Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» In gradina Ghetsemani


In gradina Ghetsemani




In gradina Ghetsemani

In perioada interbelica, traditionalismul este cunoscut sub numele de gandirism si are 2 caracteristici majore: autotohnismul si ortodoxismul.

In literatura, ortodoxismul gandiristilor s-a afirmat prin redactarea unor texte care valorifica teme si simboluri religioase, un exemplu in acest sens constituindu-l poezia ,,In gradina Ghetsemani” de Vasile Voiculescu.

Textul apartine volumului ,,Parga si are ca tema suferinta lui Iisus Hristos, suferinta generata de constientizarea sacrificiului care trebuia aumat pentru iertarea pacatelor omenirii. Poezia are ca punct de plecare episodul rugaciunii mantuitorului din gradina Ghetsemani (episod ulterior iesirii de la Cina cea de taina si anterior prinderii lui Iisus de catre soldatii condusi de tradatorul Iuda)




Scena biblica este prelucrata in poezie intr-un mod original accentul fiind pus pe suferinta lui Iisus, suferinta generata de confruntarea celor 2 naturi care coexistau in personalitatea sa: natura umana si natura divina.

Primul vers fixeaza problematica textului, suprinzand eziotarea naturii lunare in fata sacrificiului iminent: ,,Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul”. Termenul ,,paharul” dobandeste valoare metaforica, numind atat pacatele omenirii, cat si sacrificiul propriu-zis.

Versul ,,curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul accentueaza confruntarea celor 2 naturi, sintagma ,,sudori de sange trimitand la zbuciumul naturii umane, in timp ce sintagma ,,chipu-i alb ca varul” fixeaza natura divina, sugerand o figura spiritualizata prin post si rugaciune.

Verbele din prima strofa (lupta, nu primea, se impotrivea) au rolul de a accentua dramatismul scenic.

Ultimul vers al primei strofe sugereaza corespondenta intre planul terestru si cel cosmic, zbuciumul Mantuitorului reverbeland la nivel cosmic ,,Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

Epitetul in inversiune ,,amarnica-i strigare are rolul de a accentua preponderenta naturii umane in aceasta scena.

Strofele urmatoare nuanteaza problematica textului, in sensul reluarii unor simboluri. Astfel termenul ,,paharul din prima strofa este reluat prin expresia ,,grozava cupa , care, in plus fata de semnificatia initiala, trimite la ideea de ispitire.

Suferinta Mantuitorului, dar si capacitatea de rezistenta la ispitire sunt surprinse in versurile ,,Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa/Dar nu vroia s-atinga infama bautura

Ultima strofa realizeaza o interesanta corespondenta intre trairile interioare ale Mantuitorului si cadrul exterior, in sensul ca zbuciumul sufletesc are ecou in peisajul dezolant al gradinii: ,,Deasupra fara tihna se framantau maslinii/Pareau ca vor sa fuga din loc sa nu-l mai vada

Sintagma ,, batai de aripi” reprezinta o trimitere fie la ingerul trimis de Dumnezeu Tatal sa-L intareasca pe Iisus, fie la prezenta ingerului mortii.

Ultimul vers anticipeaza sacrificial supreme, imaginea pasarilor de prada putand fi o trimitere si la cei care, condusi de tradatorul Iuda, incercau sa i-a viata Mantuitorului.

Modernismul

Modernismul este o orientare culturala afirmata in spatiul romanesc in perioada interbelica si avandu-l ca promotor pe criticul Eugen Lovinescu.

Activitatea de indrumator cultural al lui Lovinescu s-a desfasurat prin intermediul revistei ,,Sburatorul (1919-1921), (1926-1927) si a cenaclului ,,Sburatorul (intalnirile cenaclului s-au desfasurat si dupa moartea criticului pana in 1947).

Una dintre cele mai cunoscute teorii formulate de Lovinescu la acea vreme, este teoria sincronismului (sin acelasi, cronos timp). Lovinescu schiteaza si aplica aceasta teorie in doua dintre lucrarile sale fundamentale: ,,Istoria civilizatiei romane moderne si ,,Istoria literaturii romane contemporane

Lovinescu pleaca de la observatia ca exista un spirit al veacului care face sa dispara diferentele acumulate de-a lungul timpului intre culturi. In viziunea lui Lovinescu sincronizarea culturilor mici cu marile culturi este un proces care se deruleaza in 2 etape: imitatia (preluarea formelor culturale straine) si diferentierea (crearea fondului autohton specific=

Pentru modernizarea literaturii romane, Lovinescu are in vedere cateva transformari necesare:

-inlocuirea tematicii rurale cu o tendinta citadina (urbana)

-trecerea de la proza de creatie catre proza de analiza (1922-apare Padurea spanzuratilor-Rebreanu, primul roman de analiza psihologica din literatura romana)

-abordarea unei problematici specifice mediului intelectual

-inlocuirea sentimentalismului din proza traditionalisti cu o proza de tip obiectiv, scrisa intr-un stil impersonal

Cei mai cunoscuti reprezentanti ai modernismului sunt: Arghezi, Blaga, Barbu (in poezie), Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Begescu (in proza)



Modernismul este o orientare culturala afirmata in spatiul romanesc in perioada interbelica si avandu-l ca promotor pe criticul Eugen Lovinescu.

Activitatea de indrumator cultural al lui Lovinescu s-a desfasurat prin intermediul revistei ,,Sburatorul (1919-1921), (1926-1927) si a cenaclului ,,Sburatorul (intalnirile cenaclului s-au desfasurat si dupa moartea criticului pana in 1947).

Una dintre cele mai cunoscute teorii formulate de Lovinescu la acea vreme, este teoria sincronismului (sin acelasi, cronos timp). Lovinescu schiteaza si aplica aceasta teorie in doua dintre lucrarile sale fundamentale: ,,Istoria civilizatiei romane moderne si ,,Istoria literaturii romane contemporane

Lovinescu pleaca de la observatia ca exista un spirit al veacului care face sa dispara diferentele acumulate de-a lungul timpului intre culturi. In viziunea lui Lovinescu sincronizarea culturilor mici cu marile culturi este un proces care se deruleaza in 2 etape: imitatia (preluarea formelor culturale straine) si diferentierea (crearea fondului autohton specific=

Pentru modernizarea literaturii romane, Lovinescu are in vedere cateva transformari necesare:

-inlocuirea tematicii rurale cu o tendinta citadina (urbana)

-trecerea de la proza de creatie catre proza de analiza (1922-apare Padurea spanzuratilor-Rebreanu, primul roman de analiza psihologica din literatura romana)

-abordarea unei problematici specifice mediului intelectual

-inlocuirea sentimentalismului din proza traditionalisti cu o proza de tip obiectiv, scrisa intr-un stil impersonal

Cei mai cunoscuti reprezentanti ai modernismului sunt: Arghezi, Blaga, Barbu (in poezie), Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Begescu (in proza)

Timbru

In evolutia modernismului poetic romanesc, creatia lui Ion Barbu, ilustreaza modernismul radical caracterizat prin ermetism, in timp ce creatia lui Arghezi sau Blaga ilustreaza un modernism moderat, de tip posteminescian.

In eseul structura liricii moderne, Hugo Friedrich considera ca ermetismul este una dintre caracteristicile esentiale ale poeziei secolului XX.

Ermetismul este o orientare in poezia moderna presupunand ascunderea sensului de catre autor si prezenta unui cititor cultivat, in stare sa descopere acest sens. Termenul ermetism provine de la numele zeului Hermes, considerat patron al stiintelor oculte.

In ceea ce priveste conceptia lui Ion Barbu despre poezie, este utila cunoasterea ideilor formulate de poet in cateva articole cu character poetic (Poezia lenesa); (Poetica domnului Arghezi). In aceste articole, Barbu respinge ,,Poezia lenesa”, descriptive, emotionala si opteaza pentru o ,,poezie pura” care sa stimuleze intelectul cititorului.

In creatia lui I.Barbu pot fi identificate trei etape:

I)Etapa parnasiana=cuprinde sonetele publicate de Barbu, intre 1919-1921 (,,Copacul”, ,,Muntii”, ,,Lava”)

II)Etapa baladesc-orientala=contine textile publicate de autor intre 1921-1924 (,,Dupa melci”, ,,Riga crypto si lacona Enigel”, ,,Nastrativ Hogea la Isarlad”)

III)Etapa ermetica=cuprinde textile publicate intre 1924-1925, mai cunoscute fiind artele poetice ,,Timbru”, ,,Din ceas, dedus”

Poezia ,,Timbru” este o arta poetica modernista si apartine etapei ermetice a creatiei lui Barbu. Textul a fost publicat initial in revista ,,Sburatorul” fiind reluat ulterior in volumul ,,Joc second” (1930)

Prelugind conceptia exprimata de autor in cateva dintre articolele sale teoretice, poezia ,,Timbru” este o arta poetic ace pune in discutie necesitatea adoptarii unui nou tip de arta diferita de arta traditionala.

Titlul exprima ideea de complexitate de nuantare, numind acea calitate care diferentiaza un sunet de altul, indifferent de durata sau amplitudine.

Structura textului este simpla si contine 2 catrene, primul radicand o problema, in timp ce al doilea formuleaza un posibil raspuns.

Prima strofa adduce in discutie limitele artei traditionale (Cimpoiul si fluierul sunt simboluri ale artei traditionale). Desi arta traditionala este capabila sa exprime sentimente general valabile precum durerea, ea nu poate sa surprinda acele fenomene la care avem acces pe cale intuitive (,,Piatra-n rugaciune”, ,,a humei despuiare”, unda logodita sub cer”). Cu alte cuvinte, elementele neinsufletite isi cer si ele dreptul de a fi exprimate.

Strofa a doua propune o solutie pentru rezolvarea crizei pe care o traverseaza arta traditionala si anume aparitia unui nou tip de art ape care poetul il defineste prin metafora ,,un cantec incapator”. Sintagma sugereaza caracterul complex al artei moderne, pentru a carei definire poetul utilizeaza 2 analogii.

Prima analogie surprinde caracterul nuantat al artei moderne prin sinteza ,,fosnire matasoasa”, imagine artistic ace imbina o perceptie de natura auditiva cu o perceptie de natura tactila.

A doua analogie face trimitere la menirea initiala a artei, aceea de a fi un imn inchinat divinitatii. Sintagma ,,lauda gradinii de ingeri” trimite la corul ingerilor din Eden si la uimirea acestora in fata maretiei divine. Episodul surprins este cel al crearii Evei, misterul feminine fiind sugerat prin expresia ,,trunchi de fum”.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate