Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Sir Gawain si Cavalerul Verde si Harap-Alb


Sir Gawain si Cavalerul Verde si Harap-Alb




2. ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde”si ,,Harap-Alb” prezentare generala




Este vorba despre intalnirea dintre doua sisteme de abordare existentiala: viata crestina si cea pagana si modul in care acesta intersectare a fost transpusa narativ.

2.1 Originea operelor

a) Sir Gawain si Cavalerul Verde

In general, tranzitia de la paganism la crestinism a fost considerata ca un lucru natural si necesar. Convingerea ca religia crestina este superioara tuturor celorlalte credinte are o istorie lunga si venerabila, incepand cu scripturile insasi.

In ultimi 150 de ani, insa, autoritatea acestei paradigme a fost corodata de contactul si interesul Europei Occidentale in religiile si cultura a numeroase popoare de pe suprafata globului pamantesc, lasand loc noilor idealuri de toleranta si coexistenta. Aceasta tranzitie este caracterizata drept „ascensiunea” crestinismului, insa ar trebui privita si ca „prabusirea” paganismului, o prabusire ce nu a fost un proces simplu ci o lupta sangeroasa si prelungita. Crestinismul nu s-a „ridicat” pur si simplu, ci a cucerit, iar paganismul nu a „cazut” precum o frunza uscata dintr-un copac, ci a fost zdrobit. In mod clar exista doua versiuni ale istoriei conversiunii paganilor, insa, de obicei, este ascultata doar una singura, cea ce comemoreaza victoria crestinismului

Termenul de pagan putea fi introdus de catre scriitorii si cugetatorii crestini ai secolului al IV-lea pentru a face referire la ceva ce auditoriul lor era capabil sa recunoasca, cu scopul de a face o distinctie clara intre crestinism si orice alta credinta din Imperiul Roman

Pentru a inlocui incantatiile, reminiscente pagane, care nu puteau fi nicidecum suprimate din mentalitatea populara, clerul a compus rugaciuni, binecuvantari si exorcisme, carora le-a dat o formulare si un sens crestin. In felul acesta, preotul putea continua stravechile procedee magice pagane: binecuvanta la masa painea si vinul, apoi uneltele de munca, viile, campurile, casa, chiar si patul nuptial. Rugaciuni al caror text era, in fond, o varianta a incantatiilor magice pagane, pentru a invoca ploaia, pentru obtinerea unor recolte bune, pentru apararea ogoarelor contra grindinei sau a ravagiilor produse de animalele salbatice, pentru sanatatea si inmultirea animalelor din gospodarie, pentru protejarea celor aflati in calatorie, pentru alungarea unei boli.

Conflictul dintre cultura pagana si spiritul crestin au umplut literatura paleocrestina, apoi cea a Evului Mediu. Pana in secolul al XIV-lea vor exista extremisti ai celor doua tendinte opuse. Sunt cei care condamna folosirea si citirea autorilor vechi. Gradul de asimilare, de metamorfoza, de denaturare variaza de la un autor la altul si adesea, un acelasi autor oscileaza intre acesti doi poli extremi care fixeaza limitele culturii medievale.

Fuga ingrozita din fata literaturii pagane si admiratia patimasa duc la imprumuturi pe scara mare. Necesitatea impusa autorilor occidentali din Evul Mediu timpuriu de a folosi utilajul intelectual de neinlocuit al lumii greco-romane si de a-l turna in tipare crestine, a favorizat, daca nu a si creat niste obiceiuri intelectuale foarte regretabile, anume o deformare sistematica a gandirii autorilor.

Data exacta cand a fost compus ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” nu este cunoscuta. Manuscrisul este descoperit de un pasionat colectionar de carti pe nume Sir Robert Cotton, care il doneaza muzeului Britanic. In manuscris mai exista si alte trei poeme care se presupune ca ar fi scrise de acelasi autor. Este vorba despre: ,,Perla” , ,,Rabdare” si ,,Puritate”, toate avand teme religioase. In ,,Perla” se descrie raiul, in ,,Rabdare” se vorbeste despre povestea lui Jonah si a balenei iar in ,,Puritate” se vorbeste despre trei episoade din Biblie. Exista pareri diferite cu privire la ordinea in care au fost compuse cele trei opere. Majoritatea criticilor par sa fie de acord ca ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” urmeaza poemelor ,,Rabdare” si ,,Puritate”. Masnuscrisul ar fi fost editat de trei ori: prima data de Madden in 1832, apoi de Morris in 1864 varianta revizuita de Gollanez in 1897 si ultima data editat de Tolkien si Gordon in 1925.

Majoritatea criticilor afirma ca autorul poemului ar fi trait in secolul XIV in Anglia. Era foarte probabil un barbat deoarece la acea vreme erau foarte putine femei poete. In manuscris nu apare nici un nume. Detaliile cu privire la viata aristocratica, ospaturi, arme si vanatoare ii fac pe critici sa creada ca era un reprezentant al nobilimii. Cunostintele de franceza si latina atesta un nivel ridicat de educatie.

Cum in secolul XIV biserica era principala sursa de educatie este posibil ca autorul poemului sa fi facut parte din clerul bisericesc. Dovada este si faptul ca ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde’’ cuprinde foarte multe informatii pe care poate autorul nu le-ar fi avut daca nu ar fi fost membru al bisericii.

Poetul a trait in mediul rural, un mediu care i-a permis sa observe foarte bine natura. Acest lucru se observa in multele pasaje in care acesta descrie natura, descrie furtuni, cascade inghetate toate fiind ilustrate intr-un mod realist.

Criticii spun ca ,,Sir Gawain” impreuna cu celelalte trei poeme din manuscris ar fi scrise de acelasi autor deoarece au teme si stiluri asemanatoare. Desi strtuctura versurilor este diferita, au acelasi dialect si culoare locala. John Gardner spune ca autorul poemului ar fi fost contemporan cu un alt mare scriitor englez, Geoffry Chaucer. Gardner scrie ca

,, poetul lui Gawain blocheza morala complexa a lui Chaucer, blocheaza fascinatia lui Chaucer despre oameni si blocheaza electricitatea filosofica si artistica a lui Chaucer

,, Sir Gawain si Cavalerul Verde” este scris in versuri aliterative. Este o forma poetica anglo-saxona foarte veche care a fost folosita si in ,,Beowulf”. Aceasta inseamna repetarea anumitor sunete si de obicei nu are rima. Opera a facut parte din ,,Miscarea aliterativa”. Toate poemele din aceasta miscare erau scrise de oameni cultivati, aduceau in discutie teme cu morala crestina si de inalta seriozitate. Majoritatea erau scrise in dialectul englez folosit in vestul si estul tarii. Autorii acestor opere faceau apel la patriotism si la identitatea nationala, descriau natura si erau foarte atenti la detalii.

Gawain...” este scris intr-o forma noua pentru acele vremuri in care fiecare strofa a versurilor se termina cu o rima care in structura sa este aliterativa. Modul narativ folosit in construirea personajelor din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” este rezultatul unei lungi traditii nascute in mitologia celtica de unde a aparut de altfel si traditia arthuriana. J.R.R Tolkien si E.V Gordon spun despre autorul poemului ca:

,,Era un om serios si devotat desi avea umor; era interesat de teologie si stia ceva despre acest lucru desi mai degraba era un amator de cunoastere decat un profesionist; stia franceza si latina si citea carti romantice si instructive; iar casa lui era in vestul Angliei dupa cum arata limbajul, metrica si scenariul sau.”

Din punct de vedere istoric vorbind Anglia era in razboi in acea perioada cu Tara Galilor in incercarea ei de a castiga cat mai multe teritorii. Desi ideea initiala de a vedea poemul in contextul unei batalii coloniale a apartinut Patriciei Clare Ingham diferentele coloniale chiar joaca un rol important in text. Sunt foarte multe controverse legate de poem deoarece criticii spun ca in poem ar interactiona doua culturi si de asemenea se discuta foarte mult legat de peisajul politic al timpului respectiv.

Rhodna Knight spune ca:

,,Bertilak este un exemplu al culturii anglo-gale

De aceeasi parere este si Ingham care vede poemul ca

,,o refelctie a culturii anglo-gale

In contradictie cu aceste opinii Arner spune ca

,, poemul creaza un scenariu ,,noi impotriva lor”care contrasteaza cunostintele literaturii engleze civilizate cu tinuturile de margine necivilizate care sunt acasa la Bertilak si alti monstri pe care Gawain ii intalneste in cautarea sa

Unii critici spun ca pamantul lordului ar fi fost gresit interpretat sau ignorat in critica moderna si ca joaca un rol central in piesa deoarece acolo Gawain si-a pierdut inocenta morala.

Poemul indeplineste un rol important in literatura arthuriana. Gawain este fiul surorii lui Arthur si are un rol central in multe din operele arthuriene. Personalitatea lui Gawain variaza de la o opera la alta. El nu este cel mai bun dintre cavalerii lui Arthur dar totusi are un rol important.

Importanta lui Gawain este evidentiata de relatia de apropiere pe care o are cu regele Arthur. El apare in romane ca ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde’’ si ,,Sir Gawain si Carl Carlist”. Gawain are rolul de a repara pagubele facute sau de a-i completa sarcinile altui cavaler. Este un model de putere si de curtezanta si este capabil sa reuseasca acolo unde altii au esuat.

Gawain este personajul central si in ,,Nunta lui Sir Gawain si Dame Ragnelle iar in unele romane satirice nu este prezentat ca un erou. Un exemplu este ,,Gliglois” de Marie-Luce Chênerie (7) unde este batut de alti cavaleri, iar in ,,Le chevalier a l’epee” (8) nu reuseste sa cucereasca femeia pe care o iubeste.

In unele cronici si romane ciclice Gawain tinde sa nu existe ca un personaj central ci ca o figura ale carei virtuti cavaleresti si comportament sunt comparate cu ale celorlalti cavaleri. In ,, Istoria lui Geoffrey”(9) Gawain este un razboinic ale carui fapte de vitejie sunt descrise in contextul unor serii de batalii.

In ,,Ciclul Vulgate(10) Gawain are un rol important. Este conducatorul clanului fratilor Orkney care participa la diferite batalii si Gawain este vazut ca un exemplu.

In opera lui Thomas Malory ,,Le morte Darthur”(11) avem cea mai intunecata si cea mai controversata versiune a lui Gawain, care de obicei se comporta nobil dar cateodata nu are mila, incalca juraminte, contribuie la multe morti care nu erau necesare. Aici esecurile lui Gawain sunt luminate de succesele altora.

Spre deosebire de ceilalti cavaleri ai mesei rotunde, Gawain nu este nici cel mai bun dar nici cel mai slab deoarece succesele si esecurile lui din care invata sau nu o lectie sunt masurate in termeni umani. Acest lucru se poate datora si faptului ca el este nepotul lui Arthur si indiferent daca esueaza sau reuseste in ceea ce isi propune Gawain tot ramane nepotul lui Arthur mai presus de orice calitate fizica sau spirituala pe care ar avea-o el.

Pentru Gawain moartea este un mare egalizator, eroul privind-o mereu cu seninatate. El moare dupa intoarcera lui Arthur in Anglia. Gawain este omorat si lamentat de Mordred. Moartea lui Gawain nu inseamna sfarsitul povestii lui sau a compatriotilor sai. El a continuat sa moara si sa traiasca in refacerile povestirilor arthuriene.

Mai exista un poem numit ,,Cavalerul Verde” care spune aproximativ aceeasi poveste cu cateva diferente: cavalerul nu este verde dar poarta culoarea verde. Cavalerului i s-a cerut sa ii faca o gluma lui Gawain de catre mama sotiei sale si fiindca sotia sa era indragostita de Gawain el accepta. Spre deosebire de „Cavalerul Verde”, ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” a fost mai bine primita de critici deoarece a fost considerat ca subiectul celui din urma a fost mai complex.

Personaje asemanatoare Cavalerului Verde apar si in alte opere. In ,,Moartea lui Arthur” de Thomas Malory, Garteh, fratele lui Gawain, invinge patru frati care aveau armuri de culori diferite inclusiv un Cavaler Verde. ,,Povestile lui Saladin”(12) infatiseaza un luptator cu armura verde pe care Saladin il vrea in garda lui personala datorita calitatilor sale exceptionale.

Cavalerul verde este de asemenea comparat cu un personaj din sarbatorile specifice englezesti, Jack cel verde. Jack merge prin oras cu calul sau imbracat in verde si lasa in urma lui flori care se intorc sa ii acopere partea de sus a corpului pe care poarta o ghirlanda si atunci cand florile ajung pe ghirlanda, devin stralucitoare. La sfarsitul ceremoniei ghirlanda este luata si plasata in varful turnului bisericii, acest lucru fiind asociat cu momentul in care Gawain i-a taiat capul Cavalerului Verde.

Multi critici spun ca ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” ar trebui vazut ca un roman romantic deoarece se vorbeste despre aventurile unui cavaler, sunt fapte eroice, personajele au abilitati supranaturale, au coduri de onoare, se lupta cu monstri. Functia lui Gawain ca erou romantic este, dupa cum spune Alan Markman ,,sa fie un campion al rasei umane, sa se supuna la teste ciudate si severe, sa isi demonstreze capabilitatile umane pentru actiuni bune sau rele”(13). Pe parcursul operei vedem ca Gawain este doar un om deoarece ii este frica de moarte.

Gawain poate fi descris ca un personaj care functioneaza la o scara umana deoarece, ca orice om, el are si reusite foarte mari dar si esecuri insemnate din care invata sau nu o lectie.

b. Harap-Alb de Ion Creanga

Neautentic este un basm redactat, din pura imginatie, de un autor cult la masa lui de scris. Cand basmul a fost auzit din gura unui om din popor chestiunea autenticitatii este mai dificila. Un basm este cu adevarat folclor cnand are o circulatie lunga si indelungata, o prima operatie critica consta in a cauta analogiile sau variantele.

Exista anumite sabloane dupa care sunt construite basmele ca de exemplu feciorul cel mic este mereu mai istet decat ceilalti doi mai mari, imparatul insi incearca cei trei feciori la un pod, fugarii arunca in calea zmeoaicei obstacole, mama vitrega goneste fata mosului etc.

In basm se gaseste de asemenea si morala crestina.

Basmul este de asemenea un tablou al vietii uneori cu intentie umoristica prezentat ca o minciuna. In el sunt studiate cele mai acute probleme ale vietii: nasterea, casatoria, calitatea fizica si morala, psihologia fetei si a femeii maritate etc.

Basmul are de asemenea si un plan simbolic care se impune constintei prin sugestii. El are o semnificatie didactica.

Spre deosebire de ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” al carui autor este anonim, basmul ,,Harap Alb” are un autor ce poate fi identificat. Este vorba despre Ion Creanga. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita operei autobiografice ,,Amintiri din copilarie .

Arta naratiunii se contureaza cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii, prin dialogul dramatizat, prin umorul debordant cu jovialitate, prin oralitatea stilului. Oralitatea stilului este realizata prin: dialog ,, Parca v-a iesit un sfant din gura, Luminate imparate, zise atunci Flamanzila”, folosirea dativului etic: ,,Si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap, zboara cu dansul in inaltul ceriului si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face spanul pana jos praf si pulbere”, exclamatii, interogatii, interjectii ,,Si odata mi t-o insfaca ei, unul de o mana si altul de cealalta, si hai, hai!hai, hai! In zori de ziua ajung la palat”, imprecatii ,,Na! asa trebuie sa pateasca cine calca juramantul” formule specifice oralitatii ,,toate ca toate”, ,,vorba ceea”, versuri populare sau fraze ritmate ,,Poate ca aceasta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila..”

In realizarea povestilor sale, Ion Creanga porneste de la modele populare, caracterizand teme de circulatie universala cu o vechime uneori mitica. Cercetatorii operei scriitorului roman au gasit asemanari intre 'Capra cu trei iezi' si un motiv din fabulele lui La Fontaine, intre 'Soacra cu trei nurori' si un basm armean, intre 'Punguta cu doi bani', si unele povestiri indiene, sau intre 'Povestea lui Harap-Alb' si 'Omul fara barba' al lui Emile Legrand, fara sa fie vorba de o influenta directa asupra lui Creanga, care n-avea cum sa cunoasca toate aceste scrieri. In creatia lui sint si alte teme care apar in spatii culturale foarte departate: tema calatoriei, a incercarii puterii, a animalelor recunoscatoare si a tovarasilor devotati, tema apei vii si al apei moarte, tema binelui si al raului.

Existenta acestor teme si motive la Creanga a fost determinata de faptul ca izvorul principal al povestilor sale este folclorul romanesc, unde ele circula asa cum circula in povestile tuturor popoarelor. Influenta folclorica este insa mai larga si nu se reduce doar la prelucrarea nucleelor narative universale. Ion Creanga valorifica si alte elemente, care confera povestilor un caracter specific, popular-romanesc.

Creanga improvizeaza pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vietii taranesti de altadata, cu tipurile ei morale, cu traditiile si obiceiurile ei , in deprinderile de comportament si cu limbajul ei specific. Respectand schema traditionala, Creanga devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti. In felul acesta personajele si actiunile lor capata individualitate, devin de neconfundat. ,,Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga, fiind publicat la 1 august 1877 in revista 'Convorbiri literare', reprodus apoi de Mihai Eminescu in ziarul 'Timpul'. Harap-Alb, personajul principal este un Fat-Frumos din basmele populare, destoinic si curajos, dar ramas in zona umanului pentru ca este prietenos, cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti. El devine un erou exemplar nu prin insusiri miraculoase, ca in basmele populare, ci prin autenticitatea lui umana, fiind adesea cuprins de frica si nesiguranta, de neputinta si disperare, avand, asadar, slabiciuni omenesti. Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o initiere pe care o parcurge tanarul in vederea formarii ce urmeaza a deveni conducatorul unei familii pe care el si-o va intemeia.

,,El parcurge o perioada de intiere cu scopul de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, experienta necesara viitorului adult. Ideea este sutinuta semnificativ de criticul literar George Munteanu, care afirma ca basmul lui Creanga, 'Povestea lui Harap-Alb', este un 'veritabil Bildungsroman fantastic al epicii noastre

Ion Creanga s-a inspirat in crearea basmului ,,Povestea lui Harap-Alb” din folclorul si mitologia romaneasca. Acolo gasim o mare parte din specificul basmelor romanesti

Ursitoarea este un obicei din mitologia romaneasca, pentru noi-nascuti. Ursitoarele sunt trei femei considerate a fi inlocuitoarele mamei. Sunt spirite care pot fi auzite cateodata, dar nu vazute. Dupa unele credinte, Ursitoarele se numesc: Ursitoarea - cea mai mare dintre ele, cea care tine fusul si furca, Soarta - este cea care-i prezice destinul pruncului, si Moartea cea care-i curma firul vietii. Rolul ursitoarei ii revine in Harap-Alb Sfintei Duminici.

Zmeul este in mitologia romaneasca o fiinta supranaturala asemanatoare balaurului, dar deseori apare si sub forma umana. De obicei rapeste fete frumoase, fiind invins mai totdeauna de Fat-Frumos. In ,,Harap-Alb” zmeul a fost inlocuit cu Spanul. Si zmeul si Spanul simbolizeaza raul.

Fat-Frumos este in mitologia romaneasca personajul-erou pozitiv. In majoritatea povestilor, acesta se lupta cu balaurii, zmeii si vrajitoarele pentru a-si elibera aleasa inimii, printesa Ileana Cosanzeana. In acest caz Harap-Alb este Fat-Frumos care o trece prin incercari dificile din care intotdeauna iese cu bine. El este ajutat mereu de prieteni fantastici sau obiecte magice.

In folclorul mitlogic romanesc exista locuri anonime (determinate conventional drept Taramul Celalalt), unde stapanesc animale si pasari fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasarea Maiastra, sau sunt locuri paraterestre si paraumane cu atribute aparte: Ionica Fat-Frumos dupa ce a ajuns intr-un pisc de munte unde doar la amiaza mai soseau putine raze de soare, fiind 'capatul lumii acesteia', patrunde in 'gura unui vartej de vale neguros' si dupa un mers indelungat, zarind 'adanc sub dinsul o mica tinta de lumina', se apropie de sursa luminii: 'o moara cu o singura roata ce se invartea grozav'; alte taramuri sunt fie fie suspendate cvasiaerian ('manastirea Calu-Gastru, intr-un pai reazema si intr-un par spanzura'), fie terestre, dar strict initiatice (Manastirea Alba, din 'al marii negre prund', construita de Sfantul Soare, cu aceste repere: 'Nici de larga nu-i prea larga / Far-cuprinde lumea-ntreaga, / Nici de nalta nu-i prea nalta, / Far cu turnul sus la nori'). Harap-alb pleaca spre taramul celalalt in calatoria sa initiatica.

Din punct de vedere cultural secolul 19 inseamna o mare bogatie culturala pentru Romania. In secolul 19 cultura romaneasca a avut scriitori si poeti care au marcat istoria literaturii romane. Printre scriitorii si poetii marcanti ai secolului 19 ii enumeram pe: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici, etc.

3. Teme principale in opere

Acest capitol aduce in discutie temele principale din cele doua opere. Ele reflecta modul in care se imbina traditia crestina si pagana din cele doua culturi, britanica si romana.

,,Baza acestui roman cavaleresc o formeaza conflictul dintre instinctul de conservare si datoria de onoare. Veridicitatea lucrarii s-a manifestat in sublinierea ideii ca onoarea cavalereasca invinge numai pe plan ideal, in timp ce toata comportarea lui Sir Gawain tradeaza pofta lui de viata, de dragul careia merge pana la inselaciune. In roman se intalnesc motivele tipice ale prozei cavaleresti: onoarea, dragostea, peripetiile extraordinare, intamplarile miraculoase, vrajitoria. Povestirea se caracterizeaza printr-o voiciune si prospetime poetica si printr-o ironie subtila’’

Principalele teme care sunt evidentiate in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” sunt: natura vs. societatea umana, seductia, tema jocurilor, vanatoarea, pierderea inocentei morale, tema anotimpurilor. In ,,Harap-Alb” sunt reflectate urmatoarele teme: tema calatoriei, a incercarii puterii, a animalelor si a tovarasilor devotati, tema apei vii si al apei moarte, tema binelui si al raului.

Natura vs. societatea umana este elementul central cu care Gawain se confrunta in calatoria sa. Cand Cavalerul Verde apare la curtea lui Arthur el simbolizeaza reprezentari specifice ale dezechilibrului natural.

,,The music had finished but a moment before,
the first course just served, and set before the court,
when a horrible horseman hurtled through the doors,
his body as brawny as any can be,
so bull-necked, big-thighed, bulky and square,
so long-legged, large-limbed, looming so tall
I can hardly tell if he were half troll,
or merely as large as living man can be –“(16a)

,, Muzica se terminase cu putin timp in urma

primul fel tocmai fuses servit, si pus in fata curtii,

cand un calaret oribil, intra prin usi,

corpul lui la fel de musculos, ca oricare poate fi,

avea un gat de taur, mare, voluminos si patrat,

cu picioare foarte lungi, cu o ramura mare, parand atat de inalt,

De abia pot spune daca era jumatate trol,

sau din intamplare la fel de mare precum un om poate fi. (16b)

Natura isi face simtita prezenta ca un element care ameninta intotdeauna omul si de asemenea sa distruga ordinea sociala. Societatea umana este prezenta in poem inca din debutul operei.

,, There they were gathered with all the world's goodness:
knights as kind as Christ himself,
ladies as lovely as ever have lived,
and the noblest king our nation has known”
(17a)

,,Erau adunati cu toata bunatatea lumii,

cavaleri la fel de blanzi ca Hristos insusi,

doamne cele mai dragute din cate au trait

si cel mai nobil rege pe care natiunea noastra l-a avut (17b)

Calatoria catre Capela Verde il duce pe Gawain la adevarata sa natura, la adevaratul sau caracter si statut social.

Pe parcursul operei putem observa ca impulsurile naturale se opun celor sociale. Un bun exemplu pentru a evidentia acest lucru este momentul cand sotia lordului apeleaza la dorinta de a trai a lui Gawain. Aceasta il face sa accepte braul verde desi dupa conventiile sociale ale vremii respective nu ar fi trebuit sa il accepte. Consecinta acestui fapt fiind incalcarea virtutiilor cavaleresti si a conventiilor sociale.

O tema de interes major in ,,Harap-Alb” este tema eroului subjugat de o fiinta inferioara sau tema incercarii puterii. Aceasta tema ne aminteste de eroii legendelor grecesti. Hercule, fiul lui Zeus, a fost sclavul lui Euristeu, Perseu al regelui Polyctet si exemplele pot continua.

Harap-Alb, fiul craiului este pacalit de span in calatoria sa. Acesta il face sclavul sau si il pune sa jure ca nu va spune nimic nimanui niciodata.

,,Daca vrei sa mai vezi soarele cu ochii si sa mai calci pe iarba verde, atunci jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultaresi supunere intru-toate, chiar si in foc de ti-as zice sa te arunci. Si, de azi inainte, eu o sa fiu in locul tau nepotul imparatului despre care mi-ai vorbit, iara tu – sluga mea; si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invia. Si oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sa blestesti din gura catre cineva despre ceea ce a urmat intre noi, ca te-am sters de pe fata pamantului”

Desi din toate punctele de vedere el este superior Spanului eroul se lasa dominat si subjugat de acesta de frica mortii. Atunci cand vede ca detine puterea Spanul devine arogant si increzut.

Cand ajunge la curtea Imparatului Verde Spanul spune ca el este fiul craiului, iar Harap-Alb sluga pe care i-a dat-o tatal sau sa il insoteasca la drum. Imparatul, fericit ca i-a venit nepotul, il face cunoscut curtii si fetelor sale.

Vazand ca minciunile sale au prins, Spanul il trimite pe Harap-Alb sa doarma la grajduri si ii da o palma sa nu uite de juramantul sau. Fetele de imparat ii atrag atentia ,,varului lor” ca nu ar trebui sa se comporte astfel cu slugile chiar daca ei le sunt acestora superiori. Fetele spun ca Spanul nu pare a avea nimic in comun cu ele ci mai degraba Harap-Alb.

Spanul da dovada de lasitate cand il trimite pe Harap-Alb sa ii aduca salatile din gradina Ursului, sa ii aduca pielea cerbului cu nestemate si pe fata Imparatului Rosu. Harap-Alb reuseste sa duca la bun sfarsit toate probele cu ajutorul Sfintei Duminici si a prietenilor sai.

Spanul doreste sa scape de Harap-Alb deoarece se simte complexat de vitejia si inteligenta eroului principal. Singurul mod prin care il santajeaza pe fiul craiului este prin amenintarea cu moartea daca spune cuiva cine este cu adevarat, prin aceasta demonstrand indirect superioritatea lui Harap-Alb.

Tema seductiei si a testarii sunt dezbatute in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” in momentul in care Gawain este gazduit la castelul lordului Bertilak. Cavalerul este pus la incercare de sotia lordului in dorinta ei de a-l seduce.

'You're a sound sleeper! I slipped in unnoticed
and you are quite my captive! Unless we come to terms
I shall bind you in your bed -- of that be quite certain.'
Delighted the lady laughed as she teased him.
'Good morning, gay lady!' answered Gawain blithely.
'Just decide on my sentence; it will suit me nicely.
I'm your prisoner completely, and plead for your mercy.
It's my best bet, so I had better take it!'
(So he teased her in turn, returning her laughter.)
'But at least, lovely lady, allow me one wish:
pardon your prisoner, please let him rise;
let me be out of bed, in better apparel,
and we'll finish chatting in far greater comfort.'
'Certainly not, good sir,' that sweet lady said.
'You'll not budge from your bed: I have better plans”. (19a)

,,Dormi temeinic! Am alunecat fara sa vreau

si esti prizonierul meu! Daca nu ne intelegem

te voi lega de pat - de asta sa fi sigur

Incantata doamna radea, in timp ce il tachina

Buna dimineata, doamna vesela! a raspuns Gawain voios.

Tocmai imi decideam sentinta; mi se va potrivi de minune

Sunt prizonierul tau si iti cer mila,

Este cel mai bun pariu, asa ca trebuie sa il iau

(Si a testat-o intorcandu-i rasul)

Dar cel putin incantatoare doamna, permite-mi o dorinta

da-mi drumul din pat, intr-o imbracaminte mai comfortabila

si vom termina de vorbit mult mai comfortabil

In nici un caz, a raspuns draguta doamna

Nu te vei misca din pat am planuri mai bune” (19b)

Aici credinta lui Gawain in Fecioara Maria intimpina o provocare dificila. El se confrunta mult mai greu cu aceasta provocare decat cu fiarele, monstri sau natura dezlantuita. Lady Bertilak incearca sa il seduca oferindu-i trupul ei. Obligatiile fata de gazda sa ii cer lui Gawain sa ii respecte sotia. Acest lucru inseamna ca nu trebuie sa comita adulter cu ea, dar de asemenea ca el trebuie sa participe la jocul seductiei fara sa o jigneasca. Stapana casei apeleaza la instinctul uman cel mai puternic al lui Gawain care este in contradictie cu normele sociale acceptate. El raspunde printr-un ritual lingvistic pe care idealurile sale sociale il cer si acest lucru trebuie sa ii retina dorintele umane.

,, - For shame, Sir Knight! I come hither alone and sit at your side to learn of ye some skill; teach me of your wit, while my lord is from home.

- In good faith, quoth Gawain, great is my joy and my profit that so fair a lady as ye are should deign to come hither, and trouble ye with so poor a man, and make sport with your knight with kindly countenance, it pleaseth me much. But that I, in my turn, should take it upon me to tell of love and such like matters to ye who know more by half, or a hundred fold, of such craft than I do, or ever shall in all my lifetime, by my troth 'twere folly indeed! I will work your will to the best of my might as I am bounden, and evermore will I be your servant, so help me Christ!' (20a)

, ,- De rusine Cavalerule! Eu vin incoace singura si stau langa tine sa invat de la tine anumite aptitudini; invata-ma prin inteligenta ta, in timp ce lordul meu nu este acasa.

- Pe buna credinta, graieste Gawain, mare este bucuria si profitul meu ca asa o asa frumoasa doamna cum esti tu ar binevoi sa vina incoace si sa chinuiasca un biet om si sa te distrezi cu cavalerul tau cu o amabila curtezanta, ma incanta foarte mult. Dar de aceea eu, la randul meu ar trebui sa ma iau pe mine sa spun despre dragoste si asemenea probleme tie care stii mai mult de jumatate, sau o suta de asemenea meserie decat stiu eu, sau voi sti vreodata in viata mea, pe cuvantul meu! Voi face precum doresti deoarece sunt indatorat si de-a pururi sunt servitorul tau, asa sa ma ajute Hristos!” (20b)

Numai cand apeleaza la teama lui de moarte reuseste sa il faca sa uite de codul cavalerismului si de promisiunea facuta sotului ei. Promisiunea consta in faptul ca lordul ii va da tot ce a vanat, iar Gawain tot ceea ce va primi din castel. Gawain isi incalca promisiunea facuta prin faptul ca ascunde cu viclenie lordului faptul ca sotia lui i-a dat braul verde. Cand Gawain isi da seama ca lordul Bertilak este Cavalerul Verde el este coplesit de rusine si este constient de propriul sau esec. Cu toate astea Cavalerul Verde vede in gestul lui Gawain un gest natural. Desi este o incalcare a codului cavaleresc in ochii lordului nu exista vreun motiv de repros.

But thou didst lack a little, Sir Knight, and wast wanting in loyalty, yet that was for no evil work, nor for wooing neither, but because thou lovedst thy life--therefore I blame thee the less.' (21a)

,, Dar totusi ai avut putina nevoie, Cavalerule, si erai doritor de loialitate, totusi aceea nu era pentru o munca malefica, nici pentru a face curte, dar pentru ca esti iubitor de a ta viata, nu te invinovatesc.”(21b)

Tema testarii este prezenta si in ,,Harap-Alb” de Ion Creanga. Eroul este testat prima data de tatal sau. Mare initiat ,dar si initiator el isi supune fiii la o proba fundamentala: proba curajului, proba esentiala in procesul de initiere. Podul, locul unde se desfasoara aceasta proba leaga sfarsitul imparatiei Craiului de inceputul unui spatiu enigmatic, nesfarsit , amenintator, plin de paduri si drumuri intortocheate ce sugereaza in cod mitologic obstacolele si labirintul.

,,Craiul insa vrand sa il ispiteasca, tace molcum si, pe inserate, se imbraca pe ascuns intr-o piele de urs, apoi incaleca pe cal, iese inaintea fecioru-sau pe alta cale si se baga sub un pod.”

Fiul cel mare este primul care pleaca spre imparatia unchiului sau. Cand vede ursul nu mai poate struni calul si nici nu mai are curaj sa mearga mai departe. El se intoarce rusinat acasa zicandu-i tatalui sau ca a scapat cu greu din ghearele animalului si ca s-a intors deoarece nu vrea sa cada prada fiarelor salbatice. Urmatorul care isi incearca norocul este fiul cel mijlociu al craiului. Cand ajunge la pod si lui ii iese in cale ursul. ,,Vazand ca nu-i lucru de saga” el procedeaza la fel ca fratele sau, se intoarce rusinat acasa la tatal sau. Craiul se intristeaza fiindca are trei feciori si nici unul nu pare a fi capabil sa conduca imparatia. Fiul cel mic pleaca si el la drum sperand sa nu isi dezamageasca tatal. Spre deosebire de cei doi frati ai sai, el nu isi pierde cumpatul. La aparitia ursului calul se napusteste asupra lui iar Harap-Alb incearca sa il loveasca cu buzduganul. Atunci tatal sau isi da masca jos. Imparatul ii spune fiului sau ca el este vrednic sa conduca imparatia. Il sfatuieste ca in calatoria sa sa se fereasca de omul span.

Cele trei incercari la care eroul este supus de catre Span reprezinta trei trepte de initiere diferite, fiecare fiind superioara celei anterioare. si avand ca tinta forme ale absolutului vegetal , mineral si uman. Inaintea fiecarei probe se remarca parcurgerea unui scenariu identic .Fiul de crai este mahnit , sufera , are sentimentul ca este ultima proba si intelege ca Spanul vrea sa-l piarda. Mereu marturiseste mahnirea sa calului, care il incurjeaza. Calul este un spirit invincibil,simbol al fortei si al vitalitatii.

Harap-Alb reuseste sa treaca de primele doua probe datorita ajutorului Sfintei Duminici, care cunoaste anumite taine si il sfatuieste pe fiul de crai. Aceasta locuieste pe o insula izolata de lume , un spatiu sacru in care eroul e dus de catre cal. Acest spatiu simbolizeaza in sens cosmogonic manifestarea, creatia, apa reprezentand haosul primordial dinaintea Creatiei. In cadrul mirific al insulei Harap-Alb descopera o valoare morala si crestina importanta, aceea ca puterea milostiveniei si bunatatea ajuta omul sa reuseasca in viata.

Pentru ca Harap-Alb sa poata culege salatile din Gradina Ursului, Sfanta Duminica prepara o licoare magica care ii aduce ursului un somn lung. Adormirea ursului in basm este de fapt simbolul imbunarii lui,obtinerii hatarului sau , transformarii sale intr-un duh pazitor, benefic. Aruncarea blanii de urs este o taina necesara trecerii acestei probe stiuta doar de Batrana.

Omorarea cerbului , animal solar , vestitorul luminii se face dupa un anumit ritual in care fata se ascunde. Prin anihilarea Ursului si apoi a Cerbului , Harap-Alb preia de la invinsi atributele razboinicului. Dupa fiecare proba se remarca tema recunostintei: Harap-Alb se intoarce la Sfanta Duminica, multumindu-i pentru ajutor.

A treia proba este ultima treapta a initierii eroului, un adevarat basm in basm, cea mai grea incercare la care acesta este supus, deorece Imparatul Ros este semnul raului de care tatal ii spusese sa se fereasca, simbolul sangelui, al cruzimii si al razbunarii.

Pentru prima data Harap-Alb nu mai apeleaza la auxiliile cunoscute. Traseul lui este acum lipsit de ostilitate , de provocari si ispite. Megatema acestei calatorii este bunatatea , care apare ca modus vivendi, in stare pura.

Urmatoarea tema este vanatoarea. Gazda lui Gawain se duce timp de trei zile la vanatoare. Scenele de vanatoare sunt descrise de catre autor in cele mai intime detalii. Lordul ii zice lui Gawain sa mai ramana trei zile. Ii propune un joc. Gawain ii va da tot ceea ce va primi din casa lordului si lordul ii va da tot ceea ce va vana.

In prima zi cand lordul se duce la vanatoare se face o paralela intre interior si exterior, intre jocul pe care sotia lordului il face cu Gawain, vanatoarea si macelarirea animalelor de catre lord. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” viata este evidentiata in contrast cu jocurile care au loc in poem. Mult timp majoritatea criticilor au mentionat legatura mitica intre ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” si rituri vechi europene. Fiecare animal pe care lordul il vaneaza este strans legat de reactiile pe care le are Gawain la avansurile lui lady Bertilak.

Lordul in prima zi de vaneaza o caprioara. Vanatoarea are loc dupa anumite reguli si descrierea vanatorii caprioarei nu este violenta si are un aer de relaxare. Astfel are loc si prima scena din dormitorul lui Gawain in care lady Bertilak incearca sa il seduca. ,, The first hint of the hunt horrified the forest.
Deer darted through clearings, driven by panic,
seeking safe haven -- but suddenly they turned,
bolting from the hunters who blocked their escape.
The harts they let hurry by with their high heads tossing,
and the big bucks also, with their broad antlers --
for the lord enforced a limited season
when no man might hunt for the male deer.
But the hinds were held back with a 'Hey there! Whoa!'
and the din drove the does to the deep valleys.
Then slipping from the string there came down-slanting arrows.
As they burst round each bend more bolts found their mark,
and the broad heads bit through their brown hides.
How they brayed -- how they bled -- and on the banks died (23a)

,, Prima aluzie a vanatorii a ingrozit padurea.

Caprioara a fugit prin poiana, manata de panica,

cautand raiul de siguranta - dar deodata ei s-au intors,

fugind de vanatori care le blocasera scaparea.

Inima le spune sa se grabeasca aruncandu-se cu capetele lor

si caprele mari de asemenea ,si cu coarnele lor mari,

pentru lordcare inpunea un sezon limitat

cand nici un barbat nu ar fi vanat caprioare,

dar tintele erau tinute inapoi cu un ,,Hei acolo! Whoa!

si zgomotul conducea caprioarele in vai adanci.

Apoi alunecand din sfoara acolo veneau jos in panta sageti.

Asa cum ele izbugneau in jurul fiecarei benzi a mai multor zavoare gaseau tinta,

Si marile capete muscau prin ascunzatorile lor maro.

Cum mugeau – cum sangerau – si pe malurile raurilor mureau.” (23b)

A doua zi lordul vaneaza un taur si scena capata mai multa violenta. Bertilak se lupta cu taurul si in lupta il omoara.In scena de seductie sotia lordului la fel ca taurul devine mai insistenta dar Gawain reuseste sa faca fata avansurilor ei.

But the lord of the castle rode ever over the land chasing the wild boar, that fled through the thickets , slaying the best of his hounds and breaking their backs in sunder; till at last he was so weary he might run no longer, but made for a hole in a mound by a rock. He got the mound at his back and faced the hounds, whetting his white tusks and foaming at the mouth. The huntsmen stood aloof, fearing to draw nigh him; so many of them had been already wounded that they were loth to be torn with his tusks, so fierce he was and mad with rage. At length the lord himself came up, and saw the beast at bay, and the men standing aloof. Then quickly he sprang to the ground and drew out a bright blade, and waded through the stream to the boar.

When the beast was aware of the knight with weapon in hand, he set up his bristles and snorted loudly, and many feared for their lord lest he should be slain. Then the boar leapt upon the knight so that beast and man were one atop of the other in the water; but the boar had the worst of it, for the man had marked, even as he sprang, and set the point of his brand to the beast's chest, and drove it up to the hilt, so that the heart was split in twain.”(24a)

Dar lordul castelului a calarit peste pamant alergand taurul salbatic, care a fugit prin tufisuri distrugand cel mai bun dintre cainii lui de vanatoare si rupandu-le spatele in impartire; pana cand in sfarsit a fost asa de obosit pentru ca nu a mai putut sa fuga, dar a facut o gaura in movila printr-o piatra. El a luat movila in spate si a infruntat cainii de vanatoare ascutindu-si coarnele albe si facand spume la gura. Vanatorii au stat separat, temandu-se sa traga in apropiere de el. Multi dintre ei fusesera deja raniti si nu aveau chef sa fie sfasiati cu fildesul sau asa de rau era si plin de furie.La lungime lordul insusi a venit si a vazut bestia la golf si pe oamenii care stateau mandri. Apoi el sare repede pe pimant si trage o lama stralucitoare si face sul taurul catre apa.

Cand bestia a fost constienta de cavalerul cu arma in mana si-a pus perii si a mugit tare, si multi s-au temut ca lordul lor va fi ucis. Si apoi taurul a sarit la cavaler asa ca de aceea bestia si barbatul erau unul peste altul in apa; dar taurul avea ce era mai rau pentru omul care a marcat, chiarasa el sare si pune punctul pumnalului pe pieptul bestiei, si il trage in sus de maner insa asa fel incat inima a fost impartita in doua” (24b)

A treia zi cand lordul vaneaza vulpea este momentul cand Gawain cedeaza atunci cand se apeleaza la dorinta lui de a trai. El incalca virtutile cavaleresti si nu respecta promisiunea facuta lordului. La fel ca vulpea Gawain se teme pentru viata sa si vrea sa fuga de intalnirea cu Cavalerul Verde. Si la fel ca o vulpe este viclean cand nu ii spune lordului despre brau. Scena de seductie este imprevizibila si mult mai provocatoare. Gawain crede la sfarsitul poemului ca a esuat in onestitate, in fidelitate si credinta.

The fox ran before them, and when they saw him they pursued him with noise and much shouting, and he wound and turned through many a thick grove, often cowering and hearkening in a hedge. At last by a little ditch he leapt out of a spinney, stole away slily by a copse path, and so out of the wood and away from the hounds. But he went, ere he wist, to a chosen tryst, and three started forth on him at once, so he must needs double back, and betake him to the wood again. ”(25a)

Vulpea fugea inaintea lor si cand ei l-au vazut ei l-au urmarit cu zgomot si multe tipetesi el ranit s-a intors prin foarte multe cranguri dese . intr-un gard viu in final printr-un mic canal el a sarit pe o cale spinoasa, a furat prosteste printr-o cale sireata si astfel el afara din padure, si departe de cainii de vanatoare. Dar el a mers, printr-o incercare aleasa si trei au inceput sa sara la el deodata asa ca el trebuie sa aiba nevoie de o intorsatura dubla, si il iau din nou in padure.” (25b)

In basm se poate vorbi de tema prieteniei. Primul personaj este calul fabulos. Calul are trasaturi supranaturale, intelege graiul omenesc, are puterea de a zbura ca gandul. Celelalte vietati personaificate (Regina Frunicilor si Craiasa Albinelor) il invata pe erou ca nu poate triumfa de unul singur si ca ajutorul poate veni chiar si de la vietati aparent mici si neinsemnate.

Intalnirea cu furnicile are loc la un pod.

,,Si cand sa treaca un pod peste o apa mare, iaca o nunta de furnicitrecea si ea atunci podul. Ce sa faca Harap-Alb? Sta el oleaca si se sfatuieste cu gandul: ,,Sa trec peste dansele, am sa omor o multime ..”

El nu trece podul fiindu-i mila de aceste vietuitoare. Furnicile ii multumesc ca nu le-a strivit si in semn de recunostinta ii dau o aripa ca atunci cand are nevoie de ajutor sa arda aripa si ele vor veni sa il ajute. Urmatoarele vietuitoare pe care le ajuta sunt albinele. El le face cuib si la fel ca furnicile, acestea il rasplatesc cu o aripa.

,Un roi de albine se invartea in zbor pe deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo pana colo, neavand loc unde sa se aseze. Harap-Alb, vazandu-le asa, i se face mila de dansele si luandu-si palaria din cap, o pune pe iarba, la pamant, cu gura-n jos, si apoi el se da la o parte. Atunci, bucuria albinelor; se lasa jos cu toatele si se aduna ciotca in palarie”

In acest context se intalneste de asemenea tema tovarasilor devotati. Un exemplu elocvent sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb: Ochila ,,care vede pe toate si pe toti, altfel de cat vede lumea cealalta, numai pe sine nu se vede cat e de frumosel”, Setila era ,,fiul Secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului”, Gerila ,,o dihanie de om care se perpelea pe langa foc”, Flamanzila ,,foametea sac fara fund sau cine mai stie ce pricopseala a fi,de nu-l mai poate satura pamantul” si Pasari-Lati-Lungila ,,fiul sagetatorului si nepotul arcasului” care ii sunt loiali si il ajuta sa treaca cu bine de toate incercarile. Cei cinci il ajuta sa o aduca pe fata Imparatului Rosu. Sosirea la imparatie e marcata de uimirea imparatului, al carui comportament sta sub semnul disimularii, pentru ca existenta in imparatia decurge conform unui ritual, el stiind intotdeauna ce se va intampla.

Harap-Alb este supus la cinci probe in aparenta de netrecut, probe absurde, monstruoase: proba focului, a ospatului, alegerea macului, pazirea fetei, alegerea fetei. In aparenta sunt de netrecut, dar Harap-Alb le depaseste cu ajutorul celor cinci. Nici una dintre incercari nu este peste puterile nazdravanilor, ci exact cat pot ei duce. Totul este pe roluri, fiecaruia ii vine randul sa intre in scena. Probele trecute cu ajutorul albinelor si al furnicilor evidentiaza faptul ca bunatatea rodeste, ca binele e rasplatit in mod firesc si normal.

In final, Imparatul Ros cedeaza, el isi daruieste fiica celui care trecuse prin toate tainele initierii. Fata propune o proba a auxiliilor, ce consta in aducerea unor elemente magice ale caror valoare e cunoscuta doar de ea: marul-simbolul iubirii, apa vie si apa moarta-ce semnifica renasterea. In aparenta, calul-simbolul puterii si al fidelitatii si turturica-simbolul singuratatii in iubire se intrec, in realitate ei sunt complici.

O alta tema pusa in lumina este tema jocuri. Jocurile testau abilitatile si virtutile cavaleresti. Primul joc pe care il intalnim in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” este jocul de Craciun. Cavalerul Verde dupa ce isi face aparitia furtunoasa propune curtii lui Arthur un joc de Craciun.

,,No, I have come to this court for a bit of Christmas fun
fitting for Yuletide and New Years with such a fine crowd.
Who here in this house thinks he has what it takes,
has bold blood and a brash head,
and dares to stand his ground, giving stroke for stroke?
Here! I shall give him this gilded blade as my gift;
this heavy ax shall be his, to handle as he likes.
and I shall stand here bare of armor, and brave the first blow.
If anyone's tough enough to try out my game,
let him come here quickly and claim his weapon!” (28a) , Nu am venit la aceasta curte pentru putin amuzament de Craciun

potrivindu-ma de Anul Nou cu o asemenea multime aleasa

Care aici in aceasta casa crede ca are tot ceea ce ii trebuie

care are sange si putere

si indrazneste sa ramana pe pamant, dand lovitura dupa lovitura?

Aici! Ii voi da lui ca dar de la mine acest lama poleita;

acest topor, va fi al lui sa il manuiasca dupa cum vrea,

si aici voi sta fara armura, si voi infrunta curajos prima lui lovitura.

Daca cineva este suficient de puternic sa incerce jocul meu

sa vina aici repede si sa isi ia arma.”(28b)

Al doilea joc este schimbul de daruri pe care Gawain il face cu lordul Bertilak.

'Sir knight,' quoth the host, 'we shall make a covenant. Whatsoever I win in the wood shall be yours, and whatever may fall to your share, that shall ye exchange for it. Let us swear, friend, to make this exchange, however our hap may be, for worse or for better.'

'I grant ye your will,' quoth Gawain the good; 'if ye list so to do, it liketh me well.” (29a)

,, Cavalerule, spune gazda vomface o conventie. Orice casting in padure va fi al tau, si orice ar putea cadea in mana ta aceea va in schimb pentru mine. Sa juram, prietene, sa facem acest schimb orice castig am avea la rau sau la bine.

Sunt de accord cu vonta ta spune Gawain cel bun;daca vrei sa facem asa imi va placea foarte mult” (29b)

In prima zi lordul ii ofera lui Gawain caprioara care a vanat-o, iar Gawain ii ofera un sarut. A doua zi Gawain primeste taurul vanat de lord, iar stapanul castelului doua saruturi. A treia zi Gawain nu isi mai respecta promisiunea. Lady Bertilak ii ofera un brau verde care ii spune il va proteja de orice rau fizic si de asemenea il roga ca sotul ei sa nu afle despre acest lucru. Desi normele sociale nu ii permit sa faca acest lucru, el isi incalca promisiunea si nu ii spune lui Bertilak despre briul verde. El ii da trei saruturi si lordul ii da vulpea pe care a vanat-o.

O alta tema prezenta in ,,Harap-Alb” de Ion Creanga este tema apei vi si a apei moarte. Apa vie si apa moarta semnifica renasterea intr-un alt mod de existenta, revenirea la adevarata sa esenta de erou nemuritor, drumul avand acum semnificatia revelarii adevarului.Apa vie nu este opusul apei moarte ci o completare de functii. Apa vie reda viata, reconstituie functiile vitale. Apa moarta are propietati de medicina magica. Harap-Alb este reconstruit madular cu madular cu ajutorul acestei ape.

,,iara fata imparatului Ros in valmasagul acesta, repede pune capul lui Harap-Alb la loc, il inconjura de trei ori cu cele trei smicelede mar dulce, toata apa moarta, sa stea sangele si sa prinda pielea, apoi il stropeste cu apa vie si atunci Harap-Alb indata invie”

Pierderea inocentei sau caderea omului este o alta tema. Gawain incearca sa fie cavalerul perfect, sa fie virtuos, respectuos si foarte credincios. El gaseste sprijin in Dumnezeu prin imaginea Fecioarei Maria de pe scutul sau si prin rugaciunile pe care le face pe parcursul calatoriei sale in cautarea Capelei Verzi. El decade ca om in momentul in care cedeaza in fata ispitei si isi da seama ca lordul Bertilak era de fapt Cavalerul Verde. El se simte rusinat de faptul ca i-a ascuns ca a primit braul verde si simte ca a esuat ca om. Cand se intoarce in Camelot Arthur cere tuturor cavalerilor sai sa poarte un brau verde pentru a-si aminti virtutile cavaleresti.





Then the king comforted the knight, and the court laughed loudly at the tale, and all made accord that the lords and the ladies who belonged to the Round Table, each hero among them, should wear bound about him a baldric of bright green for the sake of Sir Gawain.” (31a)

,, Apoi regele l-a consolat pe cavaler, si curtea a ras strasnic la poveste, si toti s-au pus de acord ca lorzii si doamnele care apartineu mesei rotunde, fiecare erou dintre ei, ar trebui sa poarte legat de el un brau verde pentru linistea lui Gawain.” (31b)

Tema binelui si a raului este o tema traditionala in basmul romanesc. Raul este reprezentat de catre Span, iar Binele este reprezentat de Harap-Alb. Harap-Alb este viteaz, rabdator, angajat cu toata convingerea in lupta impotriva raului. Spanul este simbolul raului, viclean, infricosator, agresiv si violent avand ca principiu de viata ideea ca cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuie tinute in frau. De aceea in basme binele invinge mereu.

O alta tema importanta este tema anotimpurilor. Schimbarea anotimpurilor corespunde cu starile emotionale ale personajului. Cand este vreme placuta Gawain este vesel iar cand este trist vremea este urata. Schimbarea anotimpurilor corespunde de asemenea cu varstele unui om si cu ciclurile naturale.

Tema calatoriei o intalnim in ambele opere. Inca de la inceputul povestirii autorul mentioneaza ca in acea vreme ,,drumurile pe ape si pe uscat erau putin cunoscute si foarte incurcate” iar lumea era bantuita de razboaie. Calatoria pe care o intreprinde eroul este un act initiatic, un proces de formare a tanarului prin care acesta trece de la starea de profan la starea de initiat. De aceea „ Povestea lui Harap-Alb” este considerat un veritabil buildungs roman fabulos . Drumul lui Harap-Alb nu este un drum fizic, geografic ,ci un drum spiritual, de perfectionare si purificare , un drum de initiere, un drum catre centru, un drum de la starea de profan la cea de sacru, echivalata alegoric in basm cu cea de imparat

Mezinul craiului are o ursitoare care ii tese destinul. El o intilneste in gradina pe Sfanta Duminica si aceasta ii prevesteste un viitor stralucit.Ea este o ursitoare si pinza alba in care este invaluita atunci cand se ridica in vazduh confirma aceasta ipoteza.

Plecand spre Imparatul Verde el trece printr-o padure in care cararile i se incurca. Acest drum este un labirint avand semnificatia unui spatiu capcana in care domnea Spanul iar la capatul labirintului se gaseste o fantana ciudata care nu era altceva decat o poarta a Infernului.

Cea mai importanta semnificatie a drumului este aceea de drum al destinului, un drum al initierii. Drumul de initiere al lui Harap-Alb este un drum al purificarii si al cosmicizarii lumii, el fiind un erou civilizator. Harap-Alb in slujba Spanului aminteste de Heracles, sclavul lui Euristen, si de muncile lui, iar trimiterea eroului peste mari si tari si insotirea lui cu fapturi nazdravane seamana cu expeditia lui Iason dupa lana de aur din Colhida.

Momentul fantanii este un moment fundamental care schimba cursul destinului personajului. Fiul de crai isi incheie la fantana un mod de existenta si incepe altul, cu o alta identitate. Spanul il invita pe naivul tanar sa coboare intr-o fantana ciudata,fara cumpana si fara roata,pentru a se racori;imediat insa tranteste capacul si il sileste pe captiv sa accepte inversarea rolurilor.

In plan simbolic aceasta fantana este o veritabila cristelnita in care fiul e botezat cu forta.

,, Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aiste se potriveste Spanului si se baga in fantana farasa –i trasneasca prin minte ce i se poate intampla. Si cum sta el acolo de se racorea, Spanul face tranc! capacul pe gura fantanii apoi se suie deasupra lui”

Spanul il deposedeaza de identitatea sa craiasca. Din clipa aceasta el pierde cartea , armele ca simboluri ale puterii, hainele,devine sluga si primeste un nou nume, o noua forma de identitate. Spanul isi insuseste originea nobila si destinul de mire al lui Harap-Alb. La capatul acestui drum, el se va intoarce la Verde Imparat infaptuind la modul simbolic cercul ca emblema a ordinii.

In cea de a doua opera „Sir Gawain si Cavalerul Verde” pleaca in calatorie spre Capela Verde pentru a-si tine cuvantul fata de Cavalerul Verde. El pleaca intr-o zi cu semnificatie crestina ,,Ziua tuturor sfintilor”.

Calatoria aceasta il scoate pe Gawain din lumea civilizata a Camelotului in salbaticie, in natura nemiloasa. La fel ca si Harap-Alb el trece printr-o padure intunecoasa. El se lupta cu monstri, bestii, lupi. Deoarece are mai multa experienta Gawain este lasat singur in aceste incercari, acolo unde Harap-Alb primeste ajutor din toate partile.

Aceste teme pun in lumina asemanarea intre cele doua opere si legatura culturii britanice cu cea romaneasca.

4. Elemente crestine in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” si ,,Harap-Alb” de Ion Creanga

Asemanari

Acest capitol aduce in discutie temele din cele doua opere in care se reflecta elemente crestinine specifice din ambele culturi.

Crestinismul e traditia eterna a spiritului care in ordinea omeneasca se suprapune traditiei autohtone . Crestinismul este religia acelora care marturisesc credinta in Iisus Hristos, pe care-l recunosc si-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu si purtator al unui mesaj universal de mantuire. Se caracterizeaza prin monoteismul sau, nucleul fundamental al credintei crestine consta in afirmarea lui Dumnezeu ca fiind creator al universului si, prin urmare, al omului, se caractrizeaza prin iubirea fata de aproape. In Iisus Hristos este recunoscuta o dubla natura: divina si umana, ca dupa moartea sa pe cruce Iisus Hristos a inviat din morti, constituie in teologia crestina o dovada a acestei duble naturi.

Crestinismul a devenit religie legala in 313 prin Edictul de la Milan dat de Constantin cel Mare. Constantin cel Mare era imparatul Romei si nu era crestin. El a devenit crestin dupa o lupta cu Maxentie pe care a castigat-o. El a vazut pe cer un semn in forma de cruce in care scria ,,Sub acest semn vei invinge”. Imparatul a dat ordin ca pe toate steagurile sa fie inscriptionat acest semn. Dupa ce l-a invins pe Maxentie el a declarat crestinismul religie oficiala in Constantinopol. In traditia romaneasca pe 21 mai ii sarbatorim pe ,,Sfintii Imparati Constantin si Elena”.

Primul element crestin ce se intalneste in ambele opere este cifra trei. Harap-Alb este supus la trei probe, Imparatul Verde si Rosu au trei copii, Spanul il pune sa aduca trei salati din gradina ursului, calul zboara de trei ori in jurul soarelui. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” lordul se duce trei zile la vanatoare, vaneaza trei animale, Gawain primeste trei sarutari, el mai ramane trei zile la casa lordului. In finalul celor doua opere Gawin primeste trei lovituri de la Cavalerul Verde, iar Harap-Alb este readus la viata cu ajutorul a trei obiecte magice.

In ambele opere intalnim o triada reprezentata in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” de Arthur regele, Arthur unchiul si Gawain nepotul acelasi lucru fiind valabil si in cazul lui Harap-Alb si al Imparatului Verde. Arthur a fost un rege legendar celtic care ar fi trait in sudul Angliei pe undeva in secolul 15. El era regele Camelotului si unchiul lui Gawain. Imparatul Verde conducea celalalt tiram si era unchiul lui Harap-Alb.

Cifra trei a imbracat foarte repede semnificatia 'perfectiunii divine' si a desavarsirii. Trei semnifica Trinitatea divina: Tatal, Fiul, Sfantul Duh. Dumnezeu Tatal este Creatorul, Fiul este Iisus Hristos care Dumnezeu L-a trimis pe pamant pentru mantuirea noastra. El a murit pentru iertarea pacatelor noastre, a inviat si s-a inaltat la ceruri. Sfantul Duh a participat la creatie, i-a inspirat pe scriitorii Sfintelor Scripturi, a umplut viata lui Iisus cu putere. Trei defineste echilibrul si suficienta

Pe langa acesta cifra mai intalnim de asemenea cifrele cinci si doi. Cele cinci virtuti cavaleresti reprezentate in interior pe scutul lui Gawain pot fi asemanate cu cei cinci prieteni fabulosi ai lui Harap-Alb ei avand o reprezentare exterioara. Virtutile cavaleresti reprezentate pe scut ii amintesc lui Gawain sa respecte codul onoarei, il sprijina si il protejeaza de rau. Scutul sau are doua parti pe o parte se gaseste Fecioara Maria si pe cealalta parte pentagrama. Aceste lucruri simbolizeaza natura duala a poemului: crestina si pagana. Scutul este o forma de protectie morala si fizica care ii aduce aminte de virtutile cavaleresti si credinta in Dumnezeu. Virtutile care se gasesc pe scut se gasesc si in invatatura crestina. Aceste sunt: prietenie, generozitate, castitate, curtezanta. Cifra cinci semnifica de asemenea cele cinci rani ale lui Iisus care ofera vindecare sufletelor si corpurilor ranite

,He rested till morning then rose to get ready,
asked early for his armor and they brought it all out,
arranging each piece on a rich, red rug
(33a)

,,S-a odihnit pana dimineata, apoi s-a ridicat sa se pregateasca,

A cerut foarte devreme armura sa si ei i-au adus-o

Aranja fiecare piesa pe un covor rosu” (33b)

Harap-Alb este readus la viata de fata Imparatului Ros dupa ce Spanul il omoara. Harap-Alb este comparat cu Iisus care la fel ca el a inviat din morti. Diferenta intre ei este ca Harap-Alb a fost ajutat de fata de imparat, iar Mantuitorul nu a fost ajutat de nimeni. Puternica, hotarata, sigura pe sine ea il respinge pe Span si il accepta pe cel care trecuse de probele tatalui sau. Avand un foarte puternic sentiment al dreptatii, fata dezvaluie adevarata identitate a lui Harap-Alb.

Acesta este ucis de Span dar renaste fiind stropit cu apa vie si apa moarta. Spanul este pedepsit de calul nazdravan printr-un zbor care purifica si armonizeaza. Putem intrezari aici raspanditul motiv arhaic al Pacatului Originar, care presupune, la nivelul gandirii mitice, patimile eroului mitic simbolizate in basm prin incercarile supraomenesti la care e supus Harap-Alb. Purificarea, moartea si invierea, initierea, reprezinta sfarsitul Patimilor, mantuirea eroului mitic si eliberarea sa din jugul propriului sau Pacat Originar. De altfel Spanul stia ca Harap-Alb se poate elibera din robie numai prin efectuarea ritualurilor de purificare si initiere. El ii marturiseste fiului de crai: ,,Si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invia”.

Prin moarte Harap-Alb isi incheie existenta in curs de initiere si renaste mire, initiat. Dupa moarte numele lui de sluga devine renume. Dupa ce il readuce la viata, fata ii da palosul de mire si imparat, simbol sarcedotal al puterii. Urmeaza atat binecuvantarea parinteasca cat si cea cosmica. Nuntirea se face sub semnul cosmicului.

Iisus Hristos a inviat de Paste. De Paste sau Invierea Domnului fiecare credincios poarta in mana o lumanare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.

Ouale simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea Sa din morti iar culoarea rosie a oualelor simbolizeaza sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.

In cele doua opere este prezenta culoarea rosie. In ,,Harap-Alb” rosul il gasim in denumirea Imparatului Ros. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” intalnim culoarea rosie in cicatricea de pe gatul lui Gawain. Cicatricea este simbolul incalcarii codului moral. Precum numele ce-l poarta, asa este si imparatul, avand caracter ambivalent. Valenta negativa dezvaluie partea intunecata a imparatului, insusire reflectata si in conditia lui de om insemnat ce atrage asupra celorlalti teama, instinctul de a se feri, proteja, a-l indeparta pe cat posibil. Acest lucru se poate observa cel mai bine in sfatul pe care il primeste Harap-Alb de la tatal sau privitor la necesitatea de a se feri de un astfel de om insemnat („sa te feresti de omul ros cat ii pute”).

Simbolistica omului ”rosu” isi gaseste randacini inca din cele mai vechi timpuri, fiind prezenta in multe din mitologiile lumii. In religia crestina, Iuda era ros, precum si Irod urmand in viitor si Antihristul. Neron, autorul primei persecutii considerat ca Antihrist de crestinii din vremea lui, avea parul rosu, ceea ce se pare, era cazul intregului sau neam. Rosul este si culoarea infernului si a diavolului, precum si a animalelor „presupus” subordonate acestui taram. Culoarea are insasi semnificatie pozitiva ca expresie a iubirii biruitoare in scenele creatiei si ale invierii lui Hristos. De aici si coexistenta in basme a lui Verde Imparat care el exprima echilibrul.

Fecioara Maria in crestinismul romanesc ea este cea care i-a dat nastere lui Iisus. A fost fiica lui Ioachim si a Anei. Cand Arhanghelul Gabriel, i-a spus ca ea il va naste pe Fiul Lui Dumnezeu ea era logodnica lui Iosif din Nazaret. Gawain se ruga la Fecioara Maria in calatoria sa pentru a-1 salva si a-l ocroti de cele rele. Scutul simbolizeaza perfectiunea, credinta si puterea lui Gawain asupra raului.

In Harap-Alb cifra cinci este reprezentata exterior prin cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb. Aceste personaje apartin realismului grotesc, care se mantin in sfera de emanatie populara. Elementele ce il compun sunt amplificate prin reprezentarea hilara, Este o viziune eroic-populara si hiperbolizanta. La fel ca si cei cinci prieteni fabulosi ai lui Harap-Alb il protejeaza, il ajuta sa depaseasca situatiile dificile. Gerila este „o dihanie de om”, Flamanzila „ o namila de om” ,Setila „ onanie de om”,Ochila „o schimonositura de om”,iar Pasari-Lati-Lungila e „ o pocitanie de om”.Astfel ipostaza umana e vazuta in oglinzile buclucase ale simturilor.

Pe fiecare il intalneste in plenitudinea manifestarilor specifice. Cei cinci traiesc intr-o deplina singuratate, fiind respinsi din zona umanului. Toti formeaza se pare un intreg, bazat pe solidaritate si comunicare. Existenta lor sugereaza civilizatia arhaica, rurala, marcata de cuvintele plug, mugur, brazda , moara , vite. Fiecaruia Harap-Alb ii face cate un portret in care se imbina caricatura , hazul , grotescul, fabulosul cu realul. Portretele lor sunt hiperbolizate. Uneori sunt insiruiri de fraze ritmate „Poate ca acesta-i vestitul Ochila,frate cu Orbila, var primar cu Chiorila,nepot de sora lui Pandila , din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila,ori din targ de la Sa-l-cati,megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati”. Intalnindu-i pe cei cinci nazdravani Harap-Alb este uimit si pentru prima data rade. Rasul lui este sincer, inocent, naiv, pur,din perpectiva rurala fiind reactia omului normal. Fiul de crai rade de aparente, el nu cunoaste esenta celor cinci.

O alta simbolistica comuna este cea redata de cifra doi. In Harap-Alb sunt doua taramuri diferite. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” sunt doua castele cel al lui Arthur si cel al lordului Bertilak.

Intre cele doua taramuri din Harap-Alb nu exista foarte multe diferente. Ambele au imparati buni, ambele sunt bogate. Ele se afla la o distanta foarte mare unul de altul. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” diferentele intre cele doua castele sunt graitoare. La curtea lui Bertilak vanatul este o parte vitala a vietii tuturor in care toata lumea participa. Este principala sursa de mancare si o activitate sociala in care un intreg grup social lucreaza in comun pentru binele tuturor. In contrast la curtea lui Arthur se pune accentul pe lux, consumul de bunuri de o societate aristocrata.

Sunt personaje in ambele opere care au natura duala. Arthur care este regele Camelotului si unchiul lui Gawain, iar Imparatul Verde este unchiul lui Harap-Alb si imparat, Cavalerul Verde are doua naturi una sociala si una salbatica acest lucru fiind evidentiat atunci cand isi face aparitia la curtea lui Arthur tinand intr-o mana o ramura de maslin iar in cealalta un topor.

4.2 Deosebiri

Pe langa asemanarile care exista intre cele doua opere, sunt de asemenea prezente si foarte multe deosebiri.

,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” debuteaza cu sarbatorirea Craciunului care este o sarbatoare crestina dar care are foarte multe elemente pagane, iar „Povestea lui Harap-Alb” fiind un basm timpul si spatiul nu sunt specificate

One Christmas in Camelot King Arthur sat
at ease with his lords and loyal liegemen
arranged as brothers round the Round Table.
Their reckless jokes rang about that rich hall
till they turned from the table to the tournament field
and jousted(au luat parte) like gentlemen with lances and laughs,
then trooped (au mers incolonati) to court in a carolling crowd.
For the feast lasted a full fifteen days
of meals and merriment (veselie) (as much as could fit.)
Such gay glee(veselie) must gladden(incanta) the ear --
by day what a din(veselie), and dancing by night!
The halls and chambers were heaped (incarcate) with happy
lords and ladies as high as you like!”
(34a)

,, Un Craciun la Camelot regale Arthur statea

in tihna cu lorzii saisi cu vasalii sai loiali

aranjati ca fratii in jurul mesei rotunde

glumele lor nesabuite sunau in holul bogat

pana ei s-au intors de la masa pe camp

si au luat parte ca niste domni cu lance si rasete

apoi au mers incolonati la curte intr-o multime care canta colinte

pentru ospatul care a durat 15 zile

cu mese si cu veselie atat cat putea incapea

Asemenea veselie incanta urechea

prin veselie ziua si dans noaptea Holurile si camrele erau incarcate cu fericire” (34b)

,,Amu cica era odata intr-o tara un crai, care avea trei feciori.” (35)

Mantuitorul s-a nascut pe 25 decembrie in noaptea de Craciun. Cand Iisus s-a nascut, pastorii isi duceau oile pe dealuri in jurul Betleemului. Luca ne spune ca un inger a aparut la „cativa pastori care stateau in camp”. Cand Iisus Hristos s-a nascut, oamenii cunoscuti ca magi au venit din est ca sa i se inchine ghidati de o stea. De la Nasterea Lui Iisus avem si sarbatoarea de origine crestina Craciunul.

Oaspetii se aduna la curtea lui Arthur si primesc mancarea inainte ca el sa apara. Cind regele apare nici un oaspete nu mai vorbeste si incep sa se interpreteze cantece vesele de Craciun.

Un personaj batran si celebru este si Craciun, pastorul mitic, a carui legenda a fuzionat foarte frumos cu mitul Nasterii Domnului. Legenda spune ca, fara acordul sotului, Craciuneasa o primeste in gazda pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taie mainile, insa Maica Domnului i le lipeste la loc.

Minunea il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat nevatamata de pedeapsa lui necugetata, Craciun aprinde un rug din trunchiuri de brad in curtea lui si joaca o hora cu toate slugile lui. Dupa joc, Craciun imparte sfintei familii daruri pastoresti: lapte, cas, urda, smantana. De aici transfigurarea lui Mos Craciun intr-un sfant, care aduce de ziua nasterii lui Iisus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor. Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde.

Cantecele vesele de Craciun din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” pot fi asociate cu aceste colinde. In unele zone din Romania, in Ajunul Craciunului, gospodarii isi strang din sat tot ce au imprumutat. Parintii pun copiilor banuti in buzunare de Craciun pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat. Tot in Ajunul Craciu­nului, painea se asaza sub masa pentru a aduce noroc familiei, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug. In orice loc din Romania, Craciunul incepe cu postul care dureaza sase saptamani. citat

In unele parti ale tarii exista un obicei numit „Umblatul cu icoana', care semnifica nasterea lui Iisus. Colindele cea mai raspandita traditie a romanilor transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an.

Primul simbol crestin in ,,Harap-Alb” este botezul cosmic al acestuia in care devine un om universal citat Atunci cand calul se transforma si zboara pentru prima data cu el ajungand cu picioarele pe soare care este centru Universului el va deveni om universal. ,,Botezat” intru luna si soare el va fi pregatit pentru a primi numele de Harap-Alb. El sta sub semnul puterilor cosmice si inaintea fiecarei probe calul isi va aduce stapanul in Univers pentru a revigora aceste puteri. Aici se intalnim un motiv tipic basmului romanesc motivul cautarii norocului calatoria lui Harap-Alb fiind un drum al maturizarii, un drum al initierii. O diferenta intre cei doi cai este ca cel al lui Harap-Alb vorbeste si il ajuta in calatoria sa, iar cel al lui Gawain nici nu il ajuta, nici nu vorbeste ci pur si simplu face parte din decor neavand nici un rol. Spre deosebire de Harap-Alb care este un tanar necopt, neexperimentat si nu stie la ce sa se astepte, Gawain este mult mai experimentat el are deja o baza morala bine stabilita, stiind la ce sa se astepte. .

Botezul este un obiei crestin in traditia romaneasca. Biserica Ortodoxa se dovedeste pastratoare fidela a traditiei primare si in privinta slujbei botezului. Slujba propriu-zisa a botezului este unita cu cea a mirungerii. Cuprinde rugaciunile pentru sfintirea apei de botez, binecuvantarea untdelemnului 'bucuriei' si ungerea prebaptismala a candidatului cu el, afundarea intreita a pruncului in apa sfintita, ungerea lui cu Sfantul mir, lecturile biblice,(Apostolul si Evanghelia), spalarea si tunderea simbolica a pruncului, ectenia pentru nasi si apolisul slujbei. Dupa incheierea slujbei botezului urmeaza nemijlocit impartasirea cu Sfanta Euharistie, aceasta pentru ca renasterea spirituala dobandita prin botez sa fie plinita prin unirea reala cu trupul si sangele lui Hristos

Luna si soarele au diferite semnificatii in traditia romaneasca. De un cult solar in mitologia folclorica romaneasca nu se poate vorbi. Uneori este considerat un Fat Frumos devenit soare din blestemul Lui Dumnezeu care l-a impiedicat sa se intalneasca cu zana luna. (37)

In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” sunt foarte multe aluzii si motive indirecte care ne fac sa ne gandim la caderea biblica a omului si la pierderea inocentei. Ceea ce ne face sa ne gandim la caderea biblica a omului este faptul ca Gawain a acceptat braul Verde de la lady Bertilak. Acest episod este asemanat cu caderea primilor oameni din Paradis. La inceput ca si Adam si Eva ,,el traieste ca o creatura inocenta chiar ignoranta in idealismul sau”.( Classic notes about Sir Gawain and the Green Knight). Paradisul este simbolizat de imaginea stralucitoare a castelului lui Betilak care se afla in padurea intunecata. Castelul pe cat de luxuriant si primitor era nu este un loc moral. Aici Gawain isi pierde inocenta morala cand sistemul sau de valori este daramat la sfarsitul operei.

Adam si Eva au fost primii oameni creati de Dumnezeu. Ei locuiau in gradina Edenului si Dumnezeu le-a zis ca au voie sa manance din toti pomii cu exceptia pomului cunostintei binelui si al raului.   

Intr-o zi Diavolul a venit deghizat in sarpe si i-a zis Evei sa guste din pomul cunostintei binelui si al raului ca Dumnezeu nu vrea sa ii lase sa guste deoarece ar deveni la fel de puternici sau poate chiar mai puternici decat El. Eva mananca din pomul cunostintei binelui si al raului si il convinge si pe Adam sa manance din pom. Ca urmare a gestului lor Dumnezeu ii alunga din Eden pe pamant.

La fel ca sarpele din povestea biblica lady Bertilak incearca sa-l tenteze pe Gawain dar reuseste decat atunci cand apeleaza la frica lui de moarte si la dorinta lui de a trai. Spre deosebire de ea diavolul apeleaza la dorinta lor de putere. Ea reuseste sa il faca pe Gawain sa uite de promisiunea pe care acesta i-a facut-o lordului exact cum sarpele, o convinge pe Eva sa guste din fructul oprit, desi Dumnezeu le-a intezis acest lucru.

In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” Morgan le Fay este vazuta ca fiind intruchiparea diavolului deoarece ea a planuit si l-a trimis pe Cavalerul Verde la curtea lui Arthur pentru a vedea cat de buni sunt cavalerii sai.

Sfanta Duminica este un personaj fantastic in ,,Harap-Alb” care intotdeauna il ajuta pe eroul principal sa treaca probele de foc. Ea are o natura duala: una umana si una fantastica. In plan uman, Sfanta Duminica intruchipeaza femeia inteleapta a satului, la sfaturile careia apeleaza taranii atunci cand se afla la ananghie. La inceput, Harap-Alb este neincrezator, 'ia lasa-ma-ncolo, matusa, nu ma supara', desi ea ii da un sfat, devenit adevar universal-valabil, 'nu te iuti asa de tare, ca nu stii de unde-ti poate veni ajutor'. Sub infatisarea unei babe garbovite, 'care umbla dupa milostenie', vocea auctoriala sugereaza, indirect, umilinta inteleptului care vazuse destule in viata lui si sub care se ascunde harul prorocirii: 'Putin mai este si ai sa ajungi imparat, care n-a mai stat altul pe fata pamantului, asa de iubit, de slavit si de puternic'. Batrana ii dezvaluie lui Harap-Alb destinul si secretul reusitei, prin reconsiderarea si valorificarea traditiilor stramosesti, pe care tinerii le ignora. Pastratoare a randuielilor strabune, batrana ii transmite flacaului respectul si pretuirea pentru valorile spirituale ale inaintasilor si-l sfatuieste sa plece in calatorie cu hainele, armele si calul craiului 'cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai'. 'Baba 'garbova de batranete' se dovedeste priceputa in ritualuri tainice si vechi de cand lumea, cu o vasta si profunda experienta de viata, conducandu-se dupa legi nescrise si credinte ancestrale: 'Caci multe au vazut ochii mei, de-atata amar de veacuri cate port pe umerele acestea'.

Fantasticul personaj Sfanta Duminica, acea baba garbova de batranete, care il ajuta pe Harap Alb sa depaseasca unele obstacole ale drumului sau, poate reprezenta pe cel ce initiaza pe novice, adica batranii tribului, saman, vraci, vrajitor la popoarele primitive, sau maestru spiritual (preot, guru). Harap Alb ajunge la ea in zbor pe calul sau, pe un ostrov mandru in mijlocul unei mari. Dar insula apare cu simboluri diverse(desi nu foarte diferite ca esenta) in multe basme, legende, mituri si carti sacre.

Duminica in traditia romaneasca este Ziua Domnului, ziua de odihna pentru crestini, zi in care Iisus a intrat pentru prima data in Ierusalim, zi in care Hristos a Inviat din morti. Ea a inlocuit sambata care era ziua de odihna pentru evrei, in amintirea eliberarii din robia Egiptului.

Ziua in care Gawain pleaca inspre capela verde este o zi cu semnificatie crestina: Ziua tuturor Sfintilor. Se sarbatoreste pe 1 noiembrie si comemoreaza toti sfintii.

Se serbeaza la biserica printre morminte, cu flori si lumanari. La inceput era o sarbatoare de origine pagana, dar pe parcurs a devenit crestina. O comemorare a tuturor sfintilor a avut loc pentru prima data in anul 270. Oamenii aduc flori la mormantul celor dragi. Se tine si o slujba in cinstea mortilor si toti cei prezenti se roaga la Fecioara Maria si la toti sfintii.

In ,,Harap-Alb” timpul si spatiul nu sunt specificate deoarece aceasta opera este un basm. Cand Harap-Alb pleaca nu se specifica nici ziua si nici data la care pleaca spre unchiul sau. Totusi din descrierea naturii se poate deduce ca soarele mereu stralucea si ca Harap-Alb era mereu in comuniune cu natura.

5. Paganism in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” si ,,Harap-Alb” de Ion Creanga

5.1 Asemanari

,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” uneste mitologia celtica cu crestinismul pentru a forma un crestinism britanic distinct, iar in Harap-Alb elementele crestine si cele pagane imbraca o forma complexa si aparte.

In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” viata este evidentiata in contrast cu jocurile care au loc in poem. Mult timp majoritatea criticilor au mentionat legatura mitica intre ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde si ritualurile vechi europene. Sunt foarte multe jocuri cum ar fi: jocul de Craciun pe care Cavalerul Verde il lanseaza curtii lui Arthur, jocul seductiei, jocul vanatorii si jocul schimbului de daruri toate acestea avand origine pagana.

Jocul de Craciun este provocarea lansata de Cavalerul Verde curtii lui Arthur la ospatul de Anul Nou. Cavalerul Verde a cerut un voluntar pentru jocul sau. Gawain ii accepta provocarea si ii taie capul cavalerului dar acesta nu pateste nimic. Acest mit este numit ,,Ospatul lui Bricriu” si eroul principal trebuie sa infrunte un strain care pare a veni de pe lumea cealalta si care este aparent nemuritor. In ambele cazuri jocurile au semnificatie pagana si simbolizeaza regenerarea naturii pe parcursul anului. era un joc traditional in cultura germanica.

Gawain inainte de a il lovi pe Cavalerul Verde stabileste cu el termenii intelegerii. Gawain accepta provocarea strainului deoarece el este ferm convins ca stie cu ce se confrunta si ca este capabil sa faca fata oricarei situatii. Gawain il loveste, capul cavalerului cade si spre surprinderea tuturor el nu pateste nimic. Cavalerul Verde ii spune lui Gawain ca se vor intalni peste un an la Capela Verde pentru a primi si el lovitura dupa care dispare. Termenul de un an de zile pe care Gawain il primeste de la Cavalerul Verde semnifica in credinta pagana inceperea unui nou ciclu de viata. Cand Cavalerul Verde nu pateate nimic incalcand regulile umanitatii Gawain ar fi trebuit sa isi dea seama ca se confrunta cu un nou tip de provocare. Incapacitatea lui de a vedea dincolo de suprafata din cauza orgoliului, este una din cauzele esecului sau.

Cavalerul Verde este un motiv arhetipal deoarece Omul Verde in mitologia celtica este simbolul vegetatiei. Strainul parea ca un vizitator din alta lume deoarece el este in totalitate verde. El are intr-o mana o ramura de maslin care simbolizeaza pacea si faptul ca intelege regulile societatii umane iar in cealalta mana are un topor care simbolizeaza potentialul sau de distrugere. Din cauza conexiunii sale cu spiritele in folclorul englez verdele inseamna de asemenea vrajitorie, rau si toxicitate. In mitologia celtica verdele era asociat cu ghinionul si moartea si din acest motiv nimeni nu se imbraca in verde.

Si in ,,Harap-Alb intalnim culoarea verde in denumirea Imparatului Verde. El si cu Imparatul Rosu reprezinta echilibrul deoarece unul reprezinta binele iar celalalt raul.

Jocul schimbului de daruri ii este propus lui Gawain de catre lordul Bertilak gazda sa. El ii spune lui Gawain ca in cele trei zile cat timp se va duce la vanatoare el ii va da ceea ce a vanat iar Gawain la randul sau ii va da ce a primit din castel. In credinta pagana daca cineva iti dadea un dar si tu la randul tau trebuia sa faci un dar mult mai valoros persoanei respective. Daca nu te tineai de promisiune si nu dadeai nimic in schimb iti pierdeai onoarea.

Vanatoarea este de asemenea un joc descris in paralel cu scenele de seductie din castel. In prima zi cand lordul se duce la vanatoare se face o paralela intre interior si exterior, intre jocul pe care sotia lordului il face cu Gawain, vanatoare si macelarirea animalelor de catre lord. Fiecare animal pe care lordul il vaneaza este strans legat de reactiile pe care le are Gawain la avansurile lui lady Bertilak.

Multi critici sunt de parere ca rolul Cavalerului Verde atunci cand Gawain ajunge la Capela Verde este cel al unui preot care judeca un pacatos. Desi este o capela Gawain o vede ca locul unui diavol. Cand el isi da seama cine este Cavalerul Verde el simte ca a decazut ca om desi Cavalerul Verde sau lordul Bertilak nu il condamna ca nu si-a respectat promisunea. Lordul Bertilak la fel ca Harap –Alb face un pact cu diavolul. Harap-Alb cu Spanul iar Bertilak cu Morgan le Fay un vechi dusman de a lui Arthur si cel care pusese la cale acest joc. 

Si in traditia romaneasca sunt foarte multe jocuri de origine pagana cum ar fi: Capra, Plugusorul, Ursul. In ,,Povestea lui Harap-Alb”ursul aminteste de unele mitologii in care reprezinta clasa razboinicilor. Cerbul a carei privire poate ucide trimite la capul Meduzei din mitologia greaca. Nestemata pe care o are in frunte aminteste de perla frontala din simbolismul hindus care le confera purtatorilor atributul eternitatii. Prin anihilarea Ursului si uciderea Cerbului Harap-Alb reediteaza mitul crengii de aur.

Jocurile pot fi asemanate cu cele trei probe din ,,Harap-Alb”. Spre deosebire de Gawain Harap-Alb este intotdeauna ajutat de Sfanta Duminica sau de prietenii sai.

Puterile magice ale Sfintei Duminici sunt o alta dovada a paganismului prezent in opera. Batrana are puteri supranaturale, demonstrate inca de la inceputul basmului, disparand in vazduh ca o fiinta imateriala: 'si pe cand vorbea baba aceste, o vede invaluita intr-un hobot alb, ridicandu-se in vazduh, apoi inaltandu-se tot mai sus, si dupa aceea n-o mai zari defel'. Pastratoare a randuielilor strabune, batrana ii transmite flacaului respectul si pretuirea pentru valorile spirituale ale inaintasilor si-l sfatuieste sa plece in calatorie cu hainele, armele si calul craiului 'cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai'. 'Baba 'garbova de batranete' se dovedeste priceputa in ritualuri tainice si vechi de cand lumea, cu o vasta si profunda experienta de viata, conducandu-se dupa legi nescrise si credinte ancestrale: 'Caci multe au vazut ochii mei, de-atata amar de veacuri cate port pe umerele acestea'.

Cunoscatoare a practicilor oculte, ea prepara o licoare magica, amestecand lapte si miere cu ierburi numai de ea stiute, pe care, ca sa le culeaga, pornise desculta prin roua. La povata Sfintei Duminici, Harap-Alb se foloseste si el de un obiect magic, pielea de urs in care se deghizase tatal sau, sprijinindu-l in acest fel pe flacau sa treaca si aceasta proba. Dupa ce ursul care sosise „cu o falca in ceriu si cu una in pamant” adoarme, Harap Alb se invesmanteaza cu pielea de urs daruita de tatal sau la trecerea podului. Gestul simplu in aparenta il investeste pe erou cu atributele luptatorului. Intrand, peste gard, in gradina, tanarul culege „o sarcina mare, mare, cat pe ce sa n-o poata ridica in spinare'. Surprins de urs, arunca blana aceasta insemnind ca ursul va recunoaste in Harap Alb pe razboinicul apartinand castei sale. Dupa ce scapa astfel „cu obraz curat', eroul se intoarce la un­chiul sau, cu salatile. Prima dintre cele doua probe initiatice este necesara pentru ca Harap Alb sa fie investit cu atributele razboinicului.

La a treia intalnire, Harap-Alb pare deprimat, deznadajduit si Sfanta Duminica il imbarbateaza in stil pedagogic, 'parca nu te-as fi crezut asa slab de inger, dar dupa cat vad, esti mai fricos decat o femeie!', ghicindu-i parca viitorul, cu har de proroc: 'Pan-acum ti-a fost mai greu, dar de acum inainte tot asa are sa-ti fie, pana ce-i iesi din slujba Spanului, de la care ai sa tragi multe nacazuri, dar ai sa scapi din toate cu capul teafar, pentru ca norocul te ajuta'. Profetica, batrana ii explica apoi ca atunci cand flacaul va ajunge 'mare si tare' va crede celor 'asuprti si nacajiti', pentru ca el avusese ocazia sa stie si 'ce e nacazul'.

Cea de-a doua proba initiatica este aducerea nestematelor cu care era impodobit cerbul nazdravan. Chiar inainte de plecare, fiul craiului afla ca acel cerb ii ucidea pe cei pe care ii privea. Se mai spunea ca acel cerb „este tot batut cu pietre scumpe' si ca 'are una in frunte, de straluceste ca un soare'. Aceasta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hin­dus, care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii.

Ucigand cerbul. Harap Alb ii va lua eternitatea.
De altfel, mergand spre tara cerbului, calul nu mai zboara doar pe deasupra pamantului (ca la primul drum necesar unei investituri doar de razboinic) ci se ridica 'in inaltul cerului', realizand un zbor cosmic (adica intr-un spatiu vesnic).Ajutat, si acum, de Sfanta Duminica, Harap Alb ii ia capul cer­bului, ascunzandu-se intr-o groapa, spre a nu fi vazut de privirea care ucide. Ucigand cerbul, Harap Alb omoara o ipostaza a Raului etern, instaurand pacea in universul tau.   

Sfanta Duminica poate fi comparata cu Morgan le Fay din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” care de asemenea face vraji. Diferenta intre cele doua personaje e data faptul ca Sfanta Duminica este un personaj pozitiv iar Morgan le Fay este intruchiparea diavolului care poate fi asemanat mai degraba cu Spanul din ,,Harap-Alb”. Morgan le Fay este cea care comploteaza impotriva curtii lui Arthur. Aceasta vrea sa o sperie de moarte pe sotia regelui Arthur si de aceea il trimite pe Cavalerul Verde sa testeze cat de reale sunt virtutile cavaleresti cu care cei de acolo se lauda. Ea este malefica si sireata. Malefica deoarece il trimisese pe Cavalerul Verde la curta lui Arthur si pentru a o speria de moarte pe sotia lui Arthur. Este inteligenta si vicleana pentru ca se foloseste de lordul Bertilak si sotia sa pentru a-si atinge scopurile.

O vrajitoare in credinta populara este o femeie cu puteri magice, ce poate sa realizeze vindecari miraculoase, sau poate aduce nenorociri, dupa perioada de crestinizare fiind considerata ca fiind in legatura de alianta cu demonii lui Lucifer. In perioada evului mediu vrajitoarele din motive de ura sau invidie, puteau fi arse pe rug.

A treia proba este aducerea fetei Imparatului Ros. Aici nu mai este ajutat de Sfanta Duminica ci de animale si de cei cinci prieteni ai sai.

Si Harap-Alb si Gawain pleaca intr-o calatorie initiatica. Gawain pleaca pentru a-si implini promisiunea facuta Cavalerului Verde iar Harap-Alb la unchiul sau. Gawain la fel ca si Harap-Alb isi pregateste calul si isi impodobeste scutul . Scutul pe o parte are pentagrama care semnifica cele cinci rani ale lui Iisus si pe cealalta parte a scutului este reprezentata Fecioara Maria .

Harap-Alb este sfatuit de batrana sa ia hainele, armele si calul tatalui sau. Armele , calul si hainele simbolizeaza patrimoniul stramosesc , sau calitati spirituale ereditare (cum ar fi vointa ,setea de cunoastere,dragostea de adevar,puterea de lupta) pe care Craiul le-a transmis fiului sau.

Desi la inceput calul are un aspect mizer dupa ce il trece prin proba jaratecului acesta se transforma intr-un cal zburator.

Dupa acest ritual fiul craiului este ,,botezat” de soare si de luna prin cele trei zboruri cosmice ale calului numai asa fiind capabil sa depaseasca proba curajului la care il supune tatal sau. Gasirea calului tine de metamorfoza sub semnul focului. Focul, simbol mitologic, reinnoieste, reinvie ,trezeste energii, reda continutul lucrurilor initiale.

In aparenta calul e neputincios, iar,foarte aproape de moarte. Ca si in cazul batranei,esentele se ascund in forme degradate ale materiei.

Prin cele trei zboruri cosmice el il boteaza pe craisor intru soare si luna.Astfel acesta atinge formula primordiala „Ei stapane,cum ti se pare?Gandit-ai vreodata ca ai sa ajungi soarele cu picioarele,luna cu mana si prin nouri sa cauti cununa?”.

Dupa ce calul ii jura fiului de crai credinta „de-acum inainte sunt gata sa te intovarasesc oriunde mi-i porunci ,stapane „cei doi pornesc intr-o calatorie labirintica, plina de primejdii.

Si in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” autorul descrie foarte amanunti cum isi orneaza armele pentru calatorie. Spre deosebire de Harap-Alb, Gawain nu este sfatuit de nimeni ce arme sa isi aleaga.

Gawain ia in calatorie aceste arme pentru ca au o semnificatie aparte pentru el. Pe scutul sau sunt simbolizate virtutile cavaleresti. Prin aceste simboluri Gawain isi traieste viata. Cele cinci virtuti cavaleresti valorifica caracteristicile care il fac pe Gawain sa fie ,,cel mai de seama dintre cavaleri”. Autorul utilizeaza 64 de randuri in descrierea acestui simbol. Calatoria pe care Gawain o face in cautarea Capelei Verzi poate fi vazuta ca o intalnire a eroului cu o alta lume, aceasta fiind o tema comuna in credinta pagana. Este descrisa natura dezlantuita impreuna cu cele patru anotimpuri unde se evidentiaza de asemenea principala tema a poemului natura dezlantuita vs. societatea umana. In calatoria lui el intalneste toate aspectele distructive ale naturii: fiare salbatice, ploi reci, paduri salbatice, muschi zdrentarosi, mlastini schimbatoare. Singurul lucru care il salveaza pe Gawain este credinta in Dumnezeu.

Calatoriile celor doi sunt foarte dificile si pline de greutati.Gawain trece printr-o padure intunecoasa si adanca in care se lupta cu monstri si animale salbatice. Se intalneste aici lupta intre natural si societatea umana in care natura dezlantuita castiga mereu. Din cauza acestui joc Gawain a fost indepartat de societatea umana ajungand in salbaticie.

He climbed past cliffs in unknown country,
a stranger faring far from his home.
At each stream and ford that he found in those lands
enemies lurked (unless his luck held) --
vicious, violent, hard to avoid.
In those mountains he met so many strange wonders
a tenth of the total could hardly be told.
He dared to fight dragons and warred with wolves,
or lurking woses, living wild on the crags,
or with bulls, or bears, or boars on occasion,
and trolls that hunted him across the high hills”.
(35a)

,, El s-a urcat pe stanci in tari necunoscute

o strainatate departe de casa.

La fiecare colt el a fasit in acele pamanturi

dusmani daca n-i suradea norocul

vicios, violent, greu de evitat.

In acei muntiel a intalnit atat de multe caudate minuni
o tenta de raceala.

El a indraznit sa se lupte cu dragoni si sa se razboiasca cu lupi

Cu fiare traind in locuri salbatice sau cu tauri sau ursi ocazional

Si troli care-l vanau peste dealurile inalte” (35b)

Si Harap-Alb in calatoria sa ajunge intr-o padure labirint unde din nefericire lipsa sa de experienta isi spune cuvantul deoarece desi inainte de a pleca in calatorie tatal sau il sfatuieste sa se fereasca de omul Span din cauza lipsei de experienta si a naivitatii sale Harap-Alb este pacalit de Span si ajunge sluga lui. Sub amenintarea mortii el jura Spanului ca niciodata nu va spune nimanui cine este cu adevarat. In acest context intalnim un alt motiv al basmului motivul pactului cu diavolul.

O alta diferenta este felul in care natura actioneaza in ambele opere. Gawain nu este ajutat de natura aceasta fiindu-i potrivnica in timp ce Harap-Alb este intotdeauna ajutat de natura. Gawain se catara pe stanci, In munti se lupta cu lupi si dragoni. El prinde isi incepe calatoria cu o iarna rece, cu nori din care iese apa rece si aerul inghetat. Schimbarea anotimpurilor corespunde de asemenea cu starea de spirit a lui Gawain si cu varstele omului. In ,,Povestea lui Harap-Alb” natura este binevoitoare. Soarele intotdeauna straluceste iar el este ajutat de furnici si albine sa treaca un pod ceea ce semnifica comuniunea omului cu natura.

Albina este considerata (in credintele multor popoare) o miraculoasa intrupare a spiritului. Ea poarta mesajul divin si este asociata cunoasterii si initierii. In mitologia romaneasca, albina ramane mesagerul investit cu puteri magice, In multe legende, povesti sau colinde, albinele sunt legate de crearea lumii; ele apar ca ajutoarele creatorului. Simbol solar, albina s-a nascut din lacrimile Maicii Domnului si este ocrotita de Sanziene sau de alte fapturi miraculoase, dar poate fi socotita si un insemn nefast caci i-a fost sortit acul inveninat, aducator de moarte. Albinele si furnicile sunt idealuri terimofere ale umanitatii, furnica reprezentand idealul de munca, iar albina idealul de harnicie.
Animalele, simboluri ale vietii instinctuale, sunt proiectate in numeroase sectoare ale existentei; ele sunt benefice, il ajuta pe erou sa treaca prin diferite probe, sa invinga obstacolele aparute in drumul sau: de multe ori o albina ii da lui Harap-Alb aripa sa, o pasare ii aduce vestea cea buna, furnicile selecteaza gramezi de seminte, in locul eroului, anumite animale sunt rau-prevestitoare sau amenintatoare.

In ambele opere numele personajelor au semnificatii. Harap inseamna sluga, rob si caracterizeaza 'fata' cunoscuta, vizibila a personajului, care, dupa juramantul din fantana, devine sluga Spanului. Al doilea termen - 'Alb' desemneaza 'fata' ascunsa a eroului si ar putea indica nemurirea. La aceasta idee conduce si finalul basmului, punct in care Harap Alb poate fi asimilat cu Fat-Frumos. Numele lui Bertilak din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” deriva din ,,bachlach”un cuvant celtic. Prefixul ,,bert” inseamna luminos iar ,,lak” poate insemna lac.

Scutul lui Gawain este de asemenea legat de o traditie magica numita ,,Drudenfuss”. Acest obiect era pus in pragul usii pentru a proteja casa de rau. Mai era asociat si cu o vraja care era scrisa pe o arma si chema cele patru forte magice. Pe parcursul operei Gawain intalneste numeroase incercari in care credinta ii este testata. Cand Gawain pleaca in cautarea Capelei Verzi el este pierdut in salbaticie si numai dupa ce se roaga Fecioarei Maria isi gaseste calea. Cand sotia lordului ii da braul verde el inlocuieste credinta pe care o are in Fecioara Maria cu credinta ca braul verde ii va salva viata.

Dupa rolul pe care il implineste in mitologia celtica pagana el simbolizeaza ciclul anual pe care poetul il descrie, ciclu care nu are nici inceput si nici sfarsit exact ca pentagrama.

5.2 Deosebiri

,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” debuteaza cu descriera unui element pagan sarbatorirea Craciunului/ Anului Nou in Camelot. Credinta celtica pagana considera Anul Nou un ciclu important atat in viata omului cat si in cea a naturii. Ei credeau ca in aceasta perioada a anului era posibil sa aiba loc evenimente supranaturale, lumea umana intrand in contact cu fiinte mistice din alta lume. Era organizat un ospat, pentru a se sarbatori noul an.

Se descriu ornamentele cu care este impodobita curtea lui Arthur. Oaspetii se aduna la curtea lui Arthur si primesc mancarea inainte ca el sa apara. Cind regele apare nici un oaspete nu mai vorbeste si incep sa se interpreteze cantece vesele de Anul Nou. Oaspetii apoi se aduna si fac schimburi de daruri cum ar fi: saruturi sub vasc care este un obicei pagan ce simbolizeaza viata eterna. Vestita coronita de Craciun, ornament originar din Europa, agatata pe usile caselor, simbolozeaza sanatate si noroc.

Forma circulara simbolizeaza natura vesnica a dragostei care nu piere niciodata. Forma circulara poate fi ornata cu fundite, globulete sau conuri de brad vopsite in argintiu sau auriu. De asemenea mai poate simboliza pace si armonie. Sarutul sub vasc aduce armonie si intelegere si face mai puternica iubirea din cuplu.

Si in Romania Craciunul se sarbatoreste cu mult fast desi in trecut era o sarbatoare care se celebra in familie. Era un prilej pentru ca oamenii sa devina mai buni, mai intelegatori. In zilele noastre aceste valori au cam fost date uitarii, Craciunul devenid o sursa de venit suplimentar pentru comercianti. Aceasta sabatoare la noi are o simbolistica crestina deoarece semnifica Nasterea Domnului dar are si foarte multe obiceiuri pagane cum ar fi: impodobirea bradului, ornamentele din brad, urarile de Craciun care in trecut erau considerate a fi vraji..

Bradul de Craciun asa cum il cunoastem noi astazi, nu a fost din totdeauna impodobit astfel. Desi in Europa originea sa precrestina nu mai e contestata de nimeni, parerile raman totusi impartite. Pana in secolul XV oamenii impodobeau casele cu crengute verzi si traditia era considerata pagana, la fel si cea de a-si face daruri unii altora. Dar nu peste multa vreme in locul crengutelor va fi folosit un arbore intreg. In prezent este cel mai indragit obicei de Craciun, datorita simbolurilor care i se asociaza: iubire (pentru ca este impodobit de intreaga familie), bucurie si fericire (pentru ca sub el sunt puse cadourile), magie (se spune ca Mos Craciun nu vine in casele unde nu e brad), viata si sanatate (pentru ca este mereu verde, chiar si cand afara e zapada).

Felicitarile si urarile erau considerate initial vraji care transmiteau sanatate, prosperitate, fericire, viata lunga prin magia cuvantului. Pe parcursul secolelor si al mileniilor, urarea directa a fost intens cultivata, de vreme ce astazi o intalnim la orice pas.

Credinta ca de Anul Nou fiinte din alte lumi coboara pe pamant este intarita si de aparitia Cavalerului Verde care pare a fi un vizitator din alta lume deoarece este imbracat in totalitate in verde. El pare a avea si puteri supranaturale. Atunci cand Gawain accepta provocarea Cavalerului si il loveste cu toporul de lupta in loc ca el sa moara asa cum era de asteptat, acesta se ridica si pleaca sfidand legile naturii. Isi ia capul si ii spune lui Gawain ca la anul se va intalni cu el la Capela Verde unde Gawain va fi de data aceasta cel care va primi lovitura. Apoi dispare la fel de repede precum a aparut.

In traditia romaneasca Anul Nou semnifica in gandirea populara data mortii dar si a renasterii ordinii cosmice. In saptamana dintre Anul Nou si Craciun in toate satele romanesti cete de flacai se pregatesc pentru urat un sistem complex de datini. Pe inserat, in ajunul anului sunt asteptati sa apara 'Ursul', 'Capra', 'Bunghierii', 'Caiutii', 'Malanca', 'Jienii', 'Mascatii' etc.

Concretizarea spectaculoasa a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestari reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociatii rituale dintre animale si cultul cvasiuniversal al soarelui. Exista si un cuvant generic pentru aceste obiceiuri pagane: 'mascatii'.

Recuzita, mastile, costumele sunt pregatite din vreme. Mastile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginatia si umorul sateanului roman. Mastile populare sunt reflectari ale unor reminescente ale memoriei colective ce vin din timpuri stravechi. Mastile se folosesc in cadrul unor ritualuri ale fertilitatii, ale chemarii ploii, vanatorii sau in dansuri ritualice si reprezinta personaje din mitologia populara. Jocurile cu masti se desfasoara in anumite momente ale anului (Craciun, Anul Nou, Rusalii) sau cu ocazia unor evenimente definitorii pentru viata omului (nunta, moarte). In Vrancea, la priveghiul mortului, oameni cu masti pe fata danseaza in curte la lumina focului pentru cel care a trecut pragul dintre lumi.

Mastile sunt ramasite ale unei lumi stranii, simbolice, care se pierde din ce in ce mai mult in lumea industrializata de astazi. Mastile sunt confectionate din piele si blana de animale, tesaturi de panza sau postav gros, lut ars, lemn cioplit, coaja de tei, de mesteacan, de brad, bucati de metal sub forma de placi sau cercuri, sfoara groasa colorata, pene de pasari, calti de canepa, par de cal sau de porc, boabe de fasole si porumb, paie, hartie si carton colorat, margele, nasturi, bucati de sticla, coarne de animale sau resturi de obiecte precum doage de cofe sau funduri de putini.

In    ,Sir Gawain si Cavaleru Verde,, se gasesc de asemenea masti. Atunci cand Cavalerul Verde apare la curtea lui Arthur ca o forma dzlantuita a naturii el poarta o masca verde.El poarta aceasta masca pentru a-si ascunde identitatea.

Si in ,,Harap-Alb” sunt prezente foarte multe elemente pagane. Un element pagan este de asemenea fabulosul care trimite la mituri in conceptia lui Blaga, mitul fiind ,,fantasticul plin de sens”.

In ,,Povestea lui Harap-Alb”ursul aminteste de unele mitologii in care reprezinta clasa razboinicilor. Cerbul a carei privire poate ucide trimite la capul Meduzei din mitologia greaca. Nestemata pe care o are in frunte aminteste de perla frontala din simbolismul hindus care le confera purtatorilor atributul eternitatii. Prin anihilarea Ursului si uciderea Cerbului Harap-Alb reediteaza mitul crengii de aur.

Un alt obicei din ,,Harap-Alb” de origine pagana este evidentiat cand Imparatul Rosu vrea sa scape de petitorii nedoriti. In traditia romaneasca tanarul care dorea sa se casatoreasca iti alegea cativa dintre prietenii lui si hotarau ziua cand vor merge la casa miresei. Desigur, era anuntata si familia viitoarei mirese, pentru a avea ragazul de a se pregati in a-si intampina oaspetii. In ziua stabilita purcedeau spre casa fetei, iar la intrare acestia aveau o mica cuvantare, care difera de la zona la zona. Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta de vorba cu parintii miresei, discutand diferite aspecte ale viitoarei familii. Uneori hotararea de a face nunta era deja luata, petitul fiind doar o formalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe minunate. De multe ori urma o mica petrecere, mai ales daca se stabilea ca nunta va avea loc.

Alte elemente care trimit la paganism sunt personajele fantastice cum ar fi Gerila, Setila, Ochila, Fomila si Pasari-Lati-Lungila, obiectele miraculoase, calul lui Harap-Alb care dupa ce trece prin proba jaratecului devine un cal nazdravan deoarece are puteri supranaturale.

Pe drum eroul accepta insotirea catorva prieteni fantastici care ii vor deveni auxilii.Cele cinci aparitii bizare reprezinta intruchipari ale fortei cosmice:gerul (Gerila),foamea (Flamanzila), setea (Setila);Ochila este ciclopul din epopeea homerica,iar Pasari-Lati-Lungila este un Sagetator coborat pe Pamant.Cei cinci se inscriu in sfera umanului , reprezentand un portret grotesc,caricatural, in care o trasatura dominanta este ingrosata pana la limita absurdului si capata dimensiuni fantastice.

Gerila este „o dihanie de om”, Flamanzila „ o namila de om” ,Setila „ onanie de om”,Ochila „o schimonositura de om”,iar Pasari-Lati-Lungila e „ o pocitanie de om”.Astfel ipostaza umana e vazuta in oglinzile buclucase ale simturilor.

Calul lui Harap-Alb face de asemenea parte din personajele fantastice si pagane. Calul este vazut, in mai toate religiile antice, ca singurul prieten adevarat al omului, calauza sigura si sfetnic devotat al eroului. Calul vede ceea ce omul nu vede si in ultima instanta, el este cel care-l conduce pe calaret. Alegerea calului se dovedeste a fi intotdeauna, in basme, un lucru extrem de dificil, aproape imposibil, in absenta unui sprijin din partea altor pesonaje. In „Povestea lui Harap-Alb” alegerea calului nazdravan devine o proba initiatica, pe care eroul n-ar fi trecut-o, asa cum nici fratii sai n-au reusit, daca n-ar fi beneficiat de sfatul batranei cersetoare. Harap-Alb e sfatuit sa aleaga dintre toti caii pe acela care va veni sa manance jaratic. Respectand intocmai sfaturile Sfintei Duminici, eroul ii cere tatalui sau calul, armele si hainele cu care a fost el mire si alege, in cele din urma, „o rapciuga de cal slab de-i numarai coastele care se va dovedi cel mai bun, mai istet si mai tanar dintre totti caii. Acestui cal nazdravn ii va reveni misiunea de a-l purta pe Harap-Alb in lungul drum spre imparatia unchiului sau si de a-l razbuna, in final, ridicandu-l pe span in inaltul cerului, de unde i-a dat drumul, sa se faca pana jos praf si pulbere.

Spanul desemneaza un om fara barba, lovit de o starpiciune congenitala a sistemului capilar al fetei sale, „o specie de castrat”. Cand este stapanul unei fiinte vii, nu poate avea prin fire, decat un rol vampiric fata de ea, cand insa aceasta fiinta paseste pe calvarul unei realizari initiatice, ii subtiaza toate elementele individuale din ea, pana dispar. Or, aceste elemente, sunt prin definitie limitative si de aici se vede rolul eminamente pozitiv al Spanului, fara ca el sa-si dea seama.

In sens restrans, Spanul poate fi socotit Diavolul, fiinta de dincolo, asa cum insusi se prezinta – „Chima raului pe malul parului” – sau cum il avertizeaza craiul pe fiul sau la plecare: - „In calatoria ta ai sa ai trebuinta si de rai si de buni, dar sa te feresti de omul ros, iar mai ales de cel span, cat ii pute; sa n-ai de-a face cu dansii, caci sunt foarte sugubeti”, aici „sugubat” insemnand „rau” sau „amagitor”. El pune stapanire pe feciorul craiului si ii incearca puterile sufletesti, pentru aceasta folosindu-se de toate armele intunericului: capacitatea de a se preschimba: „Mai merge el inainte prin codru cat merge, si, la o stramtoare, numai iaca ce Spanul iar ii iesa inainte, prefacut in alte straie, si zice cu glas suptiratic si necunoscut ”, apoi ipocrizia „ – Cat despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui, zice Spanul oftandNumai ce folos? Omul bun n-are noroc ”, inselatoria (scena capturararii printului in fantana), mandria (se lauda in fata imparatului Verde, dar mereu pe socoteala lui Harap-Alb: „ – Doamne, mosule! zise atunci Spanul; sa nu te superi, dar nu stiu ce fel de oameni aveti pe aici. Eu pun ramasag pe ce vrei ca sluga mea are sa-mi aduca pielea cerbului acela, cu cap cu tot, asa impodobit cum este”), rautatea (isi palmuieste sluga, vorbeste „rastit” cu Harap-Alb, amenintandu-l permanent cu moartea). Ca de fiecare data insa, Creanga inlatura aspectul grotesc al diavolului, atribuindu-i calitati omenesti: Spanul imprumuta graiul moldovenesc, e stapanit de limbutie si inclinat spre ironie („Si cand ai ave incaltea un cal bun, calea-valea, dar cu smartogul ista iti duc vergile”).

Oglindirea Diavolului in Span este regasita mai intai in scena in care Spanul „se preface ca-i e sete si cere plosca cu apa de la stapanul sau. Fiul craiului i-o da si Spanul, cum o pune la gura, pe loc o si ia otarandu-se si varsa toata apa dintr-insa ” sub cuvant ca e veche si bahlita. Isi aduce stapanul intr-o poiana in care era o fantana „cu ghizdele de stejar si cu un capac deschis in laturi. Fantana era adanca si nu avea nici roata, nici cumpana, ci numai o scara de coborat pana la apa”. In treacat spus, nicaieri in lumea asta nu exista o astfel de fantana; caracterul el simbolic nu are nevoie sa fie solicitat, se impune de la sine.

Aici apare scena in care Spanul se desemneaza pe el insusi: „Chima raului pe malul paraului”, adica „schema, figura raului pe fata apelor care le intruchipeaza fiinta”, dar din cauza bivalentei cuvantului „schima” avem doua sensuri purtate de personaj in basm. Primul este cel negativ: „sunt pocitura, schimonositura raului, uraciunea pustiirii, oglindita pe fata apelor, adica asupra intregii creatii, Diavolul”, iar al doilea cel pozitiv, acela de mistagog, rau necesar in initiere: „nu sunt Raul, ci schema, Arhetipul Raului, deci, principiul extremei distinctivitatii, al Egoismului Radical, care da rigoare Manifestarii, dar si sfarseste prin a o distruge; nu se poate pune o limita compresiunii, care se macina, se mistuie pe ea pana la atomizare, adica pana la reintegrare pasiva in Principiu, finalitate necesara, deci eminamente pozitiva”. (Vasile Lovinescu) Tocmai manifestarea esentei Raului esteun element pagan si determina aparitia personalitatii spirituale a lui Harap-Alb.

„Prin proba Spanului, printul plateste un pacat stramosesc, cum se si spune la un moment dat.”(Doina Rusti)

Sistemul obiceiurilor in cultura populara traditionala, obiceiurile formeaza un capitol important, fiindca intreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu intruchiparile mitologice erau intretesute cu obiceiuri.

6.Concluzii

,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” descrie aventurile lui Gawain un cavaler al mesei rotunde a lui Arthur, iar ,,Harap-Alb” fabulosul pare a se ascunde in spatele realitatii, iesind la lumina in mod surprinzator.

In ambele opere personajele principale fac o calatorie initiatica, de maturizare. Gawain pleaca pentru a-si indeplini partea lui de intelegere fata de Cavalerul Verde, iar Harap-Alb pleaca pentru a ii urma la tron unchiului sau care avea numai fete. Diferenta intre cei doi este ca Gawain are mai multa experienta de viata decat Harap-Alb care este un tanar neexperimentat.

Inainte de a pleca cei doi isi pregatesc armele pentru calatorie. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica ea fiind cea care il sfatuieste sa ia armele si calul tatalui sau din tinerete. Dupa ce trece calul prin proba jaratecului acesta se schimba radical: poate sa zboare chiar sa si vorbeasca. Putem asemana transformarea calului lui Harap-Alb cu mitul lui Pegas acel cal inaripat din mitologia greaca care dupa moarte s-a transformat intr-o constelatie. Si Gawain isi impodobeste armura, scutul care are doua simboluri crestine pe Fecioara Maria si pentagrama. Spre deosebire de Harap-Alb calul lui Gawain nu trece dincolo de limita insotitorului necuvantator.

Ambele calatorii sunt dificile, pline de dificultati. Gawain se lupta cu monstrii iar Harap-Alb din cauza naivitatii sale este pacalit de Span ajungand sluga lui si jurand ca niciodata nu va spune nimanui cine este cu adevarat.Gawain intalneste obstacole in natura spre deosebire de Harap-Alb care primeste ajutor.

Predomina de asemenea cifrele trei, cinci si doi. In ambele opere sunt trei probe, in ,,Harap-Alb” sunt trei frati, trei fete, trei zile, trei nopti, in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” sunt trei zile in care lordul merge la vanatoare, trei sarutari, trei animale vanate. Gawain are pe scutul sau cinci virtuti cavaleresti, iar Harap-Alb cinci prieteni fabulosi. Unii sunt reprezentati interior iar altii exterior. Acestea ii protejeaza pe cei doi de rau si ii sprijina in probele dificile. Cifra doi semnifica dualitatea: sunt in ,,Harap-Alb” doi imparati, doua taramuri, iar tatal sau are o natura duala pentru ca este rege si tatal lui Harap-Alb exact cum in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” regele Arthur are o natura duala este si regele Camelotului si unchiul lui Arthur. Sunt de asemenea si doua castele cel al lui Arthur si cel al lordului Bertilak.

Elementul feminin este foarte puternic in ambele opere deoarece eroii principali sunt salvati de femei. Harap-Alb este reinviat de fata de imparat dupa ce Spanul ii taie capul, iar lady Bertilak ii ofera lui Gawain un brau verde care sa il apere de orice rau fizic. ii zice ca il va apara de orice rau fizic. Daca fata de imparat il ajuta pe Harap-Alb fara intentii ascunse, lady Bertilak ascunde de fapt ajutorul dat de o ispita, un test de care Sir gawain nu trece.

Un alt element care predomina este mituirea celor doi protagonisti: Gawain de catre lady Bertilak si Harap-Alb de Span. Aceste lucruri au consecinte grave pentru amandoi Harap-Alb pierzandu-si libertatea, iar Gawain inocenta morala. Spanul il mituieste de trei ori pe Harap-Alb pentru a-l lua ca sluga si vazandu-se fara scapare Harap-Alb ii jura credinta Spanului declarand ca nu va spune nimanui cine este cu adevarat. Ca si Harap-Alb Gawain este supus ispitei. El este mituit de lady Bertilak cu braul verde care de foarte multi critici a fost comparat cu fructul oprit oferit de catre Eva lui Adam. El accepta braul incalcand valorile morale, virtutile cavaleresti si promisiunea facuta lordului. Gawain isi da seama tarziu de consecinta gestului sau si simte ca a decazut ca persoana in momentul cand cavalerul Verde isi dezvaluie adevarata identitate si ii spune ca totul a fost un joc pus la cale de Morgan le Fay.

In ambele opere sunt reflectate elemente crestine si pagane. Crestinismul este religia acelora care marturisesc credinta in Iisus Hristos, pe care-l recunosc si-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu si purtator al unui mesaj universal de mantuire. Se caracterizeaza prin monoteismul sau, nucleul fundamental al credintei crestine consta in afirmarea lui Dumnezeu ca fiind creator al universului si, prin urmare, al omului, se caractrizeaza prin iubirea fata de aproape. In Iisus Hristos este recunoscuta o dubla natura: divina si umana. Faptul ca dupa moartea sa pe cruce Iisus Hristos a inviat din morti, constituie in teologia crestina o dovada a acestei duble naturi. Paganismul este o religie bazata pe natura, care respecta si face tot posibilul pentru a intelege nevoile planetei si ale ecologiei sale ca intreg. Aceasta credinta a fost transmisa din cele mai vechi timpuri.

In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” gasim elemente crestine pe scutul lui Gawain unde este Fecioara Maria cea care i-a dat nastere lui Iisus si care este sarbatorita in traditia crestin-ortodoxa romaneasca prin sarbatori ca: ,,Adormirea Maicii Domnului” ,,Sfanta Marie”etc.

Un alt element crestin este braul oferit de catre lady Bertilak lui Gawain. Castelul lordului este vazut de critici ca fiind gradina Edenului desi valoarea morala a Edenului nu poate fi comparata cu cea din palatul luxuriant al lordului unde morala cam lipsea. Gawain este comparat cu primii oameni Adam si Eva care au cazut din rai din cauza ca nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu de a nu manca din pomul cunostintei binelui si al raului. Cei doi gusta din pom fiind ispititi de sarpe. La fel si Gawain este ispitit de lady Bertilak dar numai cand aceasta apeleaza la dorinta lui de a trai il face sa isi piarda inocenta morala.

Sunt prezente virtuti morale specifice invataturii crestine cum ar fi bunatatea, prietenia, iubirea, cavalerismul si respectul.

In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” si ,,Harap-Alb” se intalenste un alt element crestin comun, este vorba de ziua in care acestia isi incep calatoriile initiatice Gawain pleca in calatoria sa in ,,Ziua tuturor Sfintilor” o zi cu semnificatie crestina, iar Harap-Alb duminica tot o zi cu semnificatie crestina simbolizand testarea valorilor moral-crestine a celor doi. Duminica in traditia romaneasca simbolizeaza ,,Intrarea lui Iisus in Ierusalim” si ,,Invierea lui din morti”.

Cifra trei de asemenea este de origine crestina semnificand cei trei magi care au fost calauziti de stea si venisera sa il vada pe Hristos, trinitatea divina reprezentata prin Tata, Fiu si Sfantul Duh. In ambele opere gasim cifra trei si de asemenea o trinitate. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” Arthur are rol de rege si de unchi al lui Gawain, iar Gawain este nepotul sau aceasta reprezentare facand trimitere la simbolul trinitatii. In ,,Harap-Alb” triada este formata din ,,Imparatul Verde” regele si unchiul lui Harap-Alb exact la fel ca in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde”.

Elementele pagane sunt reprezentate in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” prin sarbatorirea Craciunului/Anului Nou. Credinta celtica pagana considera Anul Nou un ciclu important atat in viata umana cat si in cea naturala. Ei credeau ca in aceasta perioada a anului era posibil sa aiba loc evenimente supranaturale si lumea umana va intra in contact cu fiintele mistice din alta lume. Era organizat un ospat, pentru a se sarbatori noul an si pentru a se elibera de energia spirituala in exces. In traditia romaneasca avem ca elemente pagane asemanatoare Anul Nou, bradul de Craciun, ornamentele, schimbul de daruri.De Anul Nou sau de Craciun au loc in traditia romaneasca jocuri cu masti care sunt de origine pagana.

Petitul in traditia romaneasca este de origine pagana. . In traditia romaneasca tanarul care dorea sa se casatoreasca isi alegea cativa dintre prietenii lui si hotarau ziua cand vor merge la casa miresei. Desigur, era anuntata si familia viitoarei mirese, pentru a avea ragazul de a se pregati pentru a-si intampina oaspetii. In ziua stabilita se indreptau spre casa fetei, iar la intrare acestia tineau o mica cuvantare, care difera de la zona la zona. Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta de vorba cu parintii miresei, discutand diferite aspecte ale viitoarei familii. Uneori hotararea de a face nunta era deja luata, petitul fiind doar o formalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe minunate. De multe ori urma o mica petrecere, mai ales daca se stabilea ca nunta va avea loc.

In ,,Harap-alb” intalnim petitul care in traditia romaneasca este realizat de catre baiat. El vine cu un alai la casa viitoarei mirese sa o ceara de sotie de la parintii sai.

Intalnim de asemenea elemente specifice culturii britanice in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” Cavalerul verde este de asemenea comparat cu un personaj din sarbatorile specifice englezesti, Jack in verde. Jack merge prin oras cu calul sau imbracat in verde si lasa in urma lui flori care se intorc sa ii acopere partea de sus a corpului pe care poarta o ghirlanda si atunci cand florile ajung pe ghirlanda, devin stralucitoare. La sfarsitul ceremoniei ghirlanda este luata si plasata in varful turnului bisericii, acest lucru fiind asociat cu momentul in care Gawain i-a taiat capul Cavalerului Verde.

Consideram ca basmul ,,Harap-Alb” de Ion Creanga poate fi interpretat ca fiind o oglinda a mentalitatii populare romanesti deoarece basmul intotdeauna reflecta specificul national al unei tari, la fel cum ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde” reprezinta valorile morale si sociale ale autorului si mediul in care acesta traia.

7Anexe

7.1 Sir Gawain si Cavalerul Verde

Este vremea Anului Nou si intregul Camelot este in sarbatoare. Tanarul rege Arthur da o petrecere pentru curtea sa care va dura cincisprezece zile. Cu totii se veselesc, manaca si beau, mai putin Arthur. El nu doreste sa inceapa petrecerea pana cand nu este martorul vreunei minuni.

In acel moment usa salii se deschide si dintr-o data un maret cavaler verde, intra, calare pe cal. Desi pare pasnic si nu poarta armura, el are in mana un topor de lupta. Cu totii sunt uimiti de aceasta aparitie misterioasa. Dupa ce descaleca, Cavalerul Verde, cere sa vorbeasca cu, conducatorul curtii.

El ii spune regelui ca a venit sa le propuna un joc de Craciun. Unul din cavalerii lui Arthur trebuie sa accepte o lovitura de-a Cavalerului Verde dupa ce au avut ocazia sa il loveasca la randul lor pe Cavalerul Verde. Nimeni nu se ofera, iar strainul ironizeaza curtea pentru presupusul lor curaj.

Vazand acest lucru, Arthur se ofera el voluntar. Dar, in acel moment, Gawain, nepotul sau, spune ca va accepta el provocarea in locul unchiului sau. Elstabileste termenii intelegerii cu, Cavalerul Verde si il loveste. Capul Cavalerului cade si spre surprinderea tuturor nu pateste nimic. Strainul isi ia capul si ii spune lui Gawain ca la Anul la aceeasi ora si aceeasi zi se vor intalni la capela verde pentru ca Gawain sa primeasca la randul lui lovitura. Apoi dispare la fel de repede precum a aparut.

Timpul trece si termenul stabilit se apropie. Gawain pleaca inspre capela Verde in ,,Ziua tuturor Sfintilor”. Toti cei de la curte se intreaba cum un tanar ca el isi poate irosi viata din cauza unui joc stupid de Craciun.

Gawain in calatoria sa intalneste natura dezlantuita, monstrii si fiare salbatice. Nici un om din cei care il intreaba nu stiu unde este capela verde. Singurul lucru pe care il are este credinta in Fecioara Maria. Dupa ce se roaga la Fecioara Maria sa gaseasca adapost, el gaseste un castel luxuriant.




Este intampinat cu caldura de catre stapanul locului, care locuieste cu sotia sa si cu o alta femeie in varsta. Gawain iti petrece zilele ce urmeaza in petreceri, in casa cavalerului. Intr-un final il intreaba despre locul unde s-ar putea gasi capela verde, unde locuieste cavalerul verde. Stapanul castelului ii raspunde ca stie bine locul acela, ce nu se afla departe de casa lui si il invita pe Gawain sa mai ramana catva timp in casa lui, pentru a se odihni. In plus, ii propune un joc. In vreme ce Gawain va ramane la castel, el va merge la vanatoare. La sfarsitul fiacarei zile, cei doi isi vor darui lucrul pe care l-au dobandit in acea zi, oricare ar fi lucrul acela, iar Gawain accepta.

In prima zi, nobilul se trezeste inaintea zorilor si pleaca la vanatoare de caprioare impreuna cu servitorii sai. In acest timp, Gawain este vizitat in camera sa de frumoasa doamna a castelului. La plecare, doamna il saruta o data. La apus, cand se intoarce stapanul castelului, Gawain ii da acestuia o sarutare, dar nu ii spune de la cine a primit el un sarut, iar nobilul ii da in schimb o caprioara ucisa in acea zi.

A doua zi lordul pleaca din nou la vanatoare. El vaneaza un taur. La fel ca in prima zi Gawain este vizitat in canera de sotia lordului. Ea incearca din sa il seduca, dar reuseste sa primeasca doua sarutari. Seara la intoarcera lordului acasa aceste primeste doua sarutari, iar Gawain taurul.

A treia zi lordul vaneaza o vulpe si Gawain primeste de la lady Bertilak un brau verde. Ea ii spune ca acest brau il poate apara de orice rau fizic si ca sotul ei sa nu afle despre acest lucru. Gawain nu ii spune lordului despre brau si ii da trei sarutari, iar lordul vulpea pe care a vanat-o.

Urmatoarea zi isi ia ramas bun de la lord si familia sa si porneste spre Capela Verde. Acolo el primeste trei lovituri ultima lasandu-i o cicatrice pe gat. Cavalerul Verde isi da masca jos si spre surprinderea lui Gawain este lordul Bertilak. Ii spune ca totul a fost un joc pus la cale de Morgan le Fay.

Gawain se intoarce rusinat la Camelot iar Arthur le cere cavalerilor sai sa poarte un brau verde pentru a-si aminti virtutile cavaleresti.

7.1Harap-Alb

Fratele Craiului, Imparatul Verde ii trimite o scrisoare in care il roaga sa ii trimita pe cel mai viteaz dintre fiii sai sa ii conduca imparatia, deoarece el avea numai fete. Craiul le spune celor trei fii ai sai despre scrisoarea unchiului lor.

Primul care se ofera sa plece la drum este fiul sau cel mare. Ca sa il testeze craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub pod. Cand fiul cel mare ajunge la pod el se sperie si se intoarce rusinat inapoi. Ii spune tatalui sau ca nu vrea sa cada prada fiarelor salbatice.

Al doilea fiu al imparatului incearca si el sa treaca de pod. La fel ca fratele sau se sperie si se intoarce inapoi. Imparatul suparat pe copiii sai le spune ca nici unul nu pare a fi potrivit pentru a conduce o imparatie.

Ranit de cuvintele tatalui sau, fiul cel mic iese in gradina unde se intalneste cu o batrana. Ea ii spune sa nu mai fie trist ca pe el il asteapta un viitor stralucit. Mezinul ii da un banut iar batrana il sfatuieste sa plece la drum si sa ia armele si calul care va manca de trei ori din jaratic. Apoi batrana dispare.

Fiul craiului se duce si ii cere tatalui sau armele sale. La inceput imparatul refuza dar pana la urma accepta si ii da armele sale. Harap-Alb se duce in grajd si pune jaraticul in mijlocul grajdului. Din jaratec mananca de trei ori un cal cu aspect mizer. El se transforma intr-un cal zburator si pleaca amandoi ladrum

Cand ajung la pod ursul apare de asemenea si in calea lor. Calul se napusteste asupra ursului, iar Harap-Alb se pregateste sa il loveasca cu buzduganul. Craiul atunci isi da pielea de urs jos si isi imbratiseaza fiul. El ii spune fiului sau in calatoria sa sa se fereasca de omul span si de omul ros.

Harap-Alb ajunge intr-o padure labirint unde din lipsa lui de experienta este mituit de trei ori de span sa il ia ca sluga. Vazandu-seamenintat cu moartea Harap- Alb jura Spanului ca nu va spune nimanui cine este cu adevarat. Spanul ii ia armele si calul si pornesc spre Imparatul Verde.

Ajunsi acolo Spanul se da drept Harap-Alb. El il trimite pe Harap-Alb sa doarma in grajd si in speranta ca va scapa de el il supune la trei probe: aducerea salatilor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului cu nestemate si aducerea fetei imparatului Ros. Primele doua probe le trece datorita Sfintei duminici, iar ultima proba cu ajutorul celor cinci prieteni.

Cea care dezvaluie adevarata identitate a lui Harap-Alb este fata imparatului Ros. Furios Spanul ii taie capul lui Harap-Alb, dar fata de imparat il readuce la viata. Calul il omoara pe Span, iar fata de imparat si Harap-Alb se casatoresc si traiesc fericiti pana la adanci batraneti.

Note

1. John Gardner ,,The complete works of the Gawain poet” 1965

2. ,Sir Gawain si Cavalerul Verde” editata de J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925

3.Rhodna Knight ,,Courtly love in Sir Gawain and the Green Knight” Classic notes, pag.5

4. Patricia Clare Ingham ,,Sovereign fantasies” University of Pennsylvania Press Philadelphia 2001, pag.50

Arner Lynn. 'The Ends of Enchantment: Colonialism and Sir Gawain and the Green Knight', Texas Studies in Literature and Language, summer 2006 pag. 79

6. Nunta lui Sir Gawain si Dame Ragnelle” (editata de Thomas Hahn publicata original in ,,Sir Gawain: Eleven Romances and Tales”) Western Michigan University Medieval Institute Publications, 2000

7. Marie-Luce Chênerie ,,Gliglois”, editura Honoré Champion, Paris 2003

8. R C Johnston, D D R Owen, Païens Maisières, ,,Le chevalier a l’epee” editura Scottish Academic Press London, Edinburgh 1972

Geoffrey of Monmouth. ,,The History of the Kings of Britain”, translated with introduction and index by Lewis Thorpe, Penguin Books, London, 1966

10. E.Jane Burns ,,Ciclul Vulgate”, Columbus publicat de Miami University by the Ohio State University Press, 1985

11. Thomas Malory ,,Le morte Darthur”, London, J.M. Dent, New York

12. Povestea lui Saladin www.questia.ro

13. Alan Markman ,,A concordance to five Middle English Poems”, University Press of Mississippi, Pittsburgh 1966, pag.120

14. George Munteanu ,,Introducerea in opera lui Ion Creanga” editura Minerva, Bucuresti, 1976, pag.119

J.R.R Tolkien si E.V Gordon ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde editata de J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925, pag.59

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

Ion Creanga ,,Harap-Alb”, editura Litera International, 2005, pag.105

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight”translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

Ion Creanga ,,Harap-Alb”, editura Litera International, pag.93

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

Ion Creanga, ,,Harap-Alb”, editura Litera International 2005, pag.121

Ion Creanga, ,,Harap-Alb”, editura Litera International, pag.122

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

Ion Creanga Harap Alb Editura Litera International, Bucuresti.Chisinau, 2005, pag. 143

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

Ion Creanga ,,Harap Alb”, editura Litera International 2005, pag.105

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

Ion Creanga Harap Alb editura Litera International, 2005 pag. 92

. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight” translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine

37. Soarele si luna erau frati. Soarele s-a indragostit de luna si Dumnezeu a aflat. Soarele dorea sa se casatoreasca cu luna, asa ca Dumnezeu l-a dus in iad, sa vada ce patesc cei care se iau cu surorile lor. Soarele a fost inspaimantat de ce a vazut in iad, dar nu s-a razgandit

Dumnezeu a consimtit la casatorie. Nuntasii s-au veselit la nunta lor, dar dupa ce acestia au plecat, Dumnezeu l-a pus pe soare sa lumineze ziua, iar pe luna noaptea. Ei vor fugi tot timpul unul dupa altul, si nu se vor vedea decat o clipa la rasaritul zorilor. Soarele este considerat un barbat frumos si persoana sacra cu simt justitiar deoarece lumineaza si ocroteste pamantul la fel. Luna are conotatii romantice ea fiind protectoarea indragostitilor.

8.Bibliografie

Aers, David, ed. Medieval Literature: Criticism, Ideology, and History. New York: St. Martin's, 1986

Anghel V. ,,Crestinism si paganism” Bucuresti tipografia Remus Cioflec 1944

Arner Lynn. 'The Ends of Enchantment: Colonialism and Sir Gawain and the Green Knight'. Texas Studies in Literature and Language, summer 2006 pag. 79

Barber Richard,,King Arthur hero and legend” Drosset Press, New York 1986

Barlea Ov. Povestile lui Creanga, EPL. Bucuresti,1967

Benson, Larry D. Art and Tradition in Sir Gawain and the Green Knight. 1965 New Jersey: Rutgers University Press

Besserman Lawrence. 'The Idea of the Green Knight.' ELH, Vol. 53, No. 2. (Summer, 1986), pp. 219-239. The Johns Hopkins University Press.

Boutiere, J. Viata si opera lui ion Creanga, Junimea, Iasi 1976

Burns E.Jane ,,Ciclul Vulgate”, Columbus publicat de Miami University by the Ohio State University Press, 1985

Burrow, J.A. A Reading of Sir Gawain and The Green Knight . 1965 London:Broadway House

Calinescu, G. ,,Istoria literaturii romane de la origini pina in prezent”, editura Fundatiile regale Bucuretti, 1941

Calinescu, G.(1964). Arta literara in folclor, in Istoria literaturii romane, vol. I, Editura Academiei, Bucuresti

Chênerie Marie-Luce ,,Gliglois”, editura Honoré Champion, Paris 2003

Coroban, Vasile, Studii, eseuri, recenzii Ed. Cartea moldoveneasca, Chisinau, 1968

Creanga I ,,Harap-Alb”, editura Litera International, Bucuresti-Chisinau 2005

Culianu Ioan Petru, Eliade Mircea Dictionar al religiilor, Humaitas 1993

Cristelecan Al. ,,Istorie, teologie traditii monastice” traducere din italiana editura de Cartier istoric, 1990

D.D.R Owen, Païens Maisières, R C Johnston, , ,,Le chevalier a l’epee” editura Scottish Academic Press London, Edinburgh 1972

Gordon E.V si Tolkien J.R.R ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde editata de

Hahn Thomas, ,Nunta lui Sir Gawain si Dame Ragnelle” Western Michigan University Medieval Institute Publications, 2000, publicata original in ,,Sir Gawain: Eleven Romances and Tales”
Howard, Donald R. and Zacher Christian, eds. Critical Studies of Sir Gawain and the Green Knight. 1968 London:University of Notre Dame Press
Ibraileanu, G. Povestirile lui Creanga, Viata Romanesca, nr. 6, 1910

Ingham Patricia Clare ,Sovereign fantasies” University of Pennsylvania Press Philadelphia 2001

J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925

Kernbach,Victor Dictionar de mitologie generala, EdAlbatros, Bucuresti, 1983

Malory Thomas ,,Le morte Darthur”, London, J.M. Dent, New York 1917

Malory, Thomas; Vinaver, Eugčne. Malory: Complete Works. p. 185. Oxford University Press. 1971.

Markman Alan ,,A concordance to five Middle English Poems”, University Press of Mississippi, Pittsburgh 1966.

Monmouth Geoffrey ,,The History of the Kings of Britain”, translated with introduction and index by Lewis Thorpe, Penguin Books, London, 1966

Munteanu, George „Introducerea in opera lui Ion Creanga” editura Minerva, Bucuresti, 1976,

Rotaru Ion ,,Istoria literaturii romane” editura Porto-Franco, Galati 2001

Savage, Henry Lyttleton. The Gawain Poet Studies in his Personality and Background. 1956 Chapel Hill:University of North Carolina Press

Saineanu, Lazar Basmele romane 1985, ed ingrijita de Ruxandra Niculescu, ed. Minerva Bucuresti, 1978

Trapp, J.B., ed., Medieval English Literature. 1973 New York: Oxford University Press

Vianu, Tudor, Istoria literaturii moderne, Bucuresti 1944

Wilkin, Gregory J. 'The Dissolution of the Templar Ideal in Sir Gawain and the Green Knight.'

Webgrafie

Classic notes ,,Sir Gawain and the Green Knight”

Clif notes ,,Sir Gawain and the Green Knight”

Editors: George W. Tuma, Professor Emeritus of English, and Dinah Hazell, Independent Scholar, hosted by the English Department, San Francisco State University ,,Semantic social games and the game of life in ,,Sir Gawain and the Green Knight”

www.questia.ro

Allen, Valerie. 'Sir Gawain: Cowardyse and the Fourth Pentad.' Review of English Studies: A Quarterly Journal of English Literature and the English Language 43 (1992): 181-93.

Anderson, J. J. 'Gawain and the Hornbook.' Notes & Queries 37 (June 1990): 160-63.

Anderson, J. J. 'The Three Judgements and the Ethos of Chivalry in Sir Gawain and the Green Knight.' Chaucer Review 24.4 (1990): 337-55.

Andrew, Malcolm. 'The Diabolical Chapel: A Motif in Patience and Sir Gawain and the Green Knight.' Neophilologus 66 (1982): 313-19.

Anhorn, Judy. 'An Earnest of Love: Lessons of Restraint in Sir Gawain and the Green Knight.' Literature, Culture and Ethnicity: Studies on Medieval, Renaissance and Modern Literature. Ed. Mirko Jurak. Ljubljana, Slovenia: Author, 1992. 283-89.

Arrathon, Leigh A., ed. The Craft of Fiction. Rochester, MI: Solaris, 1984.

Ashley, Kathleen M. ''Trawth' and Temporality: The Violations of Contracts and Conventions in 'Sir Gawain and the Green Knight.'' Assays 4 (1987): 3-24.

Bachman, W. Bryant, Jr. 'Sir Gawain and the Green Knight: The Green and the Gold Once More.' Texas Studies in Language and Literature 23.4 (1981): 495-516.

Banson, David C. 'The Lost Honor of Sir Gawain.' De Gustibus: Essays for Alain Renoir. Ed. John Miles, Chris Womack, and Whitney Womack. New York: Garland, 1992. 30-39.

Barber, Richard, ed. Arthurian Literature V. Cambridge: Brewer, 1985.

Berger, Sidney E. 'Gawain's Departure from the Peregrinatio.' Proceedings of the Illinois Medieval Association, 2. Ed. Mark D. Johnson and Samuel M. Riley. Normal: Graduate School, Illinois State U, 1985. 86-106.

Brunswick, N.J.: Rutgers UP, 1965.

Blanch, Robert J., ed. Sir Gawain and Pearl: Critical Essays. Bloomington: Indiana UP, 1966.

Borroff, Marie. ''Sir Gawain and the Green Knight': The Passing of Judgement.' The Passing of Arthur: New Essays in the Arthurian Tradition. Ed. C[hristopher] Braswell and W[illiam] Sharpe. New York: Garland, 1988. 105-28.

Borroff, Marie. Sir Gawain and the Green Knight: A Stylistic and Metrical Study. New York: Yale UP, 1962.

Brewer, Elisabeth. From Cuchulainn to Gawain: Sources and Analogues of Sir Gawain and the Green Knight. Totowa, N.J.: Rowman and Littlefield, 1973.

Brewer, Elisabeth. Sir Gawain and the Green Knight: Sources and Analogues. 2nd ed. Rochester, N.Y.: D. S. Brewer, 1992.

Campbell, Joseph. 'Indian Reflections in the Castle of the Grail.' The Celtic Consciousness. Ed. Robert O'Driscoll. New York: Braziller, 1982. 3-30. (Sir Gawain and the Green Knight and other works considered in relation to Indian myth.)

Clein, Wendy. Concepts of Chivalry in 'Sir Gawain and the Green Knight'. Norman, OK: Pilgrim, 1987.

Cox, Catherine S. 'Graelent and Sir Gawain: A New Analogue for Bertilak's [?].' The Work of Dissimilitude: Essays from the Sixth Citadel Conference on Medieval and Renaissance Literature. Ed. David G. Allen and Robert A. White. Newark: U of Delaware P, 1992. 57-66.

Davenport, W. A. The Art of the Gawain Poet. London: Athlone, 1978.

Diekstra, Frans. 'Narrative Mode and Interpretation of Sir Gawain and the Green Knight.' Companion to Middle English Romance. Ed. Henk Aertsen and Alasdair A. MacDonald. Amsterdam: VU UP, 1990. 57-82.

Fisher, Sheila. 'Taken Men and Token Women in Sir Gawain and the Green Knight.' Seeking the Women in Late Medieval and Renaissance Writings: Essays in Feminist Contextual Criticism. Ed. Sheila Fisher. Knoxville: U of Tennessee P, 1989. 71-105.

Ganim, John M. 'Sir Gawain and the Green Knight and a Course in Literary Criticism.' Approaches to Teaching Sir Gawain and the Green Knight. Ed. Miriam Youngerman Miller and Jane Chance. New York: MLA, 1986. 156-60.

Gollancz, Sir Israel, ed. Sir Gawain and the Green Knight: Re-Edited from ms. Cotton Nero, A.x., in the British Museum. EETS, OS, no. 210. London: Oxford UP, 1940.

Goltra, Robert, Nedra C. Grogan, and Cora Zalatel. Three Studies of Sir Gawain and the Green Knight. Emporia, KS: School of Graduate and Professional Studies, Emporia State U, 1984.

Haines, Victor Yelverton. The Fortunate Fall of Sir Gawain: The Typology of Sir Gawain and the Green Knight. Washington, DC: UP of America, 1982.

Howard, Donald Roy and Christian Zacher, eds. Critical Studies of Sir Gawain and the Green Knight. Notre Dame: U of Notre Dame P, 1968.

Huntsman, Jeffrey F. 'The Celtic Heritage of Sir Gawain and the Green Knight.'Approaches to Teaching Sir Gawain






loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate