alegerea unei profesiuni este favorabila numai in cazurile cand aceasta alegere este corespunzatoare, adica numai daca particularitatile copilului corespund cerintelor impuse de insusirea si practicarea profesiunii respective.In acest scop parintele trebuie sa dea dovada de intelegere, de spirit de cooperare in rezolvarea unei probleme a carei importanta este hotaratoare pt viitorul copilului.Daca uni parinti gresesc in privinta orientarii scolare si profesionale a copiilor prin neglijarea acestei actiuni, lasand sa se desfasoare la voia intamplarii ,alti parinti gresesc prin modul in care inteleg sa solutioneze problema, impunandu-si punctul lor de vedere fara a lua in seama,particularitatiile, inclinatiile,interesele si posi-

-bilitatile copiilor.Aceasta atitudine a parintilor este determinata de diferite mobiluri dintre care mai frecvente sunt:dorinta de implinire prin copii a unor vise profesionale pe care parintii nu le-au putut realiza,dorinta de a asigura copiilor o profesiune superioara celei pe care o au parintii, dorinta ca nivelul profesional atins de parinti sa fie mentinut de copil, traditia familiei, intere-

-sul exclusiv pt veniturile materiale.In asemenea situatii parintii uita ca pt insusirea si practicarea cu succes a unei profesiuni acesta trebuie sa-l atraga pe copil,sa fie potrivit cu particularitatiile si posibilitatiile acestuia.Familia constituind "celula" sociala in care se educa si se dezvolta copilul,este antrenata automat in procesul de orientare profesionala prin functia educati-

-va ce o incuba,prin rolul si menirea ei sociala (pag 12 Voicu Lascus)Parintii si ceilalti membrii ai familiei cunoscand particularitatiile individuale si insusurile copiilor,precum si propriile posibilitati materiale si spirituale de sustinere a formarii intelectuale si profesionale a acestora, pot informa si colabora cu ceilalti factori, in primul rand cu scoala, in procesul de orientare profesionala. Pt ca actiunea de orientare sa aiba sorti de izbanda este necesar ca parintii sa accepte ideea ca uneori pot gresi si sa caute colaborarea cu scoala si cu ceilalti factori in realizarea acestei actiuni a carei semnificatie nu este numai de ordin personal , familial ,ci si de ordin social(pag13Voicu Lascus)Spijinirea copiilor in procesul de alegere a scolii, a profesiunii si indrumarea lor in acest sens este o actiune educativa, complexa si indelun-

-gata in care rolul parintilor este adeseori hotarator.De modul in care parintii il indruma in aceasta activitate depinde de multe ori, succesul ori insuccesul copiilor in pregatirea lor scolara si profesionala precum si in viata.Pt a acti-

-ona corespunzator,fara ezitari sau greseli parintii trbuie sa cunoasca profesiunile spre care se indreapta gandurile,dorintele copilului, precum si modul de insusire a acestora prin diferite grade si tipuri de scoli.Foarte im-

-portanta este cunoasterea copilului.Succesele scolare determina directia si inaltimea aspiratilor elevilor, aspiratiile devin motive autentice cu directionare profesionala deoarece sunt intemeiate pe posibilitatile reale ale elevului.Nivelul si directia aspiratilor elevului trebuie sa exprime rezultatul unei aprecieri corecte a posibilitatilor personale in raport cu cerintele sociale.

Daca sunt sanse ca elevul sa atinga scopuri inalte, stabilirea nivelurilor ridi-

-cate de aspiratie trebuie incurajate de catre profesori.Daca indeplinirea sco-

-purilor nu este posibila din cauza lipsei aptitudinilor necesare sau din cauza unor obstacole inconjuratoare ce nu pot fi inlaturate, asemenea incurajare n---ar trebui data deoarece nivelurile inalte, nerealizabile ale aspiratiei condamna de obicei elevul la nereusita de la inceput.Ca regula generala

"copilul trebuie invatat sa nu doresca cu mai mult decat poate sa realizeze,si nici invers si sa nu doresca mai mult decat ar putea sa obtina(pag136Elena Potorac)O cunoastere obiectiva nu poate izvori insa decat dintr-o atitudine obiectiva a parintilor(pag 126 Mihai Ghiviriga).In majoritatea cazurilor parintii dau dovada de subiectivism in aprecieri ridicandu-si dorintele la rangul de realitati sigure.Daca exista parinti obiectivi care aprecieaza cu luciditate calitatile si defectele copiilor,exista un nr mult mai mare de parin-

-ti care nu le vad defectele si le amplifica meritele,foarte multi parinti isi cunosc fals copiii,ei trebuie sa-i cunoasca intr-o lumina reala.Principalele metode pe cre le folosesc parintii pt cunoasterea personalitatii copiilor sunt aproximativ aceleasi ca si In scoala :observatia,convorbirile cu copilul.cercetarea rezultatelor activitatii copilului. Desigur ca nu este sufici-

-ent ca parintii sa-si cunoasca copii, tot atat de important este

sa-i ajutam pe copii sa se cnoasca ei Insisi intr-o lumina reala si sa se autoaprecieze cu obiectivitate pag 128Mihai Ghiviriga)Se stie ca cele mai multe greseli in alegerea profesiunii se fac din lipsa de informatii sau dintr-o informare gresita in legatura cu diferite scoli si profesii.Ca sa poti face o alegere potrivita trebuie sa compari elemente cunoscute :cu cat infor-

-matia scolara profesionala este mai bogata cu atat posibilitatile de alegere sunt mai mari.Intreaga munca de informare pe care parintii trebuie sa o respecte este o conditie esentiala fara de care nu poate fi eficace"obiectivita-

-tea".Parintii trebuie sa fie convinsi ca e mai bine sa nu informeze deloc,

decat sa informeze fals;in primul caz nu ajuta ,pe cand in al doilea caz,strica,

ceea ce este mult mai grav .De aceea orice profesiune trebuie prezentata intr-

-o lumina reala, fara a-i exagera frumusetea si fara a-I ocoli sau amplifica dificultatile(pag 130 Mihai Ghiviriga) Faptul ca familia are o influenta atat de mare Ii sporeste considerabil si raspunderea,daca influenta familiei este mare, ea trebuie sa fie si pozitiva.Astfel, familia isi submineaza propriile interese sociale pe care ar trebui sa sa le promoveze. Greselile educative ale parintilor influenteaza negativ orientarea copiilor si nu poat fi reparate de scoala.Nu trebuie sa se uite faptul ca viitorul copilului nu se poate decide fara copil sau Impotriva hotararii copilului,orice decizie s-ar lua ea treuie sa constituie rezultatul unui acord intre cei trei factori direct interesati;parintii,

copilul si scoala.

BIBLIOGRAFIE

Ghiviriga,Mihai,(1976)Tendinte contemporane ale orientarii scolare si profesionale,Editura didactica si pedagogica,Bucuresti.

Lascus,Voicu,(1981)Parintii si profesiunea copiilor,Editura didactica si pedagogica Bucuresti.

Jigau,Mihai,(2001)Consilierea Carierei,Editura Sigma,Bucuresti.

Tomsa,Gheorghe,(1999)Consilierea si Orientarea in Scoala,Casa de editura si presa ,Viata Romaneasca ,Bucuresti.

PORTOFOLIU LA CONSILIEREA CARIEREI

FRUSTRAREA VOCATIONALA :CAUZE SI CONSECINTE

Orientarea persoanei catre un ideal de viata este sustinuta de modul in care isi concepe viata, de sensul(scopul) si semnificatia (valoarea) atribuite vietii.

A trai o viata plina de sens si valoare inseamna a-ti concepe,contrui si urma un traseu in care cariera ocupa un rol si un loc de prim rang.Este necesar ca persoana sa-si stabileasca un tel in viata,niste obiective personale flexibile,

dar la un nivel cat mai ridicat si un plan de actiune.Pt a transpune visul in realitate,facand cea mai buna alegere si construind o cariera de succes, persoana trebuie sa transpuna in practica planul elaborat,luand decizii cores-

-punzatoare si angajandu-se sa le dea curs.Alegerea unei profesii si constru-

-irea unei cariere sunt procese decizionale asemanatoare celor implicate in rezolvarea oricarei probleme.Pe de alta parte cariera este personala si poate conduce la satisfactii daca este integrata in modul de viata pe care persoana il practica sau doreste sa il practice.Alegerea carierei ca expresie a preferin-

-telor persoanei se refera la ceea ce i -ar placea sa faca in viata prevazand ce probail, va face efectiv.Uneori preferintele si dorintele persoanei pot fi nere-

-aliste, iar reusita in cariera,pusa sub semnul intrebarii. Persoana invoca pre-

-ferintele, atunci cand interesele si scopurile ei sunt bine conturate pt a-si determina optiunile profesionale.Alegerea carierei ca expresie a aspiratilor determina persoana sa se indrepte spre ceva ideal,de dorit dar nu intotdeauna realizabil .Sentimentele de nemultumire pe care le traiesc persoanele ce sunt nevoite sa profeseze in domenii de activitate pt care nu simt atractie,greutati-

-le si starile tensionale prin care trec persoanele care din lipsa de aptitudini profesionale corespunzatoare indura continu esecuri, vrand sa atinga uneori scopuri necorespunzatoare capacitatilor si faptul ca ele s-ar fi simtit mult mai fericite daca in copilarie li s-ar fi cercetat cu mai multa atentie posibilitatile de realizare si ar fi fost indrumate corespunzator,consideram ca diversele formeale activitatii scolare si extrascolare trebuie sa aduca o contributie mai substantiala la cunoasterea si orientarea profesionala a elevilor.Este necesar ca orientarea scolara sa devina un sistem bine integrat In activitatea instructi-

-va ,sa fie o actiune psiho-socio-pedagogica continua, pe toata durata scolii inseamna astfel pregatirea ptr selectia profesionala,in vederea satisfacerii dezideratului social care cere'omul potrivit la locul

potrivit".Nu trebuie sa se piarda faptul ca stabilirea relatiei adecvate dintre 'om si loc"implica in afara realizarii concordantei dintre aspiratile profesionale si particularitatile individuale,stabilirea concordantei acestora cucerintele de cadrul ale vietii sociale ,a relatiei intre ceea ce doreste si poate elevul pe de o parte si ce nevoi are societatea pe de alta parte.

Nici un tanar nu-si poate allege profesiunea fara a tine seama de cerintele

societatii de directiile de dezvoltare a vietii economica-sociale ale tarii,de

nevoia de forta de munca in diferite sectoare de activitate si de conditiile de

pregatire pe care le ofera statul nostru.Pe baza unor actiuni informationale,

a investigarii aspiratiilor profesionale a aptitudiniilor si intereselor corespunzatoare acestora,se pot pune de acord disponibilitatiilor vocationale cu cerintele sociale,particularitatile individuale cu nevoia obiectiva de intrebuintare a fortei de munca.Pregatirea profesionala ridica si problema sentimentelor de satisfactie-insatisfactie tarita de subiecti in raport cu realizarile dobandite de ei pe aceasta cale.Cercetarea atitudinii subiectilor duce la concluzia ca asemeanea sentimente sunt resimtite diferit,in functie de realizarea sau nerealizarea aspiratilor profesionale faurite in anii adolescentei,de directia si nivelul pretentiilor profesionale de forta cu care aceste aspecte se impugn,de particularitatiile individuale ale subiectilor.

In consecinta unii subiecti sunt satisfacuti de realizarile lor altii nu.Esecul propiu-zis determina manifestari variate :unii subiecti cedeaza chiar de la primul incsucces datorita intensitatii cu care acesta este trait.Sentimentul nereusitei este atat de puternic incat acestia renunta definitiv la proiectele profesionale din anii adolescentei si se angajeaza pe posturi ce nu le solicita

Confruntarea cu exigentele vreunui examen.Cercetarea modului de integrare profesionala a subiectilor care nu si-au realizat aspiratiile vocationale duce la constatarea ca unii dintre acestia manifesta fenomene de instabilitate,intentii de schimbare a statutului profesional,dorinta de a-si meseria,locul de munca de a-si ridica nivelul de pregatire profesionala.Fixarea realista a nivelului de aspiratie se poate realize numai printr-o buna cunoastere a capacitatiilor propii .Numai astfel se pot evita situatiile in care nivelul de aspiratie este foarte inalt iar fortele reale ale elevului nu pot face fata acestui nivel.Desi foarte importanta ,cunoasterea posibilitatiilor propii este in acelasi timp dificila ,deoarece cunoscandu-se

Individul nu se accepta intotdeauna asa cum este si prefera sa se identifice

Prin visuri compensatorii cu ceea ce ar dori sa fie .In atenuarea acestei tendinte si a sporirii gradului de activitate a autoaprecierii,un rol important il poate avea crearea unor situatii in care rezultatele obtinute sa-I dea elevului informatii clare care sa-I permita realizarea unor aprecieri a capacitatilor profesional intervenind astfel corectiv la nivelul de aspiratie.

CONSILIEREA VOCATIONALA FORMA DE SOCIALIZARE SI INVATARE

Consilierea privind cariera se refera la un ansamblu de activitati educational formative destinate persoanei pt a-si alege in cunostiinta de cauza studiile si profesiile ,dar mai ales traseul ce urmeaza a fi parcurs pt a atinge un nivel,stadiul de implinire sociala si personala cat mai ridicat..Consilierea privind cariera se focalizeza pe individ ajutandu-l si asistandu-l :sa se cunoasca in mod realist

-sa cunoasca lumea profesiilor si a ocupatiilor ,dinamica acestora

-sa ia decizii corespunzatoare ,concretizate in optiuni privind privind traseul profesional si social personal

-sa-si modifice optiunile (sa-si schimbe slujba ,ocupatia si chiar profesia)

daca cerintele sociale si aspiratiile personale impun acest lucru

-sa obtina satisfactii in munca ,in activitatile sociale si in viata personala

-sa aiba sentimentul autorizarii ,autoinpinirii. Daca orientara scolara si pro-

-fesionala presupune pregatirea persoanei in vedera alegerii unei profesii care sa-i permita exercitarea unei ocupatii ale carei cerinte raman relative constante pe toata durata vietii active a persoanei in cauza. Consilierea si orientarea carierei presupun indrumarea persoanei pt a-si circumscrie drumul

ce ar putea fi parcurs in evolutia sa profesionala si social ape durata intregii vieti.Aceasta ruta profesionala si sociala a persoanei nu este precizata de la inceputul activitatii de orientare vocationala sau de orientare a carierei,ci este vorba de un drum cu multe obstacole, a carei parcurgere depinde de individ ,de capacitatea sa de a se adapta neproblematic solicitarilor in permanenta schimbare,ale socetatii.Adaptarea fara dificultati majore a unei persoane la cerintele sociale necesita consilierea acesteia ,orientarea ei in vederea construirii unei cariere.Pt consilierea si orientarea carierei elevilor o importanta deosebita o prezinta educarea intereselor cognitive si profesiona-

-le precum si a aptitudinilor acestora ,dirijarea aspiratilor in directia ofertei sociale ,privind necesarul fortei de munca,formarea unei atitudini pozitive fata de munca si cultivarea unei motivatii superioare (social-morala) care sa stea la baza optiunilor scolare si profesionale.Modalitatiile cele mai eficiente de educarea acestor variabile de personalitate sunt reprezentate de acele pre-

-ocupari scolare si extrascolare care au o puternica rezonanta in personalita-

-tea elevului,in care elevul este angajat si in care pe baza disponibilitatilor sale psihice si fizice copilul poate obtine satisfactii.Aceasta pregatire psiho-

-logica a elevilor nu inseamna grabirea luarii unei decizii si nici constringe-

-rea sau impingerea lor spre anumite tipuri de studii sau ramuri de activitate

profesionala.Ea constituie o actiune permanenta de dirijare a procesului de formare a personalitatii fiecarui elev in parte in directia realizarii unei con-

-cordanta intre ceea ce poate individul (cunostinte, capacitati abilitati ,competente

-ceea ce vrea individul (interesele ,aspiratiile si idealurile acestuia,sistemul sau personal de valori

-ceea ce solicita societatea (meseriile, ocupatiile,profesiilesi genurile de activitati)muncii necesare satisfacerii nevoilor oamenilor si al societatilor.

Carierea si-o construieste fiecare, ea este reusita si Ii adduce persoanei satisfactii si multumire daca este construita cat mai corect si mai realist bazandu-se pe satisfactii si multumiri daca este construita cat mai corect bazandu-se pe:

-cunoasterea de sine a persoanei (autocunoasterea)

-cunoasterea lumii profesiilor,a activitatilor specifice unor ocupatii si functii diverse.

-dobandirea unor abilitati de a lua decizii adecvate si rapide in functie de posibilitatile persoanei si de cerintele (de forta de munca)ale societatii.Prin caracterul lor polifunctional si indeosebi prin functiile cognitive formative-educative si motivationale metodele de instruire constituie instrumente eficiente de educarea elevilor in vederea alegerilor studiilor si profesiunii viitoare.Este necesar de mentionat faptul ca nu exista o profesie ideala, in general ci o profesie corespunzatoare (ideala) pt fiecare persoana.Este vorba despre acea profesie potrivita persoanei care are competentele necesare exercitarii ei cu succes obtinand satisfactii si impliniri.Cele mai eficiente metode si procedee didactice pt pregatirea elevilor in vederea alegerii studiilor si profesiunilor s-au dovedit a fi :lucrarile practice ,experimentele didactice, realizarea de probleme,vizitele in productie,munca in grup,proble-

-matizarea prin descoperire,modelarea,etc.O cunoastere cat mai profunda a profesiilor,a ocupatilor,a dinamicii acestora, coroborata cu o cunoastere de sine (autocunoastere)cat mai obiectiva contribuie la alegerea optima a profe-

-siilor de catre fiecare persoana la construirea si adoptarea unui traseu incununat cu succes.Cunoasterea de sine si cunoasterea lumii profesiilor sunt doi piloni pe care se bazeaza orientarea carierei unei persoane,reusita si succesul sau profesional,social si personal

STUDIUL DE CAZ

NUMELE ELEVULUI:G R

Varsta 16 ani

Clasa a X B COLEGIUL "MIHAI VITEAZU"

Prof.psih.Serban Dorin

MOTIVUL INTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU DE CAZ:

ABSENTEISM SCOLAR NEMOTIVAT AL ELEVULUI GR.PREDOMINANT LA DISCIPLINELE CU PROFIL REAL(matematica,fizica,chimie.)

DATE FMILIALE ANAMNEZA:

Structura si componenta familiei:Elevul provine dintr-o familie organizata,de conditie socio-profesionala medie :tatal G.S. este angajat la CFR,iar mama G.M.este si ea angajata CFR.la...Familia G mai are in intretinere 2 elevi minori.in varsta de 9,si respectiv 11 ani,fratii elevului G.R..Aceste date fac ca familia G sa detina conditii materiale medii,dar satisfacatoare cresterii si educarii celor 3 copii .

Atmosfera si climatul educativ in cadrul familiei G este in general pozitiv.Relatiile normale dintre parinti cat si cele; parinti -copii sunt tulburate uneori de mici conflicte interfamiliale datorate unor neajunsuri materiale,dar au un caracter temporar.Totusi,datorata programului si conditilor de lucru ale parintilor,cat si propriei pregatiri modeste,acestia nu se implica activ in demersul educativ al copiilor,plasand scolii aceasta responsabilitate in totalitate.

Conditii de munca si viata ale elevului:G.R.locuieste alaturi de cei 2 frati si parintii sai intr-un apartament cu 3 camere,spatiul locativ fiind amenajat asa incat fiecare membru,in special elevii ,sa beneficieze de conditii optime de invatare dar si petrecere a timpului liber.In urma unei vizite la domiciliu am observat preocuparea constanta a familiei G.de a-si asigura conditii de trai civilizate,de-a se adapta la noutatile tehnologiei si de a pune la dispozitia copiilor mijloace moderne de invatare si receere, pe langa cele traditionale .Elevul G.R. a dovedit aptitudini deosebite catre desen si lectura,iar familia n-a ezitat sa-I creeze conditii si mijloace pt a-si cultiva aceste pasiuni.Elevul G.R.beneficiaza de calculator,internet,si televizor cu D.V.D.,combina audio.dar in ultima perioada a aratat ca timpul acordat acestora este unul exagerat,dar in detrimetrul timpului mult mai restrans alocat activitatilor de invatare si de pregatire a temelor.

INFLUENTE EXTRAFAMILIALE; Elevul G.R. a dezvoltat relatii de prietenie cu adolescenti din aceseasi grupa de varsta, cu preocupari si interese asemanatoare,ceea ce-i influenteaza modalitatea si durata de petrecere a timpului liber.De exemplu,am observat personal in calitate de prof si psiholog scolar, cum hobby-uri ale elevului (lectura ,desenul )au fost rapid inlocuite cu altele mai recente -cele realizate in compania noului grup de covarstnici din care face parte.Acelasi aspect mi l-au sesizat si parintii.elevului,care privesc acesta noua influenta nu ca pe una tocmai constructiva.

DATE MEDICALE.In afara de problemele medicale inerente cresterii si dezvoltarii,elevul nu este in evidenta cu afectiuni clinice sau cronice.

Dezvoltarea fizica este una normala varstei,iar starea este buna.

EXPERIENTE RELElVANTE:

1.Anterioare:Pe parcursul anului scolar precendent (cls a ix a),am remarcat aptiudini deosebite ale elevului G.R. la disciplinele umaniste de studiu (limba romana ,limbi straine )obicte-socio-umane,cat si inclinatii artistice legate de arte plastice .Acestea au fost remarcate si de profesorii care predau aceste discipline la cls.a-x-a ,ceea ce s-a soldat cu incurajarea elevului de-a

participa la diverse concursuri scolare axate pe valorificarea cunostintelor din aceasta sfera.Pe de alta parte in ceea ce priveste dsciplinele cu profil real ,elevul G.R.a reusit cu greu sa faca fata cerintelor curriculare si aceasta numai in urma unui efort considerabil,insotit de rezultate mediocre,la limita promovabilitatii scolare.

2.Curente:Inca de la debutul anului scolar prezent,respective cls.a-x-a,elevul G.R.a inceput sa acumuleze absente nemotivate la disciplinile neagreate de acesta,ceea ce a generat o situatie scolara critica in cazul lui :a atras dezaprobarea profesorilor vizati care au considerat o ofensa personala adusa lor;a fost subiect de dezbatere in cadrul consiililor profesorale,in sedintele cu parintii si cele cu colectivul clasei a-x-a;i s-a pus in vedere atat elevului cat si parintilor iminenta unei eliminari sau chiar exmatriculari disciplinare ,insotita de scaderea notei la purtare conform regulamentului de ordine interioara al liceului .Mai mult ,in calitate de prof.si psih am desfasurat sedinte de consiliere atat cu elevul si pariinti ,separate cat si de grup:parinti-elev;am purtat discuti private atat cu dirigintele cat si cu ceilalti prof.in sedintele de consiliere,am utilizat metoda jocului de rol si de inversiunea rolulilor:<<Tu esti tatal ,iar copilul tau chiuleste !cum ai proceda?>>,si am constatat ca daca ar avea un copil care procedeaza ca el,ar lua masuri mult mai severe inpotriva sa,reusind f.bine sa se puna 'in pielea parintelui'.Am aplicat :"Harta inimii',din care a rezultat faptul ca ceea ce doreste sa schimbe, este atitudinea fata de scoala ,si sa nu mai chiuleasca .Am desfasurat cu intreaga clasa jocul<<Floarea dorintelor>> pe ale carei petale colegii au scris ce ar dori sa schimbe colegul lorG.R.in atitudine si comportament.

REZULTATE IN ACTIVITATATILE ELEVULUI:

1.Rezultate la invatatura: Rezultatele la invatatura pe parcursul cls I-VIII il incadreaza in categoria elevilor buni care au dovedit preocupare pt studiu-mediile generale fiind in jurul notei 8-asa cum reiese din foaia matricola,iar mediile la purtare pt durata gimnaziului sunt invariabil 10.Rezultatele la invatatura pe parcursul cls a IX a au fost fluctuante, insa rezultatele globale pe an de studiu indica adaptare la noul mediu ,scolar,obtinand media generala 8,22, insotita de media 10 la purtare.Este evidenta totusi urmatoarea discrepanta :rezultate ridicate la disciplinele cu profil umanist,socio-uman si artistic(medii de 10 si 9),in comparative cu mediile obtinute la obiectele de studiu cu profil real si tehnic (5 si 6).

Cercuri frecventate de elev: Elevul G.R frecventa in mod constant biblioteca liceului, cultivandu-si astfel pasiunea pt lectura ,cu mentiunea, ca mai putin in cls aX a decat in cls a IX a.Aptitudinile literare si le-a dovedit atat in sfera curriculara ,prin rezultate scolare f bune, cat si extracurricular prin participarea la diverse cercuri literare si conceperea unor materiale pt revista scolii.De asemenea elevul G.R. s-a facut remarcat prin prezentarea unor lucrari de pictura inedite, apreciate de profesori si distinse cu premii si mentiuni la diverse concursuri scolare cu acest specific.Toate aceste inclinatii deosebite ale elevului au fost demonstrate si recompensate pe parcursul anilor de gimnaziu ,dar si pe durata cls a IX a.Tot in ceea ce-l priveste pe G.R.remarcabila a fost si participarea la Olimpiada de Cultura Civica -nivelul cls a IX a in urma caruia s-a calificat la faza judeteana.

MUNCA INDEPENDENTA DESFASURATA DE ELEV:

Lectura :Independent de cerintele scolare curente ,elevul G.R.este cunoscut drept pasionat cititor,selectand insa domeniile astfel incat sa se incadreze cu precadere in sfera literaturii, a stiintelor socio-umane si a artelor plastice .Pe de alta parte,munca independenta in domeniul stiintelor exacte (matematica,

fizica,etc.)nu caracterizeaza activitatea elevului G.R., acesta intampinand dificultati de realizare raportate chiar si la standardele curriculare ale nivelului cls sale.Tot independent de sarcinile scolare, elevul prefera sa-si foloseasca timpul si creativitatea elaborand lucrari proprii ,care denota o viziune originala,in sfera artelor plastice (desen,pictura,scluptura in lemn).

PROCESELE INTELECTUALE SI STILUL DE MUNCA.

Elevul prezinta toate caracteristicile unei inteligente si ale unei memorii dezvoltate corespunzator categoriei sale de varsta (judecata,intelegere,pricepere,etc.)Indeosebi in privinta aptitudinilor speciale a demonstrat ca poseda aptitudini artistice si literare, iar vocabularul sau este evident influentat de lecturile parcurse,rezultand un limbaj cultivat,expresiv.

Stilul de munca al elevului este unul temeinic, cu preocupari de adancire,depasind programa si manualul in ceea ce priveste obiectele de studiu preferate pt care manifesta si inclinatii;insa referitor la disciplinele reale(matematica,fizica,chimie,etc.)si cele tehnice ,pe care nu le agreaza ,stilul de munca adoptat este unul neglijent,bazat pe improvizatie,cu lacune mari in cunostinte,ceea ce determina un ritm inegal in incercarea de a obtine note de trecere.Spre deosebire de disciplinelele de studiu preferate pt care manifesta sarguinta si creativitate ,vizavi de cele care-i produc dificultati majore evidentieaza o atitudine evaziva ,lipsita de initiative ,stereotipa in abordarea continuturilor,ceea ce perpetueaza insuccesul instalat.

CONDUITA LA LECTII SI IN COLECTIVUL SCOLAR.

Conduita elevului la lectii -In timp ce la obiectele de studiu preferate manifesta interes,participa activ, isi aduce contributia personala in realizarea sarcinilor ,la disciplinele dificile ,pt G.R.acesta este inactiv,partici-

-pa numai daca este solicitat,nu este recepiv.Relevant este faptul ca exact la aceste discipline problematice pt el, pe langa recente abateri comportamenta-

-le, a deprins obiceiul absenteismului scolar,nemotivat medical si nejustificat rational,ca reactie de evitare ;la inadaptarea puternica pe care o resimte.

Activitatea si conduita elevului in colectiv.:Desi este usor retras si interiorizat,participa cu entuziasm la viata colectivului cls atunci cand este solicitat,mai ales cand sarcinile vizeaza o contributie creativa si libertatea alegerii mijloacelor de exprimare in cadrul unei teme.Colegii sai il privesc ca pe o persoana individualista, centrata pe propriile sale preocupari si probleme,dar comunica cu el si ii cer sprijinul in realizarea anumitor sarcini.

COMPORTAREA GENERALA A ELEVULUI

Desi nu ridica probleme,in prezent comportarea generala a elevului s-a degradat vizibil comparativ cu cls a IX a, dar si cu rezultatele la purtare obtinute pe parcursul gimnaziului.Aceasta realitate indica o dezadaptare progresiva si relativ recenta,survenita ca urmare a rezultatelor proaste obtinute la disciplinele cu profil real.Deoarece a incercat,fara success ,sa-si redreseze situatia,atitudinea afisata in prezent este una de dezinteres total, cel putin apparent,fata de obiectele de studio neagreate .de catre elevul G.R.Aversiunea puternica resimtita de fata de continuturile acestor discipline,cu evaluarile specifice la care obtine rezultate umilitoare,la-u determinat sa abordeze optiunea absenteismului nemotivat si repetat ca modalitate de sustragere de la toate acestea.Schimbarile negative in comportamentul elevului au fost aduse la cunostinta parintilor sai,care au declarat ca acelasi fapt l-au observat si ei intrucat urmarile insatisfactiilor de la scoala ,se regasesc si in conduita manifestata in timpul petrecut in familie.

TRASATURI DE PERSONALITATE

Firea si temperamentul elevului:G.R.este predominant introvertit,melancholic,usor rezervat,centrat pe preocuparile sale.In privinta comportamentului,desi sensibil si retinut, a dovedit reactii neasteptate atunci cand a fost constrans sa realizeze sarcini impuse si rigide.Dispozitia afectiva generala este caracterizata de interiorizare, melancolie,inclinat spre meditatie.

Echilibru emotiv este fragil,ceea ce ii perturba uneori ritmul activitatilor intreprinse.Trasaturi dominate de caracter :Pozitive: interesat,implicat,cooperant,constincios.

Negative:evaziv,duplicitar,nonconformist,nesigur,refractar,rezistenta scazuta la stres.Avand in vedere absenteismul nemotivat al elevului G.R.la disciplinele cu profil real, agravarea situatiei scolare si inadaptarea comportamentala pronuntata a acestuia, am elaborat urmatoarele:

PROPUNERI SI STRATEGII de ameliorare a esecului scolar partial

Consilierea parintilor elevului G.R.clarificand importanta implicarii si a sprijinului afectiv oferit adolescentului in familie,precum si importanta interesului manifestat fata de conduita scolara generala a fiului lor:

Consilierea elevului saptamanal in cabinet si monitorizarea permanenta direct si indirect .

Consilierea prof .disciplinelor de studiu problematice pt elevul G.R.in urma carora am obtinut includerea acestuia intr-un program suplimentar in vederea acoperirii lacunelor in cunostinte;

Eliminarea decalajului dintre cunostintele elevului si cele dobandite de colectivul cls,conform programelor de studiu cu sprijinul prof de la disciplinele neagreate de elev.:

Atitudine suportiva, toleranta din partea profesorilor, incurajarea acestuia si intarirea comportamentelor asteptate pri recompense de tip scolar,determi-

-nand astfel ca motivatia extrinseca a elevului sa devina una intriseca, si cresterea stimei de sine :

Sprijinirea elevului in deprinderea modalitatilor de invatare eficienta si adaptarea acestora stilului sau personal,astfel incat obiectele de studiu dificile pt acesta sa nu mai fie percepute drept inaccesibile,rigide,ca un factor de stres:

Inlaturarea aversiunii si dispretului fata de disciplinele de studiu neagreate prin responsabilizarea elevului cu diverse sarcini potrivite lui,exact in desfasurarea acestor ore;

Prevenirea reluarii comportamentelor nedorite-absenteism,dezinteres,evitare,prin facilitarea relatiilor sale cu colectivul profesoral :

Includerea elevului G.R. in diverse activitati extrascolare in cadrul carora elevul are initiative, isi manifesta creativitatea si isi pune in valoare aptitudinile sale speciale;

Intarirea motivatiei de autorealizare personala prin prisma rolului scolii in acest demers:educarea progresiva a aptitudinilor specilae ale elevului G.R.

Gratificarea fiecarui progres obtinut pe parcursul scimbarii conduitei sale prin incurajari si recompense :

Mentinerea unei colaborari permanente cu familia elevului :

Monitorizarea permanenta a evolutiei scolare si personale a acestuia.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MASTERAT 4 SEMESTRE 2008 / 2009

CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALE

LUCRARE DE PRACTICA

VANTU (MARIAN) GABRIELA