Substantivul limba latina

Substantivul limba latina

Am amintit la inceputul expunerii faptul ca limba latina este o limba flexionara.

Ca si in limba romana substantivele, adjectivele, pronumele si unele numerale au in limba latina diferite forme pentru a exprima diversele functii pe care le indeplinesc in propozitie. Aceste schimbari ale formei cuvintelor poarta numele de „flexiune”, iar pentru „nume” (substantiv, adjectiv, etc.) se foloseste termenul de „flexiune nominala”, sau declinare (un substantiv „se declina”). Principalul element al declinarii latine il constituie desinentele, fiecare dintre ele arata atat cazul gramatical, cat si numarul. Impartirea in declinari se realiza prin combinarea unei anumite fianle tematice cu anumite desinente si consta in serii de substantive care nu depind de gen.

Pentru a recunoaste carei declinari apartine un cuvant trebuie sa avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dictionar, substantivele pot fi incadrate in cinci declinari, fiecare declinare are terminatii specifice pentru nominativ si genitiv.

Declinarea I: N: a, G: ae, de exemplu Roma, Romae

Declinarea II: N: us, er (masculin), um (neutru), G: i, de exemplu Romulus, Romuli, puer, pueri, imperium, imperii

Declinarea III:N: terminatii diverse G: is, de exemplu mons, montis; lex, legis; civis, civis; mare, maris

Declinarea IV: N: us, G: us, de exemplu: manus, manus; cornu, cornus

Declinarea V: N: es, G: ei, de exemplu: dies, diei

Declinarile au o productivitate diferita, cele mai productive sunt declinarile I si II care sunt mai noi, mai putin bogate sunt declinarile IV si V.

1.1          Declinarea I (temele in –a)

Declinarea I cuprinde substantive si adjective in majoritate feminine care desemneaza fiinte de sex femeiesc (unele dintre ele formate de la masculin prin motiune: equa, serva) si substantive cu referent inanimat: aqua, barba.

Exista si cateva substantive masculine care desemneaza:

nume de ocupatii (imprumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, agricola, etc.

nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Prezentam mai jos un tablou al declinarii I si tabloul desinentelor si al modului de constituire a fiecarei forme gramaticale in parte.

Tabloul declinarii I

Singular

Plural

1. genitivul singular italic in –as s-a pastrat in pater familias (tata de familie) si mater familias (mama de familie).
2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. dativul-ablativ plural este in –abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a:  de exemplu: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus (zeitelor).
3. declinarea I mai pastreaza urme ale vechiului locativ, cu desinenta -i la nume de orase; ex.: Romai>Romae
4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)

ex.: angustiae, arum= stramtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=placere, etc.

Cele mai multe substantive feminine sunt in romaneste de declinarea I: casa, masa, fereastra, etc.; in declinare se observa pastrarea terminatiilor de nominativ singular (-a devenit a: casa); de genitiv-dativ singular (ae devenit e: unei case); de nominativ plural (ae devenit e: case); acuzativul singular se pastreaza si el, dar se pierde consoana finala –m; astfel acuzativul devine identic cu nominativul (si la singular si la plural). Si in limba romana unele substantive masculine sunt de declinarea I: tata, popa, Sava, etc.

1.2 Declinarea II (temele in –o/e)

Cuprinde in principal subtantive si adjective masculine si neutre, cu referent inanimat: oculus, ludus sau iugum, vadum, substantive desemnand fiinte de sex masculin: servus, equus,  precum si unele substantive feminine, de exemplu nume de arbori si arbusti: pirus, fagus.

Substantivele masculine sunt terminate in –us sau -er, cele neutre in -um.

Prezentam mai jos un tablou al declinarii a II-a si tabloul desinentelor si modul de constituire a fiecarei forme gramaticale in parte.

Tabloul declinarii a II-a

Singular

Plural

Declinarea a II-a neutra

   Exceptii:

Exista doua substantive masculine care nu fac vocativul in -e, ci identic cu nominativul: agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustin ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert este ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi.
Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma.
Substantivele care au tema terminata in -i, fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi.
 Exista si substantive terminate in -ir la nominativ singular, de exemplu: vir (barbat), triumvir, decemvir, levir (cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in -us, sunt masculine.

1.3 Declinarea a III-a (temele consonantice si temele in –i)

Este cea mai complicata declinare si cuprinde o varietate de teme si toate cele trei genuri: masculin: pater, calor; feminin: mater, ars, bonitas; neutru: lac, genus, animal. Declinarea a III-a se imparte in doua mari grupe:

- teme consonantice

- teme vocalice, terminate in –i

Tema fiecarui substantiv se poate afla de la genitivul plural. Prezentam mai jos un tablou ilustrativ:

Daca luam drept criteriu de clasificare numarul de silabe ale unui substantiv la genitiv singular raportat la numarul silabelor sale in cazul  nominativ, substantivele de la declinarea a III-a se pot grupa in doua categorii: imparisilabice si parisilabice.

Substantivele imparisilabice au la genitiv singular o silaba in plus fata de cea de la nominativ. In mare parte ele sunt teme consonatice.

Substantivele parisilabice au acelasi numar de silabe la toate cazurile si corespund temelor vocalice.

Exceptii:
Sunt substantive care, desi au forma imparisilabica, se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ, precum (mons, montis; pons, pontis), se comporta precum cele parisilabice, adica fac genitivul plural in -ium, nu in -um. Substantivele care au forma parisilabica, dar au tema terminata in ter, se comporta precum cele imparisilabice, adica fac genitivul plural in -um (mater, matris; pater, patris).
 Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic, forma identica la nominativ si genitiv, dar fac genitivul plural in –um: panis panis (paine) face genitivul plural panum; canis, canis (caane) face genitivul plural canum.

Prezentam mai jos tabelele desinentelor cazuale si ale declinarii a III-a:

Desinente cazuale

Declinarea a III-a se caracterizeaza printr-o mare varietate a finalei din tema si cele doua tipuri adesea se confunda.

In limbile romanice, flexiunea imparisilabica cedeaza locul celei parisilabice:

in favoarea formei cu un numar mai mic de silabe, cea a nominativului: mulier>it. moglie; tempus>timp, it tempo, fr. temps; nomen> rom. nume, it. nome, fr. nom

dar mai ales in favoarea formei cu un numar mai mic de silabe: serpente>it serpente, fr. sepent; muliere> rom. muiere, sp. mujer.

Urme ale flexiunii imparisilabice se gasesc in romana pentru realizarea opozitiei de numar: timp-timpuri.

1.4 Declinarea a IV-a (temele in –u)

Cuprinde substantive apartinand celor trei genuri: masculin: arcus, cantus, feminin: manus, domus, neutru: cornu. Declinarea a IV-a nu are adjective.

Prezentam mai jos un tablou al declinarii a IV-a in care am inclus si desinentele.

Singular

Plural

Declinarea a IV-a a fost absorbita de declinarea a II-a si a III-a, de exemplu: domus, us>domus, i. Multe substantive de declinarea a IV-a sunt defective si nu se folosesc decat la ablativul singular: iussu (ducis) – din oridinul (comandantului).

Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus, arcus, lacus (dar si, rar, lacibus), quercus, specus, artus (dar si artibus), partus, tribus.

1.5 Declinarea a V-a (temele in -e)

Este declinarea cea mai saraca in cuvinte si a avut aceesi existenta precara ca si declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinari sunt feminine, in afara de dies care poate fi si masculin si feminin si meridies care este masculin

Prezentam mai jos un tablou al declinarii a IV-a in care am inclus si desinentele.

Unele substantive de declinarea I prezinta tendinta de a trece la declinarea I:

canities – canitia; materies-materia; luxuries-luxuria.

Altele au dublete la declinarea a III-a:

plebes, -ei: plebs, -is

fames, -ei; fames, -is.

Aceasta ezitare a dus la disparitia declinarii a V-a din latina vulgara, situatie care se reflecta si in limbile romanice. Majoritatea substantivelor de declinarea a V-a dau in limba romana substantive de declinarea I: dies> dia> zi, facies>facia>fata, glacies>glacia>gheata.

1.6 Aplicatii:

1. Cititi propozitiile da mai jos, precizati cantitatea silabelor cuvintelor, locul accentului si analizati substantivele:

Civis Romanus sum. (sunt cetatean roman)

Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetatean roman)

Civis Romanus es? (esti cetatean roman?)

Civis Romanus sum. (sunt cetatean roman)

Gaius (praenomen) Iulius (nomen) Caesar (cognomen)

Gaii filius (fiul lui Gaius)

Marcus (praenomen) Tullius(nomen)  Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus)

Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus)

│

│

Iulia

B. Verificati afirmatiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus:

1.   Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost imparat).

2.   Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul imparatului Gaius).

3.   Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar).

4.   Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama imparatului).

5.   Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei).

6.   Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei)

7.   Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius).

8.   Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei).

9.   Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia este sotia lui Caesar si mama Iuliei)

10.  Caesaris uxor Iulia est (Iulia este sotia lui Caesar).

C. Cititi, traduceti si analizati substantivele din propozitiile de mai jos:

Latine loqueris? Haec mihi prima lectio est. Lingua latina difficile est. Minime. Lingua latina difficile non est. Recte dicis. Sed Roma non uno die aedificata est.

Dies diem docet.

Omnium rerum principia parva sunt.

D. Analizati substantivele din proverbele de mai jos si treceti-le la plural (daca sunt la singular) si la singular (daca sunt la plural) la acelasi caz si numar:

Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste)

Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent)

Ad multos annos! (La multi ani!)

Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul respira, mai este o speranta)

Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul)

Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra)

Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut Rubiconul.

Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta)

Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor)

Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte)

Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)

Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!)

Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)

Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)

Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof)

Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)