Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Organizarea locala in Dacia provincie romana


Organizarea locala in Dacia provincie romana




Organizarea locala in Dacia provincie romana

Orasele in Dacia sunt de doua categorii: coloniile si municipiile.

Viata orasaneasca in Dacia inainte de cucerire era foarte slab dezvoltata, asadar orasele iau amploare sub peceta civilizatiei romane.

Coloniile : sunt centre urbane puternic romanizate , locuite in majoritate de cetateni romani, care se bucurau de toate drepturile civile si politice , iar in coloniile care beneficiau de fictiunea lui ius Italicum cetatenii puteau exercita inclusiv dreptul de proprietate quiritara asupra pamantului.




Municipiile civile : erau locuite de latini si peregreni si aveau un statut juridic inferior coloniilor.

Toate orasele din Dacia ca si cele din alte provincii erau organizate dupa modelul Romei si erau conduse in exclusivitate de cetateni romani.

Conducerea oraselor

Ordo decurionum: orasele erau conduse de un consiliu municipal asemanator senatului de la Roma format dintr-un numar de cetateni romani intre 30-50 fixat prin actul de intemeiere al orasului. Ei formau ordo decurionum. Cetatenii romani trebuiau sa aiba o varsta de peste 25 de ani si o avere de peste 100 de mii de sesterti. Erau preferati cei care indeplinisera importante magistraturi.

Ordinul decurionilor avea competente foarte largi:

atribuirea de terenuri

solutionarea problemelor edilitare

coordonarea actiunilor administrative si fiscale

organizarea de jocuri

coordonarea actiivtatilor de cult

alegerea magistratilor municipali

Magistratii municipali

Sunt similari magistratilor de la Roma. Cei mai importanti sunt in colonii: duuviri iure dicundo (cei doi barbati care sa spuna dreptul) iar in municiipii quattuorviri iure dicundo : cei patru barbati care sa spuna dreptul. Acestia avea in primul rand aveau atributiuni judiciare dar si executive.

Alti magistrati era edilii care ca si la Roma se ocupau cu politia oraselor , intretinerea drumurilor si a cladirilor publice , aprovizionarea pietelor.

Cvestorii erau insarcinati cu gestionarea finantelor oraselor si administrarea bunurilor acestora.

Pe langa magistratii laici existau si magistrati sacerdotali: pontifi, flamini, auguri, coserpunzatori colegiilor de la Roma.



Ordo augustalium: In ordinul augustalilor intrau latinii , peregrinii , dezrobitii , cei nu care aveau acces la ordinul decurionilor deoarece deoarece nu aveau calitatea de cetateni romani. Ei trebuiau insa sa fie persoane respectabile si cu o anumita avere pentru ca subventionau din banii lor edificiile publice si anumite evenimente. Ordinul augustalilor se ocupa cu cinstirea persoanei imparatului si intretinerea cultului imperial si al Romei.

Colegia: colegiile sunt organizatii faurite dupa anumite criterii profesionale ,etnice si religioase care aveau ca scop intrajutorarea membrilor acestora. Ei erau organizati dupa modelul armatei romane in centurii si decurii    , aveau in frunte un praefectus sau magister si se puneau sub protectia unei persoane influente din oras numite patronus sau defensor.

Conducerea satelor

Erau de doua categorii, dupa modelul roman si dupa modelul traditional geto-dac.

Obstile satesti geto-dace vor supravietuii in aceasta forma si dupa retragerea aureliana si vor fi singura forma de organizare a daco-romanilor si apoi a romanilor pana la aparitia primelor formatiuni prestatale.

Satele organizate dupa modelul roman sunt si ele de 2 feluri :

Pagus: era un sat de intindere mai mare situat pe teriotoriul oraselor cu statut de colonie. Ele formate in majoritate tot din cetateni romani , probabil multi dintre ei colonisti adusi de romani in Dacia. Aceste sate erau conduse de unul din decurionii orasului pe teritoriul caruia era asezat satul.

Vicus : erau satele ce nu se aflau in apropierea oraselor si erau locuite de latini si peregrini.

Alte asezari erau stationes - puncte vamale fiscale si de control ale granitelor si drumurilor si canabaele - erau asezari de pe langa castrele romane care adoposteau legiunili formate din familiile soldatilor , veteranilor, negustorilor, mestesugarilor si alte persoane care aveau legatura cu armata romana.

In Dacia existau si statiuni balnea-climaterice exploatate de romani , precum si teritorii cu un statut juridic special. Acestea se numea teritoria sau terrae de unde probabil a aparut cuvantul tara. Aceste teritorii sunt cele ale minelor de aur, argint si de fier , salinele, pasunile si carierele de piatra, care se aflau direct sub administratia imparatului.

El isi exercita acest drept de administrare prin intermediul unor procurori speciali si mai tarziu prin intermediul unor arendasi.

De un regim juridic special se bucurau si teritoriile din jurul castrelor care erau afectate nevoilor armatei romane. Spre exemplu : pasunile pentru pasunatul animalelor , al cailor, padurile pentru exploatarea lemnului si de altfel locuitorii din zona erau obligati sa indeplineasca muncile necesare pentru intretinerea castrului si al armatei .








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate