Dacia provincie romana

Dacia provincie romana

Datorita faptului ca daci erau un popor razboinic si creau deseori probleme romanilor la granita de nord a imperiului acestia din urma au fost nevoiti sa cucereasca statul geto-dac. Prin urmare Dacia libera a fost supusa si transformata in provincie integrata imperiului roman.

In urma razboaielor de cucerire din 101-102 si 105-106 imparatul Traian nu a inclus insa in granitele noi provincii toate teritoriile locuite de daci ci doar Transilvania, Banatul si Oltenia.

Sudul Moldovei , coltul SE al Transilvaniei si Campia Munteana le-a integrat provinciei Moesia Inferior.

Provincia Dacia a ramas unitara pana in 117 la moartea imparatului Traian. Datorita tulburarilor imparatul Hadrian a fost nevoit sa procedeze la reorganizari. El a parasit sudul Moldovei si Muntenia , greu de aparat , iar din coltul Sud-Estic al Transilvaniei si Oltenia a format provincia Dacia Inferior. Celelalte teritorii din fosta provincie unitara au purtat numele de Dacia Superior.

In 124 el desprinde din Dacia Superior teritoriul aflat la nord de Ariesi si Muresul Superior formand provincia Dacia Porolissensis pentru o mai buna aparare a acestei extremitati nordice a imperiului.

In 168 imparatul Marc Aureliu a facut o noua reorganizare unind Dacia Superior cu Dacia Inferior si creand astfel Dacia Apulensis. Un an mai tarziu desprinde Oltenia si formeaza Dacia Malvensis.

Organele centrale ale provinciei

Guvernatorul - Dacia fiind o provincie imperiala era supusa direct conducerii imparatului; care insa o exercita printr-un reprezentant numit 'Legatus Augusti Pro Pretore'. Acest legat imperial facea parte din ordinul senatorilor imperiali , deci avea calitatea de senator la Roma si de rang consular, deci indeplinise magistratura de consul. Acesta este legatul Daciei Mari, unitare, pe care a creat-o imparatul Traian. El avea o deplina competenta militara, adminitrativa si judiciara. Avea sub conducerea sa mai multe legiuni.

Dupa prima reorganizare in Dacia Superior legatul imperial face parte tot din ordinul senatorial dar de rang pretorian, adica fost pretor la Roma, rangul sau scade deoarece ramane in subordine cu doar o singura legiune.

Dupa ultima reorganizare a imparatului Marc Aureliu guvernatorul Daciei Apulensis este numit legat imperial al celor 3 Dacii si revine la rangul sau consular deoarece are iarasi sub comanda sa mai multe legiuni.

In Dacia Inferior Porolisensis si Malvensis conducerea era atribuita unor procuratori prezidiali din ordinul ecvestru (a cavalerilor de la Roma), procuratori investiti cu ius gladi care le dadea dreptul de comanda militara si judiciara.

Dupa ce imparatul Marc Aureliu a deplasat legiunea a V-a Macedonica din Dobrogea in Dacia Porolisensis conducerea provinciei Dacia Porolisensis a fost preluata de comandantul legiunii a V-a.

Concilium Provincie (Concilium Daciorum Trium) - Consiliul celor trei Dacii

Este un alt organ central care functiona in capitala Sarmisegetuza.

El se intrunea o data pe an iar membrii sai erau cei mai de seama reprezentanti ai oraselor. Consiliul avea insa un rol preponderent consultativ. El se ocupa cu aprobarea sau respingerea masurilor administrative impuse de administratia centrala romana si putea inregistra plangerile oraselor impotriva guvernantilor din provincie.

Organizarea financiara

In capitala , la Ulpia Traiana , functiona procuratorul financiar numit de imparat din ordinul ecvestru si subordonat legatului imperial.

Procuratorul financiar coordona activitatea intregii provincii deoarece aici se centralizau toate impozitele si veniturile din Dacia. Avea in subordinea sa un aparat functionaresc format din contabili, registratori, casieri si incasatori de impozite.

In celelalte provincii procuratorii prezidiari aveau si atributiuni financiare.

Cand in Dacia Porolisensis conducerea a fost atribuita comandantului Legiunii a V-a el a fost ajutat in chestiunile administrative de un procurator financiar.

In Dacia impozitele erau de 2 felui :

impozite directe sau tributa ce cuprindeau impozitul pe pamant (tributum soli) si    impozitul pe persona (tributum capitis)

impozitele indirecte (vetigalia) ce cuprindeau 5% din mosteniri si eliberarile de sclavi, 4% din vanzarile de sclavi, 1% din vanzarile de marfuri, 2.5% din circulatia marfurilor si a persoanelor

Acest din urma impozit era colectat de procuratorii vamali in oficii speciale numite stationes.

Organizarea militara

Dupa cucerire in Dacia au mai stationat o vreme Legiunea I Adriudrips si Legiunea a III-a Flavia Felix.

Dupa ce provincia a fost pacificata aceste legiuni au fost mutate in alte parti ale imperiului. Legiunea care a ramas in Dacia de la cucerirea si pana la retragerea Aureliana a fost Legiunea a XIII-a Gemina.

Un istoric si romanist contemporan afirma ca in regiunea Albei-Iulia taranii pana in vremurile noastre insemneaza pe cruci un X si III , multi probabil uitand semnificatia dar gestul este foarte semnificativ avand in vedere ca acesta este simbolul Legiunii a XIII-a Gemina ramas pe mormintele soldatilor si veteranilor romani.

In Dacia porolisensis a fost adusa Legiunea aV-a Macedonica.

Alaturi de legiuni mai functionau si trupe auxiliare de cohorte si numeri precum si trupele regulate.

Aceste trupe isi aveau sediul in castre si castrele erau intarite cu valuri de pamant.