Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Referat istoria relatiilor internationale - nicolae titulescu


Referat istoria relatiilor internationale - nicolae titulescu


UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU

ANUL II Modul B, SEMESTRUL    I

DISCIPLINA: ISTORIA RELATIILOR INTERNATIONALE"



TEMA DE REFERAT

,,NICOLAE TITULESCU"

Definitia terorismului

Termenul de "terorism", desi isi are originea in limba engleza, apare mentionat pentru prima data in urma cu peste 200 ani, in 1798, in suplimentul Dictionarului Academiei Franceze, fiind utilizat cu ocazia Revolutiei Franceze (1789 - 1794).

Filosoful german Immanuel Kant a folosit termenul de "terorism" in 1798, pentru a descrie un punct de vedere pesimist privind viitorul omenirii.

Anarhistul rus Peter Kropotkin (1842 - 1921) a numit aceasta notiune "propaganda prin fapte vitejesti".

Carlos Marighella a scris, in 1930, The Latin American Handbook on Terrorism, considerand actele teroriste ca aderare la o "inalta moralitate", iar persoana pe care noi o numim "terorist", un eliberator, in conceptia celor pentru care actioneaza.

Walter Laqueur, istoric si comentator de politica externa american, aprecia ca intre 1936 si 1981, au fost date peste 100 de definitii ale terorismului, dar nici una nu este suficient de cuprinzatoare, astfel incat sa reuseasca a defini complexitatea acestui fenomen cu tendinta la universalizare. Britanicii au fost printre primii care au reactionat fata de recrudescenta fenomenului terorist, astfel incat, inca din a doua jumatate a secolului trecut, mai precis in 1974, il defineau astfel: "Folosirea violentei in scopuri politice, incluzand orice recurgere la violenta in scopul de a plasa publicul sau orice sectiune a publicului intr-o stare de teama". Nici aceasta definitie nu pare a fi suficient de riguroasa, deoarece demonstratiile violente de strada, mai ales din cursul ultimilor decenii, nu pot fi considerate acte de terorism.

Definitia terorismului dupa F.B.I. arata ca acesta reprezinta "utilizarea in afara legii a fortei si violentei impotriva persoanelor sau proprietatii, in scopul de a intimida sau a obliga un guvern, populatia civila sau alt segment de acest fel, pentru a obtine unele avantaje politice sau sociale .

Analiza tuturor definitiilor citate releva ca principala caracteristica a terorismului o constituie intimidarea prin violenta.

Istoria terorismului

Înregistrarea datelor istorice arata faptul ca tari, cum ar fi Algeria, Irlanda, Tunisia si Israelul nu si-ar fi obtinut independenta, in absenta interventiei sustinute a teroristilor.

Clasificarea terorismului

De-a lungul timpului, au fost elaborate mai multe tipuri de clasificari ale terorismului.

În functie de criteriul luat in considerare, terorismul poate fi clasificat in mai multe moduri, dupa cum urmeaza:

Terorismul domestic, care apare in aceeasi tara, impotriva aceluiasi popor;

Terorismul international, care apare in alta tara si este practicat de persoane straine;

Terorismul sponsorizat de stat, folosit de un guvern impotriva propriului popor sau in sprijinul terorismului international.

O alta clasificare defineste:

Terorismul politic, care apare din considerente ideologice sau politice;

Terorismul non-politic, dezvoltat in scopuri private sau castiguri materiale;

Quasi-terorismul, cu luare de ostateci;

Terorismul limitat politic, ideologic, dar nu revolutionar;

Terorismul oficial sau de stat, folosit de state impotriva altor state sau persoane.

Cea mai complexa clasificare intalnita in literatura de specialitate distinge:

Terorismul revolutionar, care incearca sa inlocuiasca un guvern existent (de exemplu: Hizbollah);

Terorismul politic, care asociaza grupari al caror scop este sa castige putere sau suprematie, diminuand puterea guvernului sau modificand convingerile populatiei (de exemplu: Aryan Nations);

Terorismul nationalist, care promoveaza interesele unui grup etnic sau religios ce se considera persecutat de altul (de exemplu: IRA, ETA);

Terorismul bazat pe o cauza, care cuprinde grupari devotate unei cauze sociale sau religioase care utilizeaza violenta pentru a-si exprima nemultumirile (de exemplu: Islamic Holy War, Gruparile anti-avort);

Terorismul mediului inconjurator, care cuprinde grupari ce au ca scop incetinirea dezvoltarii industriale ce afecteaza echilibrul natural al planetei (de exemplu: Animal Liberation Front);



Terorismul sponsorizat de stat, care apare atunci cand un regim la conducere pune la dispozitie fonduri, inteligenta sau resurse materiale unor grupari teroriste care actioneaza, de obicei, in afara granitelor lor (de exemplu: Irak, Iran, Libia);

Terorismul tip genocid, care apare atunci cand un guvern intentioneaza sa distruga o minoritate existenta pe teritoriul sau.

Actele de terorism se clasifica in mod diferit, in functie de finalitatea lor: atunci cand sunt indreptate spre indivizi care exercita puterea sau reprezinta aparatul puterii sau cand victime sunt oameni intamplatori, scopul urmarit fiind de a imprastia teama in randurile populatiei.

Atacurile teroriste palestiniene, de exemplu, urmaresc sa existe cat mai multe victime, ceea ce explica, adeseori, caracterul sinucigas al acestor atentate, asociat cu credinta atentatorului ca va ajunge in raiul descris in Coran. Palestinienii au o ratiune pentru lupta lor si au motive pentru a considera teritoriile din partea de vest a Iordanului drept tinuturi ocupate de statul Israel; ei anuleaza insa ratiunea revendicarilor lor, prin incercarea de a le rezolva, utilizand astfel de mijloace; de altfel, motivul initial al luptei lor, astazi abandonat, nu era acela de a forma un stat palestinian in acele teritorii, care apartineau anterior Iordaniei, ci, asa cum sustineau ei insisi, de a-i impinge pe evrei spre mare si a distruge statul Israel.

În anii '40, atunci cand evreii luptau impotriva dominatiei britanice, palestinienii recurgeau, de asemenea, la mijloace teroriste, dar nu aceasta teroare a creat statul Israel, ci sustinerea internationala, generata de memoria inca vie a exterminarii evreilor; in esenta, plata unor datorii facute cu doua mii de ani in urma nu este demna a fi recomandata ca regula generala. Uneori, asa cum stim, isi fac aparitia in continuare si teroristi evrei.

În cadrul aceleiasi incercari de clasificare a formelor de terorism, trebuie distinsa violenta impotriva unei puteri ocupationiste straine, impuse cu forta, de violenta indreptata impotriva puterii propriului stat. Prima este poate cea mai justificata dintre toate formele de violenta, dar aceasta nu inseamna ca, de regula, ea este justificata in ceea ce priveste eficienta.

Motivatia terorismului

Motivatiile actelor teroriste sunt numeroase, dar cele care se detaseaza prin frecventa si, mai cu seama, prin consecintele asupra raporturilor interstatale sunt cele de ordin politic, indiferent daca sunt de stanga sau dreapta, urmarind sa inlature un guvern la putere, sau de ordin religios, urmarind sa-i distruga pe cei ce le ataca religia.

Merari, unul din putinii psihologi care a discutat cu teroristi sinucigasi, a afirmat despre acestia: "cultura, in general, si religia, in particular, par a fi nesemnificative in fenomenul terorismului suicidar. Terorismul suicidar, ca orice alt fel de terorism, este mai degraba un fenomen individual decat de grup. Este indeplinit de persoane care doresc sa moara din motive personale. Actiunea terorista ofera doar scuza pentru aceasta sinucidere, ii da legitimitate si importanta practica." Acesta este un punct de vedere care nu este insa neacceptat de toti specialistii.

Potrivit informatiilor vehiculate prin mass-media, in lume, actioneaza in prezent peste 500 de organizatii si grupari teroriste de diferite orientari. Atentatele de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite au aratat punctele slabe ale actualului concept de securitate. Terorismul a aparut ca o modalitate de actiune a celor slabi impotriva celor puternici. Aceste actiuni au demonstrat ca principalul pericol la adresa noii ordini mondiale, create dupa incetarea Razboiului Rece, nu este potentialul militar al asa-numitelor tari "recuzate" (Coreea de Nord, Irak, Libia, Iran etc.), ci fenomenul terorismului. Prin urmare, securitatea antiterorista nu poate fi privita prin numarul de tancuri, avioane, nave militare sau rachete. Atacurile teroriste vizeaza, in special, securitatea populatiei, ca mijloc de presiune asupra statelor. În configurarea atacurilor, nu este nevoie de un PIB de 6 trilioane (6 000 de miliarde de dolari) sau de performante inalte in tehnologiile militare si spatiale.

Suicidul terorist nu trebuie asociat obligatoriu cu Orientul Mijlociu. În anii ¢80, el era utilizat in Liban, Kuwait si Sri Lanka, in timp ce in anii ¢90, s-a extins in Israel, India, Panama, Algeria, Pakistan, Argentina, Croatia, Turcia, Tanzania si Kenya. Gruparile teroriste au migrat din zonele de conflict si, treptat, s-au format structuri teroriste internationale ce vor face, cu certitudine, ca in viitor, sa fie afectate tot mai frecvent tarile vest-europene si SUA.

În prezent, exista zece grupari religioase si nationaliste care utilizeaza suicidul terorist ca tactica impotriva guvernelor lor sau a altor tari. Acestea sunt: Miscarea de Rezistenta Islamica (Hamas) si Jihadul Islamic din teritoriile arabe ocupate, Hizbullah in Liban, Jihadul Islamic Egiptean (EIJ) si Gamaya Islamiya din Egipt, Armed Islamic Group (GIA) din Algeria, Barbar Khalsa International (BKI) din India, Liberation Tigers din Tamil Eelam (LTTE) din Sri Lanka, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din Turcia si Al Quaida condusa de Osama bin Laden din Afganistan.

Grupurile de fanatici nationalisti si religiosi considera atacurile teroriste ca un "razboi sfant" desfasurat sub comanda divina. Fenomenul a atins o popularitate deosebita, mai ales in randul gruparilor teroriste fundamentaliste islamice.

În continuare, ne vom referi la una dintre cele mai renumite grupari teroriste, si anume gruparea Hamas. Pentru Hamas, cel ce comite un atac sinucigas nu e considerat ca o persoana ce se sinucide. De altfel, sinuciderea este interzisa de religia musulmana, fapt ce pare in contradictie cu aceasta modalitate terorista. Atacatorul este considerat un "shahid", adica un martir, care indeplineste o comanda religioasa, cum ar fi "Jihadul" sau "razboiul sfant". Familiile shahizilor au numeroase avantaje dupa indeplinirea de catre acestia a unui atac sinucigas. Majoritatea shahizilor provin din familii sarace care sunt acoperite de onoare si mandrie dupa sacrificiu si primesc premii in bani pentru succesul atacului, de obicei, de ordinul a catorva mii de dolari. În plus, shahidul primeste unele privilegii personale, cum ar fi viata eterna in Paradis, permisiunea de a vedea fata lui Allah, mangaierile pline de dragoste ale celor 72 de virgine ce-i stau la dispozitie si privilegiul de a asigura viata in Rai pentru 70 dintre rudele sale. Coranul descrie femeile ca fiind "frumoase ca rubinele, cu straluciri de diamant si perle. Martirii si virginele se vor rasfata pe covoare verzi si moi . Dar se pare ca majoritatea sinucigasilor nu recurg la astfel de acte ca sa obtina sexul nelimitat. Ei o fac datorita devotamentului lor absolut fata de Dumnezeu si dorinta lor de a muri "murdariti" de sange evreiesc pe maini: "Nu este un act de eroism, ci este un act sfant".

În orice moment, Hamas are pregatiti intre 5 si 20 oameni in varsta de 18 si 23 ani, antrenati pentru atacuri sinucigase. Gruparea pretinde a avea zeci de mii de tineri gata oricand sa le urmeze exemplul. "Ne place sa ii crestem in acest spirit, de la gradinita la colegiu", a declarat un membru Hamas. În gradinitele controlate de Hamas, putem vedea scris pe pereti: "copiii din gradinita sunt shahizii de maine. Israelul are arme nucleare, iar noi avem arme umane."

La o scoala islamica din Gaza controlata de Hamas, un copil de 11 ani declara: "voi face din corpul meu o bomba ce va rupe in bucati sionistii, copii de porci si de maimute. Am sa le fragmentez corpurile in bucatele mici si am sa le cauzez mai multa durere decat si-au imaginat vreodata . În acest moment, profesorul ii raspunde: "Fie ca virginele sa-ti dea placere!" referindu-se la una din principalele recompense ce ii asteapta pe martiri in Paradis. "Antrenamentul unui shahid nu incepe la 22 de ani , declara un ofiter al Serviciilor Secrete Israeliene, "la aceasta varsta, el trebuie sa fie gata de sacrificiu .

Tinerii sunt recrutati adesea de oficialitati religioase foarte carismatice, ce urmaresc doua calitati ale candidatilor: un interes deosebit fata de Islam si absenta antecedentelor penale, pentru a nu ridica suspiciuni Serviciilor Secrete.

Testamentul lui Isham Ismail Abd-El Rahman Hamed (un atacator care a comis un atentat sinucigas, in noiembrie 1994, la Nezarim, omorand 3 ofiteri israelieni, ranind 2 civili israelieni si 4 palestinieni) reflecta gandirea shahidului in momentul atacului: "Draga familie si prieteni, scriu acest testament cu lacrimi in ochi si tristete in inima. Trebuie sa spun ca va parasesc si va cer iertare pentru ca m-am hotarat sa-l vad pe Allah azi, iar intalnirea cu el este din toate punctele de vedere mai importanta decat viata mea pe acest pamant

Toti acesti factori constituie avantaje substantiale pentru fundamentalistii religiosi, capabile sa-i determine la comiterea unor astfel de acte. Atunci cand astfel de actiuni sunt motivate de avantaje religioase, nationale, economice, sociale si personale nu este de mirare ca gruparea Hamas nu intampina nici un fel de dificultati in recrutarea de voluntari pentru aceste misiuni.



Multi shahizi capturati de israelieni au declarat ca vor sa razbune moartea sau ranirea unei rude sau prieten.

Principala motivatie pentru a comite un atac sinucigas este reprezentata, pentru majoritatea shahizilor, de fanatismul religios combinat cu extremismul nationalist, precum si de o dorinta de razbunare, dar nici intr-un caz de disperare.

În optica lumii fundamentaliste islamice, nu exista vreo diferenta intre politica si religie. În plus, afirmatia ca ar exista anumite diferente este considerata o prejudecata tipic occidentala, pe care fundamentalistii o considera straina de traditia islamica.

Al Quaida este un amestec al mai multor grupari reunite, cu mare dispersie internationala. Al-Qaida (القاعده in araba, transcris de asemenea ca al-Qa'idah, al-Qaeda, al-Qa'ida sau al-Quaida si tradus ca Baza sau Fundatia) este o organizatie terorista care sprijina activitatiile extremiste islamice in lume. Fondatorul, liderul si principalul ei finantator este Osama bin Laden, un milionar de origine saudita. A fost fondata in , cu scopul de a extinde miscarea de rezistenta contra fortelor sovietice in Afganistan, dintr-o miscare pan-islamica.

Psihopatologia suicidului terrorist

Terorismul sinucigas reprezinta o metoda operationala in care succesul atacului implica moartea atacatorului. Teroristul este constient de faptul ca daca nu se sinucide, atacul va esua.

Este importanta intelegerea corecta a notiunii de "atac sinucigas", deoarece exista multiple tipuri de atacuri teroriste ce pot fi interpretate eronat ca atac sinucigas. În ciuda pericolului iminent de moarte a teroristului, exista totusi posibilitatea ca atacul sa aiba succes, fara ca acesta sa moara.

Teroristul poate face pregatiri concrete in vederea posibilitatii de a deceda (lasa un testament, se supune unor ceremonii religioase etc.), dar aceste pregatiri in sine nu transforma atacul intr-un atac sinucigas. Prin urmare, in cazul unui adevarat atac sinucigas, teroristul stie perfect ca atacul nu va fi incununat de succes fara decesul lui.

Din cate se stie, majoritatea teroristilor nu au nici un sentiment de culpabilitate, atunci cand omoara persoane sau distrug bunuri. Majoritatea teroristilor prezinta tulburari de personalitate antisociale sau tulburari de personalitate de tip psihopatic, fara nici un sentiment fata de durerea altora si se incadreaza in tiparul personalitatilor de tip anomic. Cu toate acestea, ei nu au personalitati dizarmonice sau afectiuni psihice. Comportamentul lui Nezar Hindawi, un terorist iordanian, este tipic tulburarilor de personalitate de tip psihopatic. În aprilie 1986, el si-a trimis prietena de origine irlandeza, care era insarcinata, cu un avion in Israel, spunandu-i ca se vor casatori cand va ajunge si el acolo. Ea nu stia insa ca Hindawi ii pusese in bagaje o bomba care ulterior, a explodat, producand moartea tuturor pasagerilor din avion. Acest caz a ridicat un val de revolta in intreaga lume.

Strentz (1986) imparte personalitatea teroristilor in patru categorii:

tipul de personalitate antisociala, caracterizat prin in capacitate de loialitate, egoism si comportament iresponsabil. Aceste persoane nu au procese de constiinta, nu se simt vinovate si au o toleranta scazuta la frustrare. Adeseori, ele se transforma in crimi nali. Acesti indivizi tind sa-i invinovateasca pe ceilalti, indiferent de circumstante, fiind si cei mai dificili in momentul negocierilor. Daca un negociator primeste raspunsuri pragmatice si realiste, este posibil sa aiba de-a face cu un astfel de individ.

tipul de personalitate neadaptata, caracterizat prin incapacitatea individului de a raspunde eficient solicitarilor de natura afectiva, sociala, intelectuala si fizica. Astfel de oameni se bazeaza intotdeauna pe ceilalti, atunci cand isi stabilesc programul, fiind ceea ce se cunoaste sub numele de "elemente de legatura". Adeseori, ei prezinta instabilitate sociala, rationament precar si labilitate afectiva. În cazul acestui tip de personalitate, stilul adoptat de catre negociator trebuie sa fie ferm si persuasiv.

tipul psihotic-depresiv, caracterizat prin tristete, dispe rare, inutilitate. Gandirea si vorbirea sunt lente, iar indecizia poate avea un caracter aparent. Gradul de concentrare a unor astfel de per soane este limitat, uneori fiind inclinate spre suicid. Nu este de dorit si este putin probabil ca acest tip de personalitate sa se afle in fruntea unui grup terorist, deoarece, in mod paradoxal, majoritatea teroris tilor isi doresc sa traiasca. Daca negociatorul se confrunta cu un ras puns de genul "Pleaca! Lasa-ma in pace!", asta inseamna ca are de-a face cu o persoana cu un astfel de tip de personalitate.

tipul schizofrenic-paranoid, caracterizat de perceptii mentale false sau idei de persecutie. Aceste persoane pot parea nor male in astfel de situatii. Gandirea lor este deseori lipsita de consis tenta si coerenta. Daca o persoana actioneaza ciudat sau irational, ea se poate incadra in acest tip. O astfel de persoana este comparata de negociatori cu un "autoturism cu plinul facut", gata sa porneasca in orice directie. O explozie a acestuia poate avea loc in orice moment si poate fi declansata de cea mai mica remarca nepotrivita.

Cea de a doua conflagratie mondiala a consacrat termenul "ka mikaze , astfel fiind numiti pilotii japonezi care intrau, cu avion cu tot, in tintele inamice.

Modalitati de actiune

Teroristii se folosesc de orice mijloc posibil pentru a ucide si a-si atinge scopul. Prin atentate cu bomba, fabricarea de arme biologice si luarea de ostatici, ei urmaresc, de fapt, sa intimideze si sa terorizeze orice stat, persoana sau grup care le-ar sta in cale.

Mijloacele folosite sunt extrem de variate: rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate, a instalatiilor industriale sau a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei, raspandirea unor boli contagioase, bombardamente etc.

Legislatia romana

În ceea ce priveste legislatia romana, conform art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, tero rismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care pre zinta pericol public si afecteaza securitatea nationala, avand urmatoa rele caracteristici:



a) sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive;

b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica;

c) vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul auto ritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt seg ment apartinand acestora;

d) produc stari cu un puternic impact psihologic asupra popu latiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite.

Mijloace si metode de prevenire

Terorismul a fost, este si va mai fi practicat de toti cei care nu isi iubesc semenii, care nu au respect pentru ei si nu pun pret pe viata acestora, de toti cei care nu stiu ce este democratia si nici libertatea, de toti cei care cred ca impunerea convingerilor proprii se poate face prin forta si teroare, prin moarte, in ultima instanta.

Fiind o activitate ascunsa, terorismul poate fi contracarat in mod eficient de serviciile secrete si de structuri special pregatite. În cazul unui dusman invizibil, rachetele si bombele nu sunt de folos. Informatiile sunt principalul mijloc de prevenire a actiunilor tero riste. Multe asemenea organizatii se bucura chiar de sprijinul deschis al unor state, pe teritoriul carora sunt plasate cartierele lor generale si sunt desfasurate taberele de antrenament. În Afghanistan, regimul ta liban a adapostit intreaga conducere a organizatiei teroriste Al Qaeda.

Costurile economice ale luptei antiterorism sunt extrem de ridi cate. Doar Washingtonul cheltuieste anual peste 5 miliarde de dolari, pentru a lupta contra acestui flagel, atat in interiorul Statelor Unite, cat si in alte regiuni ale lumii. Pretul este probabil dublat de costurile personale pentru protectia oamenilor de afaceri si a diferitelor firme.

Bibliografie esentiala

  1. Amza, T., Criminologie, Lumina Lex, 1998
  2. Bonzat, P., Pinatel, J., Criminologie, Dalloz, 1963
  3. Buneci, P., Martorul pe taramul Justitiei, Pinguin Book, 2001
  4. Butoi, T. si col., Victimologie, Pinguin Book, 2000
  5. Butoi, T., Criminali in serie, Pinguin Book, 2002
  6. Cohen, A., La déviance, Duculot, 1977
  7. Debuyst, Ch., La criminologie clinique, Dessort, 1968
  8. Di Fiorino, M., Pericoloso a se e agli altri - Violenza, suicidio e disturbi mentali, Centro Studi psihiatria e Territorio, 2000
  9. Dincu, A., Bazele criminologiei, Proarcadia, 1993
  10. Eysenck, H., Descifrarea comportamentului uman, Teora, 1995
  11. Gassin, J., Criminologie, Dalloz, 1988
  12. Gheorghiu, B., Criminologe generala, Tipocart, 1993
  13. Giurgiu, N., Elemente de criminologie, Chemarea, 1992
  14. Iacobuta, I., Criminologie, Junimea, 2002
  15. Luminosu, D., Popa, V., Criminologie, Helicon, 1995
  16. Moretti, C., În fata crimei, All, 2000
  17. Oancea, I., Probleme de criminologie, All, 1994
  18. Oprean, H., Criminologie, Servo-Sat, 1996
  19. Petcu, M., Delicventa. Repere psihosociale, Dacia, 1999
  20. Sandu, F., Criminologie, Sylvi, 2001
  21. Scripcaru, Gh., Astarastoae, V., Criminologie clinica, Polirom, 2003
  22. Stanoiu, Rodica, Criminologie, Oscar Print, 1995
  23. Tanasescu, J. si col, Metacriminologie, C.H. Beck, 2008
  24. Ursa, V., Criminologie, Dacia, 1986






Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate