Rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu

Prezinta rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu in impunerea noii directii in literatura romana din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

"Junimea" - reprezinta o directie noua in culura romana fiind vorba de izbanda spiritului creator national.

In 1863 la Iasi se infiinteaza asociatia "Junimea", initiativa o au cativa tineri cu studii in strainatate: Petre P. Carp, Vasile Pogar, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, cu studii in Franta. Titu Maiorescu cu studii in Franta si Germaia fiind conducatorul grupului.

Intra in posesia unei tipografii si a unei librarii ceea ce duce la posibilitatea aparitiei revistei "Convorbiri Literare" in anul 1867, al carui director este Iacob Negruzzi.

Etape ale activitatii revistei "Junimea"

Intre 1864 - 1874 la Iasi:

acum se elaboreaza principiile estetice si sociale ale junismului

se caracterizeaza prin spirit polemic

directiile:

lupta pentru unificarea limbii romane literare

promovarea unei literature originale

lupta pentru cultura (teoria formelor fara fond

Intre 1874 - 1885 la Iasi si Bucuresti

1875 Titu Maiorescu este ales ministru al instructiunii publice, fiind nevoit sa se mute la Bucuresti

sedintele junimii aveau loc atat la Iasi cat si la Bucuresti

aceasta perioada se caracterizeaza printr-o diminuare a spiritului criticist

acum se va publica in revista "Convorbiri literare" opera lui Eminescu,Creanga, Caragiale si Slavici.

Intre 1885 - 1900

toti membrii asociatiei se muta la Bucuresti

in 1885 si revista se muta la Bucuresti

in aceasta perioada activitatea de cenaclu (adunare a membrilor) se diminueaza.

Revista capata un caracter preponderant universitar: cuprindea studii de istorie, geografie, filozofie si literature.

Activitatea junimii

Principalele obiective

raspandirea spiritului critic

incurajarea prograsului literaturii originale nationale

unificarea limbi romane literare

sustinerea originalitatii culturii Romane

educarea publicului in spiritual intelegerii si receptarii culturii.

Directii de activitate

Educarea publicului se facea prin conferinte publice pe teme variate:

un mod de gandire liber

dezvoltarea spiritului oratoric

Unificarea limbii romane literare

ideile sunt discutate si publicate de Titu Maiorescu in studiul: "Despre scrierea limbii romane" in 1866. Acesta se refera la 4 aspecte:

o       ortografia limbii romane sa fie fonetica (cum se scrie asa se citeste)

o       respingerea scrierii etimologice

o       respingerea alfabetului chirilic

o       imbogatirea vocabularului cu neologisme

in 1880 - 1881 Academia Romana aproba directivele lui Titu Maiorescu

activitatea si ideiile Junimii in domeniul limbii reprezinta unul din cei mai importanti factori ai unificarii limbii romane literare

Promovarea literarurii romane originale

se ocupau cu depistarea si sustinerea unor tineri scriitori a caror opera o publicau in paginile revistei "Convorbiri literare". Ex: Mihai Eminescu - pe care Titu Maiorescu il aseaza in articolul "Directia noua in poezia si proza romana", alaturi de vasile Alecsandri (imediat dupa debutul lui Eminescu), Ion Creanga isi citeste prima poveste (Soacra cu 3 nurori) in sedintele cenaclului, publicata apoi in revista.

Teoria formelor fara fond

adopta o pozitie critica fata de orice tendinta care ar fi putut sa compromita procesul de realizare a civilizatiei moderne

teoria formelor fara fond este de fapt o critica impotriva a tot ce s-a creat prin imitatie, prin imprumut, neexistand un fon autohton propice

este de fapt o atitudine de respingere a formelor din afara: "Decat sa facem o academie fara stiinta, o asociatie fara spirit de asociere . mai bine nu facem deloc."

Titu Maiorescu (1840 - 1917)

indrumator cultural, om politic

NOTA BENE!

CREATORUL CRITICII LITERARE ROMANESTI

Activitate

1867 - 1873 in aceasta perioada Titu Maiorescu formuleaza peincipiile teoretice si tot acum declanseaza campanile polemice:

- "Despre scrierea limbii romane"

- "Directia noua in poezia si proza romaneasca"

- "o cercetare critica asupra poeziei noastre de la 1867"

- "Betia de cuvinte"

In aceasta perioada, Titu Maiorescu face o critica generala, nu analizeaza un anumit scriitor sau opera. Scopul era descurajarea literaturii mediocre si promovarea unei literature moderne de valoare.

1882 - 1887 - nu mai trateaza operele in general ci doar opere particulare:

- Eminescu si poeziile lui

- Comediile domnului Caragiale

- Poeti si critici

Disputa polemic ape care o are cu Constantin Dobrogeanu -Gherea, critic ce promova influenta mediului social al operei.

Directia noua in poezia si proza romana (1872)

este un articol in care Maiorescu evidentiaza noua directie in literatura romana din jurul anului 1872: "Noua directi, spre deosebire de cea veche si cazuta se caracterizeaza prin: simtamant natural, prin intelegerea ideilor preluate de la civilizatiile apusene, prin pastrarea si accentuarea sentimentului national."

dupa ce isi exprima parerea in legatura cu aceasta noua orientare in literatura, se opreste asupra poetilor: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu si Samson Bodnarescu.

Vasile Alecsandri este numit "cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta", iar pastelurile "podoaba a literature romane."

Imediat dupa Alecsandri este numit si Mihai Eminescu "om al timpului modern . poet in toata puterea cuvantului", sunt evidentiate meritele poeziei lui Eminescu.

farmecul limbajului (semnul celor alesi)

o conceptie inalta

iubirea si intelegerea artei poetice

Bodnarescu este pomenit prin tragedia Rienzi.

critica intr-un mod ironic poetii care maltrateaza limb, "torturand-o in rime si metruri imposibile."

referitor la proza la proza recunoaste contributia lui Odobescu, Slavici Iacob Negruzzi.

"Eminescu si poeziile lui 1889)

este cel mai important studio Maiorescian de istorie critica si analiza literara, scris la cateva luni dupa moartea poetului.

el incepe prin a evoca imprejurarile aparitiei lui Eminescu in cultura romaneasca, tocmai pentru a face sa se inteleaga mai bine propria contributie a acestuia .

Ideale expuse de Maiorescu:

Eminescu a fost produsul propriului sau geniu (analiza poeziei prin grila Schopenhariana - pesimismul)

Eminescu ocupa primul loc in ierarhia poeziei romanesti

atrage atnetia asupra filonului cronicaresc si folcloric al poeziei Eminesciene

dovedeste un interes deosebit pentru noutatea limbajului eminescian

e primul care sesizeaza romantismul lui Eminescu

Chiar daca nu le rezolva, Titu Maiorescu e primul care pune aceste probleme. 'Pe cat se poate omeneste prevedea, literature romana va incepe in secolul XX sub auspiciile geniului lui'