Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
Pronumele limba latina


Pronumele limba latina


Pronumele limba latina


In limba latina, ca si in limba romana, pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv. Pronumele (pronomen) inlocuieste un nume (de unde si denumirea).

In limba latina avem sapte categorii de pronume grupate in doua categorii mari, fara legatura intre ele:

  1. pronumele personal, reflexiv si posesiv
  2. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ si nehotarat

1. Pronumele personal


Pronumele personal arata persoanele vorbirii: persoana I care vorbeste, persoana a II-a cu care se vorbeste si persoana a III-a despre care se vorbeste.

Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui personal:

Caz

Persoana I

Persoana a II-a

Persoana a III-a

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular si plural

N.

ego=eu

nos=noi

tu=tu

vos=voi


Ac.

me=pe mine, ma, m-

nos=pe noi, ne

te=pe tine, te

vos=pe voi, va, v-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

G.

mei= de mine

nostri=de noi

nostrum=dintre noi

tui=de tine

vestri=de voi

vestrum=dintre voi

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

D.

mihi, mi= mie, mi, imi, pentru mine

nobis=noua, ne, ni, pt. noi

tibi=tie, ti, iti, pentru tine

vobis=voua, va, vi, pt. voi

sibi=siesi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

Abl.

me=de

(de la) mine, etc.

mecum=

cu mine

nobis=de(de la) noi, etc.

nobiscum= cu noi

tibi= de(de la) tine

tecum= cu tine

vobis=de(de la) voi

vobiscum=cu voi

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

V.



tu!

vos!



In limba latina nu exista pronume personal de persoana a III-a nereflexiv si nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseste pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id (un astfel de) sau ille, illa, illud (acela) daca se refera la altcineva.

Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseste pronumele personal, de exemplu: me defendo= eu ma apar.

Desinentele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen.

Spre deosebire de limba romana, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1.     genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi

2.     genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt insotite de prepozitia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.

Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: de exemplu: egomet.



2 Pronumele reflexiv:


Pronumele reflexiv arata subiectul gramatical in calitate de obiect, cand actiunea pe care o savarseste si in acelasi timp sufera actiunea. De aceea el nu are nominativ.

In limba latina pentru persoana I si a II-a se foleseste pronumele personal ca reflexiv, de exemplu: ego me lavo = eu ma spal, tu te lavas tu te speli.

Pentru persoana a III-a exista forme speciale pe care le vom prezenta in tabel.

Pentru persoana a III-a nominativ se foloseste pronumele demnostrativ: is, ille, iste. Pronumele reflexiv are aceleasi forme pentru singular si plural.


Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui reflexiv:


Persoana a III-a

Singular si plural

-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

sibi=siesi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele




3 Pronumele posesiv:


Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului sau al obiectului posedat. Are ca si in romana forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular si plural si pentru cele trei genuri: Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui posesiv:


Numar


singular

plural

Obiectul posedat apartine

Persoanei I

meus, -a, -um

noster, -tra, -trum

Persoanei a II-a

tuus, -a, -um

vester,-tra, -trum

Persoana a III-a

suus, -a, -um


Pronumele posesive sunt in acelasi timp adjective posesive si se declina ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminatii, dupa declinarea a II-a la masculin si neutru si dupa declinarea I la feminin.

In limba latina, pronumele posesiv nu se foloseste cand poate fi subanteles.


II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ si nehotarat) are umatoarele caracteristici:

  1. in general nominativul singular se termina in e: iste, ille si in s: is, quis
  2. nominativul si acuzativul singular neutru se termina in d: id, illud, istud, quod, quid (dar si in m: ipsum)
  3. exista doua desinente comune pentru toate genurile:
  1. G singular: ius
  2. D singular: i

4 Pronumele demonstrativ:


Pronumele demonstrativ arata un lucru sau o fiinta, dupa departarea sau apropierea de subiectul vorbitor. Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui demonstrativ, sensul pronumelui si persoana la care se refera:


Pronumele

Sensul pronumelui

Persoana la care se refera

hic, haec, hoc= acesta (de langa mine)

indica fiintele si lucrurile apropiate sau care apartin persoanei care vorbeste

persoana I

iste, ista, istud= acesta, asta (de langa tine)

indica fiintele si lucrurile apropiate sau care apartin persoanei cu care se vorbeste

persoana a II-a

ille, illa, illud= acela (de langa el)

indica lucruri, fiinte departate

persoana a III-a

is, ea, id= acesta, un astfel de, acela

antecedentul pronumelui relativ: is qui= cel care

toate persoanele

idem, eadem, idem= acelasi

pronume de identitate

toate persoanele

ipse, ipsa, ipsum= insusi

pronume de intarire

toate persoanele



4.1 Pronumele hic,haec, hoc se declina astfel:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

hic

haec

hoc

hi

hae

haec

Ac.

hunc

hanc

hoc

hos

has

haec

G.

huius

huius

huius

horum

harum

horum

D.

huic

huic

huis

his

his

his

Abl.

hoc

hac

hoc

his

his

his



4.2 Pronumele iste, ista, istud se declina astfel:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

iste

ista

istud

isti

istae

ista

Ac.

Istum

istam

istud

istos

istas

ista

G.

istius

istius

istius

istorum

istarum

istorum

D.

isti

isti

isti

istis

istis

istis

Abl.

Isto

ista

isto

istis

istis

istis



4.3 Pronumele ille, illa, illud se declina astfel:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

ille

illa

illud

illi

illae

illa

Ac.

Illum

illam

illud

illos

illas

illa

G.

illius

illius

illius

illorum

illarum

illorum

D.

illi

illi

illi

illis

illis

illis

Abl.

Illo

illa

illo

illis

illis

illis



4.4 Pronumele is, ea, id se declina astfel:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

is

ea

id

ei, ii

eae

ea

Ac.

eum

eam

id

eos

eas

ea

G.

eius

eius

eius

eorum

earum

eorum

D.

ei

ei

ei

eis

eis

eis

Abl.

eo

ea

eo

eis

eis

eis



4.5 Pronumele idem, eadem, idem se declina astfel:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

idem

eadem

idem

iidem

eadem

eadem

Ac.

eundem

eadem

idem

eosdem

easdem

eadem

G.

eiusdem

eiusdem

eiusdem

eorundem

earundem

eorundem

D.

eidem

eidem

eidem

eisdem

eisdem

eisdem

Abl.

eodem

eadem

eodem

eisdem

eisdem

eisdem



4.6 Pronumele ipse, ipsa, ipsum se declina astfel:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

ipse

ipsa

ipsum

ipsi

ipsae

ipsa

Ac.

Ipsum

ipsam

ipsum

ipsos

ipsas

ipsa

G.

ipsius

ipsius

ipsius

ipsorum

ipsarum

ipsorum

D.

ipsi

ipsi

ipsi

ipsis

ipsis

ipsis

Abl.

eo

ea

eo

ipsis

ipsis

ipsis



Observatii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:

Hic canis= acest caine de langa mine

Iste locus= acest loc unde stai tu

Iste mendax= mincinosul asta (uneori pronumele iste poate exprima dispretul)

Ille homo= acel om de langa el

Ipse homo= omul insusi



3.5      Pronumele relativ


Pronumele relativ face legatura intre propozitii subordonate si cuvintele determinate din propozitiile regente. Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui relativ:


Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

qui

quae

quod

qui

quae

quae

Ac.

quem

quam

quod

quos

quas

quae

G

cuius

cuius

cuius

quorum

quarum

quorum

D.

cui

cui

cui

quibus

quibus

quibus

Abl.

quo

qua

quo

quibus

quibus

quibus



6 Pronumele interogativ


Pronumele interogativ tine locul unor substantive asteptate ca raspuns la intrebari. El se declina ca pronumele relativ, cu exceptia cazului nomintiv, unde are forme diferite. Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui interogativ:

Singular Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

quis

quis

quid

qui

quae

quae

Ac.

quem

quam

quod

quos

quas

quae

G

cuius

cuius

cuius

quorum

quarum

quorum

D.

cui

cui

cui

quibus

quibus

quibus

Abl.

quo

qua

quo

quibus

quibus

quibus



7 Pronumele nehotarate


Pronumele nehotarate (nedefinite) tin locul unui nume neprecizat, de exemplu: roget quis ar putea sa ma intrebe cineva. Cand pronumele nedefinit este insotit adjectival, el este un adjectiv nehotarat. Pronumele nehotarat (nedefinit) poate fi impartit in mai multe categorii:


1. pronumele nehotarate (nedefinite) compuse

2. pronumele nehotarate (nedefinite) cu forma si valoare de adjectiv

pronumele nehotarate (nedefinite) negative


7.1 Pronumele nehotarate (nedefinite) compuse


Acestea pot fi formate prin:

reduplicare: quisquis

din tema pronominala cu quis: aliquis

din pronume cu particula nedefinita: quidam

din pronume cu forme verbale: quilibet


Tabloul pronumelor nedefinite compuse

Pronumele

Sensul

Genitivul sg.

M.

F.

N.

quis

aliquis

quidam

quispiam

quisquam

quisque

unusquisque

quivis


quilibet

quicumque


quae

aliqua

quaedam

quaepiam


quaeque

unaquaeque

quaevis


quaelibet

quaecumque


quid

aliquid

quiddam

quidpiam

quidquam

quodque

unumquid-que

quidvis


quidlibet

quodcum

que


cineva, ceva

cineva, ceva

un oarecare

un oarecare

un oarecare

fiecare

fiecare

oricare (vrei)

oricare (iti place)

oricare

cuius

alicuius

cuiusdam

cuiuspiam

cuiusquam

cuiusque

unuscuius-que

cuiusvis

cuiuslibet

cuiuscum-que


3.7.2      Pronumele nehotarate (nedefinite) cu forma si valoare de adjectiv


Pronumele nehotarate (nedefinite) cu forma si valoare de adjectiv se declina ca adjectivele cu trei terminatii, de clasa I, cu execeptia dativului si genitivului singular pe care il au in comun cu flexiunea pronominala.



Tabloul pronumelor nedefinite cu forma si valoare de adjectiv

Pronumele adjectival

Sensul

Genitivul singular

Dativul singular

unus, a, um

ullus, a, um

nullus, a, um

uter, tra, trum

neuter, tra, trum

alter, era, erum

alius, a, ud

solus, a, um

totus, a, um


unul singur

vreunul

nici unul

unul din doi

nici unul din doi

celalalt din doi

altul

singur

tot, intreg

unius

ullius

nullius

utrius

neutrius

alterius

alius

solius

totius

uni

ulli

nulli

utri

neutri

alteri

alii

soli

toti


Alte adjective pronominale ca talis, tale=astfel de, qualis, quale=ce fel, se declina dupa declinarea a III-a


3.7.3      Pronumele nehotarate (nedefinite) negative


In afara de nullus si neuter, pe care le-am amintit la pronumele adjectivale mai exista doua pronume negative:

Nemo (derivat de la ne-homo)= nimeni declinat ca un substantiv de declinarea a III-a consonantica. Nu are plural. El se declina astfel:


Caz

Forme (doar de singular)

Traducere

N.

nemo

nimeni

G

nullius in loc de neminis (in latina clasica)

a nimanui

D.

nulli in loc de neminis (in latina clasica)

nimanui, pentru nimeni

Ac.

neminem

pe nimeni

Abl.

nullo

de (la) nimeni, etc.



Nihil =nimic. El este folosit numai la ingular nominativ si acuzativ neutru.

Nihil si nemo precedate de non au sens afirmativ: cineva, cativa, ceva.



8 Aplicatii


Traduceti textul urmator (folosind vocabularul de mai jos), subliniati pronumele si analizati-le:


Luca1:28 et ingressus angelus ad eam dixit have gratia plena Dominus tecum benedicta tu in mulieribus

29 quae cum vidisset turbata est in sermone eius et cogitabat qualis esset ista salutatio

30 et ait angelus ei ne timeas Maria invenisti enim gratiam apud Deum

31 ecce concipies in utero et paries filium et vocabis nomen eius Iesum

32 hic erit magnus et Filius Altissimi vocabitur et dabit illi Dominus Deus sedem David patris eius

33 et regnabit in domo Iacob in aeternum et regni eius non erit finis

34 dixit autem Maria ad angelum quomodo fiet istud quoniam virum non cognosco

35 et respondens angelus dixit ei Spiritus Sanctus superveniet in te et virtus Altissimi obumbrabit tibi ideoque et quod nascetur sanctum vocabitur Filius Dei

36 et ecce Elisabeth cognata tua et ipsa concepit filium in senecta sua et hic mensis est sextus illi quae vocatur sterilis

37 quia non erit impossibile apud Deum omne verbum

38 dixit autem Maria ecce ancilla Domini fiat mihi secundum verbum tuum et discessit ab illa angelus


Vocabular

28.Ingredior, ingredi, ingressus sum= a intra

Angelus, i= inger

Ad= la

Is, ea, id= aceea

Dico, ere, dixi, dictum= a zice

Have (ave)= imperativul verbului avere(a dori mult)= folosit ca forma de salut: fii sanatos!

Gratia, ae= har, (in latina clasica: favoare, afectiune, simpatie, trecere, influenta, farmec, frumusete, gratie, serviciu, multumire, recunostinta, gratiis= fara bani, pe degeaba, gratis

Plenus(3)= plin, incarcat, umplut, bogat, din belsug

Dominus= Stapan, Domn, Domnul (Dumnezeu)

Tecum= cu tine

Benedico, ere, dixi, dictum= a vorbi pe cineva de bine, a lauda, a binecuvanta

Mulier, eris= femeie,


29. qui, quae, quid= cel care, aceasta

cum= dupa ce, cand, cum

video, ēre, vidi, visum= a vedea

turbo(1)= a tulbura, a rascoli

sermo, onis= discutie, (con)vorbire,

fel de exprimare, limbaj

cogito (1)= a (se)gandi, a cugeta

qualis= ce fel de

iste, ista, istud= acesta

salutatio, onis= salut, salutare, vizita

30.aio= a spune da, a afirma, a sustine

timeo, ēre, timui= a se teme, a-i fi frica

invenio, ire, veni, ventum= a gasi, a afla, a descoperi

apud= la

Deus, ei= Dumnezeu

31. ecce= iata

concipio, ere, cepi, ceptum= a prinde rod, a zamili, a concepe

uterus, i= pantece

pario, ere, peperi, partum= a naste

voco(1)= a chema


3 regno(1)= a domni

domus, i=casa, locuinta, lacas, neam

aeternum= neincetat, in veci

finis, is= sfarsit

34. vir, i = barbat

35 supervenio, ire= a veni peste

virtus, tutis=putere

obumbro, are= a umbri

cognata, ae= rudenie

36 senecta, ae= batranete

sterilis, e= stearpa

38. ancilla, ae=roaba, slujnica

secundum= dupa

verbum, i= cuvant

discedo, ere, cessi, sessum= a pleca







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate