![]() | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
LIMITA SI CONTINUITATE
Limita unei functii intr-un punct
Consideram multimea ![]()
Vom
numi interval deschis in
multimile de forma:

unde a,b
Prin
vecinatate (in
) a unui punct x
se intelege orice multime V
cu proprietatea ca include un interval deschis ce contine
punctul x. In conformitate cu prima sectiune a capitolului precedent vom defini
multimile deschise in
ca fiind acele multimi ce sunt vecinatati pentru fiecare
punct al lor.
devine astfel un spatiu topologic numit dreapta reala
incheiata iar topologia construita va fi numita topologia dreptei incheiate.
Definitie Fie
si a
(punct de acumulare pentru D in
). Se spune ca functia f are limita l
in punctul a daca:
si vom scrie ![]()
Observatie
In cazul a,l
definitia de mai sus este echivalenta cu:
![]()
Daca a=
definitia devine:
![]()
Daca
functia f are limita l in punctul a daca si numai daca:
![]()
Daca l
functia f are limita l in punctul a daca:
![]()
Definitia se va putea scrie intr-un mod
similar cand a
sau l![]()
Teorema (Heine)
Functia
are limita l
in a
daca si numai daca:
(xn)
![]()
Exemplu Sa se arate ca
nu exista.
Solutie: f(x)=sinx
Alegem:
![]()
Mai alegem
f(yn)=1![]()
Rezulta ca functia f nu are limita in punctul a=![]()
Definitie Fie
si a un punct de
acumulare pentru A=
. Se spune ca functia f are limita la stanga in punctul a egala
cu ls daca restrictia lui f la A,
, are limita ls in punctul a.
Vom scrie:
care uneori va fi notata si f(a-0).
In mod analog se va defini limita la dreapta a unei functii intr-un punct, notata:
![]()
Definitie Fie
,
cu proprietatea ca f
are limite laterale in punctul a. Atunci urmatoarele afirmatii sunt
echivalente:
f are limita in punctul a;
2. ![]()
Mai mult in acest caz avem:
![]()
Exemplu Pentru ce
valori ale lui k functia
,

Are limita in punctul x=3
Solutie: ![]()
![]()
![]()
Propozitie Fie P si Q doua functii polinomiale. Vom nota
cu ak si bk coeficientii termenilor de grad maxim din P
respectiv din Q si vom nota cu ![]()
Avem:
Daca grad P < grad Q atunci l
Daca grad P = grad Q atunci l = ![]()
Daca grad P > grad Q si akbk>0
atunci l =
Daca grad P > grad Q si akbk<0
atunci l = -
Exemplu Sa se
calculeze: 
Solutie:

Propozitie
![]()
![]()
![]()
Exemplu Sa se calculeze:

![]()
Solutie:
![]()

![]()
4.Vom nota: x-1=y. Atunci
![]()
Continuitatea functiei de o singura variabila
Definitie Fie
,
. Functia f se numeste continua in punctul a daca:
![]()
Observatie Aceasta definitie se poate scrie in urmatoarea forma echivalenta:
Observatie
Daca
D atunci f este
evident continua in a.
2. Daca
atunci f este continua in a daca si numai daca ![]()
Teorema (Heine) Fie
,
. Functia f este continua in a daca si numai daca:
![]()
Teorema (Weierstrass) Daca
este continua atunci ea este marginita si isi atinge
marginile.
Definitie Fie
. Se spune ca f are proprietatea lui Darboux pe
daca printre orice
puncte x1<x2 din
si oricare ar fi y
situat intre f(x1) si f (x2) exista cel putin un punct x
astfel incat f(x)=y.
Teorema Orice functie continua pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval.
Asimptote
Definitie Fie
. Daca
astfel incat
este egala cu +
sau
atunci vom spune ca
dreapta x = a este asimptota verticala la stanga pentru f.
In mod analog daca
este egala cu +
sau
vom spune ca dreapta x=a este asimptota verticala la dreapta
pentru f.
Definitie Fie
. Daca
si exista
, atunci vom spune ca dreapta y=l este asimptota orizontala
spre +
a lui f. In mod similar daca -
si
, vom spune ca dreapta y=l este asimptota orizontala spre -
pentru f.
Definitie Fie
,
. Daca exista
si
atunci dreapta y=mx+n se numeste asimptota oblica spre +
.
In mod analog se va defini asimptota
oblica spre -
.
Exemplu. Sa se
determine asimptotele functiei: ![]()

Solutie: Notam -x=y si atunci

Vom avea atunci ca dreapta
este asimptota orizontala spre -![]()
Apoi 
Vom avea atunci ca dreapta x=5 este asimptota verticala la dreapta spre +
. In final,

Atunci dreapta y=x+5 este asimptota oblica spre +
.
Functii derivabile
Definitie Fie
. Se spune ca functia f este derivabila in punctul x0
daca exista si este definita limita
![]()
Aceasta limita se noteaza
si este denumita derivata functiei f in punctul x0.
Observatie Uneori se utilizeaza notatiile:
si atunci
.
Daca y=f(x) vom folosi si notatiile:
.
Exemplu
f(x)=x2
.
Astfel derivata functiei f
va fi functia
.
Tabel de derivare
1.
, C constanta reala;
2.
constanta reala
cel putin
3. ![]()
In particular![]()
4. ![]()
In particular![]()
5. ![]()
6. ![]()
7. ![]()
8. ![]()
9. ![]()
![]()
![]()
,x![]()
, x
, x
Observatie Formula
in cazul in care a = 1 ne va da
=1 valabila pentru
x
Formula
poate fi folosita la
derivarea unor radicali, daca mai notam faptul ca
=
. Spre exemplu :
==![]()
=![]()
=
.
Reguli de derivare
Teorema Daca functiile f,g :I![]()
I interval din ![]()
sunt derivabile pe I atunci functiile f+g, f-g, f
,![]()
g![]()
sunt derivabile pe I si:
1. ![]()
2. ![]()
3. ![]()
4. 
Observatie Un caz
particular al formulei (3) este cazul in care g este o functie constanta g = C.
Atunci vom avea ![]()
Exemplu
![]()
Derivarea functiilor compuse
Teorema Daca functia u : I
J este derivabila
pe I si functia f : J
este derivabila pe J
atunci functia f
este derivabila pe I si
.
Exemplu
1. ![]()
![]()
2.![]()
3.![]()
4.![]()
Diferentiala unei functii
Definitie Fie
si
Daca f este derivabila
in
atunci vom numi diferentiala functiei f in
aplicatia liniara notata
definita prin:
![]()
Exemplu Fie
si
Atunci
si altfel
Observatie Convenim ca diferentiala functiei f in punctul x
sa o scriem ca produsul dintre aplicatia dx (diferentiala aplicatiei
identitate) si numarul real
. Astfel:
df=
(x)dx
ceea ce justifica intr-un fel si notatia:
![]()
Exemplu 1.![]()
2. ![]()
Teoreme asupra functiilor derivabile
Teorema (Teorema lui
Rolle) Daca f :
R este continua pe
, devariabila
pe
si f
=f
atunci
c ![]()
astfel incat f'
Exemplu
Se poate aplica teorema lui Rolle functiei ![]()
pe intervalul
![]()
Solutie Functia f nu este definita pentru x=![]()
, valori apartinand segmentului
Deci cum f nu este definita pe
nu vom putea aplica teorema lui Rolle pe
acest interval.
Dar vom putea aplica aplica
teorema lui Rolle pe intervalul
pe care f este
definita , continua, derivabila si f
=f
=
.
Deci
c ![]()
:
=0 .
Teorema ( Teorema cresterilor finite a lui Lagrange)
Daca f : ![]()
R este continua
pe
si derivabila pe
atunci
c ![]()
astfel
incat.
f
- f
Colorar ( Consecinte ale teoremei lui Lagrange)
Singurele functii cu derivata nula pe un interval sunt constantele ;
Daca f
f
) atunci f este monoton crescatoare (respectiv monoton
descarcatoare) pe intervalul I
Daca f este continua pe intervalul I, derivabila pe I-
si
f
atunci ![]()
![]()
=
f
.
Exemplu Se poate aplica teorema lui Lagrange functiei :
f
=
pe intervalul
?
In caz afirmativ determinati punctul c care apare in aceasta formula.
Solutie: Evident f
este continua pe [1,2)
. Apoi
;si astfel f este continua si in punctul 2 pe ![]()
Evident f derivabila pe [1,2)
si :

Observam ca
Aplicand o consecinta a teoremei lui Lagrange se obtine ca f este
derivabila in
si
Avem astfel ca f este derivabila pe intervalul (1,3). Vom putea aplica
atunci teorema lui Lagrange si obtinem ca exista
astfel incat :
cum insa
daca
vom avea ca
. In acest
caz
si astfel
obtinem ca
Exemplul Sa se demonstreze inegalitatile :
1. ![]()
2. ![]()
Solutie 1 Consideram functia :
![]()
Observam ca :
![]()
pentru x >0, ceea ce arata ca functia f este monoton crescatoare pe intervalul [0,∞) deci
Cum insa f(0)=0 obtinem
ceea ce demonstreaza
inegalitatea.
Fie functia ![]()
Observam ca :
![]()
Rezulta ca : ![]()
si
pentru
si
pentru
ceea ce inseamna ca f este crescatoare pe intervalul (0,1) si
descrescatoare pe
si in consecinta f(1) =0 este valoarea
maxima a functiei. Prin urmare
adica
ceea ce incheie demonstratia.
Teorema (Teorema de medie a lui Cauchy)
Fie
continue pe [a,b], derivabile pe (a,b) si
. Atunci
astfel incat:
![]()
Exemplu Sa se determine valoarea c care intervine in
teorema lui Cauchy in cazul functiilor:
definite pe intervalul
.
Solutie: Functiile
date verifica conditiile din teorema lui Cauchy si deci
astfel incat:
![]()

Teorema ( regulile lui L Hopital)
Fie
derivabile, cu
cu proprietatea ca
Atunci
Daca![]()
![]()
atunci
=
;
Daca
atunci
=
.
Exemplu 1) ![]()
2) 
Derivate de ordin superior
Definitie Fie
: D
si
D
D'. Daca
V ![]()
astfel incat
derivabila pe V si
este derivabila
atunci vom spune ca
functia
este derivabila de doua ori in
. In acest caz derivata lui
in
va fi notata ![]()
sau
si este numita
derivata de ordinul doi a functiei
in punctul ![]()
Prin inductie se defineste derivata de ordin n.
Exemplu Sa se calculeze derivatele de ordin n pentru
functia ![]()
Solutie:
Se verifica prin inductie ca:
![]()
Definitie O functie
(I interval) se numeste convexa pe I daca
avem
![]()
Functia f se numeste concava pe intervalul I daca functia -f este convexa pe I.
Teorema . Fie ![]()
derivabila de doua ori
pe I. Atunci:
Definitie Fie
continua . Un punct
se numeste punct de inflexiune pentru f daca
astfel incat f sa fie convexa pe (a,x0) si concava
pe (x0,b) sau invers.
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate