Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA


TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA




TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA

In secolul al XVIII - lea apare "Problema Orientala" determinata de tendinta Austriei si Rusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman. Rivalitatea dintre marile puteri a determinat izbucnirea a sase razboaie austro - ruso - turce.

In Moldova, ca de altfel si in Tara Romaneasca, conturarea si adancirea procesului innoitor in sfera relatiilor agrare a avut loc in conditii anevoioase, ca urmare a sporirii necontenite a cererilor Imperiului Otoman, aflat, de asemenea, intr-o acuta si persistenta criza.

Regimul fanariot instaurat la inceputul celui de-al doilea deceniu al secolului al XVIII-lea a reprezentat punctul culminant al dependentei politice si economice fata de turci. Obligatiile mari si mereu in crestere, in bani, in produse si prestatii impuse de Inalta Poarta, alaturi de abuzurile si de coruptia aparatului administrativ, au contribuit la inasprirea fiscalitatii, determinand o scadere dramatica a nivelului de trai pentru categoriile sociale de jos.




Cronicarii - adevarati analisti ai timpului - erau de parere ca fiscalitatea practicata in secolul fanariot nu se intemeia atat pe potentialul economic al locuitorilor tarii, ci, mai degraba pe pretentiile Curtii Domnesti si pe cererile Inaltei Porti. Aceasta stare de lucruri anacronica a indus o stare de continua criza la nivelul intregii societati.

Ascensiunea Rusiei si Austriei a determinat unii domni romani sa se orienteze spre alianta cu aceste puteri pentru a obtine independenta de sub stapanirea otomana.

Astfel Domnitorul Constantin Brancoveanu a negociat cu austriecii si Imperiul Rus, dar a fost descoperit de catre otomani si executat impreuna cu fii sai in 1714.

Executarea lui Constantin Brancoveanu

La fel Dimitrie Cantemir a facut o alianta cu tarul rus Petru cel Mare dar in urma infringerii de la Stanilesti Dimitrie Cantemir pierde domnia fiind nevoit sa plece in exil.

In situatia in care domnii de la Iasi si Bucuresti nu s-au dovedit de incredere au fost numiti de catre Imperiul Otoman domnii considerati fideli lor.

Astfel Nicolae Mavrocordat a devenit Domnul Moldovei dupa plecarea lui Dimitri Cantemir si tot el a instaurat perioada domniilor fanariote. Acesta a incercat sa reformeze administratia, sa defiinteze serbia, sa creeze un sistem legislativ european sau sa dezvolte invatamantul.

Nicolae Mavrocordat

Teritoriul Tarilor Romanesti a avut trista soarta de a fi timp de cateva secole teatrul operatiunilor militare intre aceste mari puteri. In afara de aceasta, el a mai servit si in calitate de moneda de schimb atunci cand Imperiul Otoman suferea infrangeri pe campul de lupta, desi, una din conditiile capitulatiilor semnate intre Turcia si vasalii sai era apararea integritatii lor teritoriale. Romanii din Ardeal, Banat, Oltenia, Bucovina si Basarabia au simtit rand pe rand ce inseamna aceasta.

Anul 1821

Instabilitatea politica tot mai accentuata ce afecta principatele a condus la izbucnirea miscarii revolutionare conduse de TudorVladimirescu, ce va avea insemnate consecinte pentru situatia tarilor romane.

Miscarea revolutionara condusa de

Tudor Vladimirescu

In 1815, Congresul de la Viena punea capat razboaielor napoleoniene. Tot acum lua nastere Sfanta Alianta, ce unea Rusia, Austria si Prusia.

In sud - estul Europei, societatea secreta Eteria incepe lupta pentru eliberarea Greciei de sub stapanirea Imperiului Otoman. In stransa legatura cu miscarea greceasca a avut loc si miscarea revolutionara din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu.

Tudor Vladimirescu

Revolutia a inceput printr-un apel la revolta cunoscut sub numele de Proclamatia de la Pades. Tudor Vladimirescu, este trimis de Comitetul de Obladuire ca sa organizeze oastea tarii, bazandu-se pe fortele de panduri. Tudor Vladimirescu imprima miscarii un caracter social atragand de partea ei tarani cat si locuitori ai oraselor. Programul adevarat al revoltei va fi cunoscut sub numele de Cererile norodului romanesc" iar revendicarile sale principaleprevedeau:

- Desfiintarea privilegiilor detinute de boierii greci.

- Promovarea in functii dupa merit.

- Infiintarea armatei.

- Schimbarea regimului fiscal.

- Autonomie interna reala.



Conditiile internationale, ostilitatea celor trei mari puteri: austriac, tarist si otoman dat si conflictul Alexandru Ipsilanti, au dus la inabusirea miscarii lui Tudor si uciderea lui.

Desi infranta, miscarea revolutionara a avut cel putin o urmare benefica: Domniile fanariote au fost abolite.

In fruntea Moldovei si a Tarii Romanesti au revenit domni

pamanteni.

Dupa infrangerea miscarii lui Tudor Vladimirescu sub presiunea noilor puteri, Rusia, Anglia, Austria trupele otomane au fost retrase din tara.

Astfel in 1822 prin numirea lui Ionita Sandu Sturdza in Moldova si a lui Grigore Ghica (1822) in Muntenia, sunt restabilite domniile pamantene.

Conventia de la Akkerman

In 1826, Turcia si Rusia semneaza conventia de la Akkerman ce prevedea:

- Alegerea de catre divan a domnilor pamanteni pe zone (sub rezerva aprobarii tarului si sultanului).

- Suspendarea tributului pe doi ani

- Libertatea comertului.

Chestiunea Orientala devine o problema din ce in ce mai acuta pentru marile puteri europene. Pentru principatele romane, si pentru sud-estul Europei incepe o perioada de intense framantari interne si de demersuri diplomatice vizand detinerea independentei si recunoasterea constiuirii

lor ca state suverane.

Regulamentele organice

Pacea de la Akkerman a conferit principatelor romane dreptul de a avea reglementari proprii de ordine interioara. In urma tratatelor de la Akkerman si Adrianopol, ocupatia ruseasca dintre 1828 - 1834 a adus cu ea doua legiuiri de mare insemnatate: Regulamentele Organice.

Ele reprezinta prima Constitutie romaneasca. Au fost redactate in timpul administratiei generalului Pavel Kiseleff.

Regulamentele Organice au reprezentat legiuiri conservatoare menite sa pastreze si chiar sa intareasca sistemul de privilegii existent:

- Boierii devin proprietari pe o treime din mosie, nu platesc

impozite.

- Dregatorii se aleg doar din randurile boierilor.

Prevederile din regulamentele organice aduc transformari

institutionale in sensul modernizarii tarilor romane:

- Libertatea comertului.

- Inlocuirea vechiului sistem fiscal cu o dare unica numita capitatie.

- Instituirea bugetului.

- Reinfiintarea armatei.

Organizarea politica a principatelor romane sta sub semnul

modernizarii:

- Sunt puse bazele unui sistem parlamentar.

- Se introduce principiul separarii puterilor in stat.

Astfel:

- puterea executiva este incredintata domnitorului.

- Puterea legislativa - Adunarile Obstesti

- Puterea judecatoreasca este exercitata de tribunalurile

judetene, de instantele de apel si de Inaltul Divan Domnesc.

Prin aceste Regulamente Organice, prin puternica asemanare dintre prevederile legiuirilor din ambele tari, pregatesc terenul Unirii principatelor.

Surse

1.Atlas Istoric Epoca Moderna 2007 MONDE NEUF

2.Revista de istorie "Codrul Cosminului", nr. 12, 2006 Mihai Lazar

3.Istoria romanilor, vol. VI, Romanii intre Europa clasica si Europa luminilor, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 2002








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate