Stilul juridic-administrativ
ETAPE
1. Autor, titlu (se
afla in partea dreapta de jos) si
tema (despre ce este vorba in text).
Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor juridice, autorul este
institutia care elaboreaza legea. Titlul din subsolul textului specifica
domeniul de aplicare, Conventia
Europeana a Drepturilor Omului. Titlul sugereaza ca
textul apartine stilului juridic-administrativ. Tema face referire la
drepturile omului.Aceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in diferite
ipostaze. In acest sens legea prevede trei tipuri de drepturi: dreptul la respectarea vietii sale private
si de familie, dreptul la libertatea de gandire, de
constiinta si de religie si dreptul la libertatea de exprimare.
Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. Ele
vizaza relatiile din viata privata a omului (relatiile de familie), si
relatiile din viata publica.
2.Tipul de discurs (text
nonfictional, descriptiv)
*Conform specificului discursului
Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor
cu sens denotativ si in conformitate cu sfera de referinta a cuvintelor). In
text sunt prezente cuvinte cu sens denotativ: autoritati, lege, gandire, constiinta,
religie.
3.Sfera de utilizare
Textul apartine stilului
juridico-administrativ, utilizat in relatii administrative,
oficiale, de natura juridica.
4.Elementele situatiei de comunicare
ERM (emitator-receptor-mesaj)
-conform relatiei E-R (beneficiar)
Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea specializarii
este sustinuta de titlu Conventia
Europeana a Drepturilor Omului, si de termenii de
specialitate: lege, penal, securitate
nationala, societate democratica, autoritatilor publice etc.
Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care aplica legea, dar si
nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea.
-conform efectului mesajului
Acordul cu informatia este
prezent in masura in care legea este justificata de un anumit context social.
-Conform functiei mesajului (scop)
Texul are functie de informare: are dimensiune pragmatica si aplicabilitate in
sfera vietii private si vietii publice. Structural textul raspunde la
intrebarile specifice textului informativ:Ce?
(drepturile omului), De ce? (sunt
importante: fiindca orice cetatean poate avea acces liber si neingradit la
informatiile de interes public).
Textul are si functia de popularizare,
prin promovarea legii in randul cetatenilor.
Functia educativa consta in a
sugera un anumit comportament intr-o situatie data, respectiv cunoastearea
anumitor informatii de interes public.
-Conform incarcaturii emotionale a
mesajului
Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de
componenta afectiva.
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Are formule fixe: fiecare
paragraf incepe cu un numar.
2. Obiectiv si impersonal: in
text nu exista marcile autorului.
3. Accesibil, clar si precis:
accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru
ca numeste situatia si comportamentul.
4. Vocabular pronuntat specializat:
lege, art.
6. Folosirea cliseelor : In
acest context, sablonul se materializeaza in structura formala a textului,
respectiv, paragraful care defineste continutul articolului (8, 9, 10).
PARTICULARITATI LINGVISTICE
Lexicale: Termeni de
specialitate: lege, penal, securitate
nationala, societate democratica.
Monosemantism si neologisme.
Morfologice: Substantive
abstracte
Reflexiv impersonal si Forme impersonale.
Sintactice:
Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale,
dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste
aplicabilitatea. Predomina coordonarea.
Stilistice: Clisee:art. 8,9,10; paragrafe 1,2.
