Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Crizele Imperiului roman - SECOLELE III-IV D.CHR.


Crizele Imperiului roman - SECOLELE III-IV D.CHR.




Crizele Imperiului roman - SECOLELE III-IV D.CHR.

Politica Severilor, pe termen lung, nu a avut efectele scontate, ea neputand sa aduca securitatea frontierelor sau stabilitatea in Imperiu. in interior, societatea romana era afectata de dezmembrarea structurilor socio-economice si de o militarizare tot mai accentuata. Sub impactul tensiunilor complexe care se acumulau (nesfarsite razboaie externe, perioade de anarhie, razmerite militare), viata generala a Imperiului a suferit consecintele unei crize relative care anuntau crepusculul societatii antice. Dupa disparitia lui Alexander Severus si pana la dobandirea puterii de catre Dicletianis (284) si reorganizarea Imperiului, anarhia militara se generalizeaza.

Desi in economia imperiului se manifesta tendinte recesioniste, civilizatia romana isi mentine inaltul sau nivel de dezvoltare pana pe la 238 d.Chr. Relatiile de putere dintre lumea romana si vecinii sai, barbari si persi, s-a inversat. Imperiul nu si-a mai dominat vecinii, ci a fost depasit de ei. Dupa ce traise sub protectia binefacerilor pacii, lumea romana a trebuit sa se instaleze intr-un razboi aproape permanent cu vecinii sai. In Orient,in timp ce un nucleu independent se constituia in jurul Palmyrei, un nou stat persan se organiza sub dinastia Sasanizilor. Pe Dunare, presiunea gotilor, coborati din zona M. Baltice, impinge spre sud alte popoare barbare cvazi, marcomani si sarmati) care trec limesul ajutati de burgunzi, vandali etc., obligand pe romani sa paraseasca Dacia si Campiile Decumate. Gallia, invadata de franci, se transforma pentru o perioada intr-un stat independent de Roma (258-273), in timp ce almanii invadeaza Italia de nod. Distrugerile sunt considerabile, iar Imperiul pare a fi pe punctul de a se dezintegra.




Pe de alta parte, puterea centrala imperiala este supusa unei dezagregari aproape totale. Uzurparile se tin lant, imparatii nu reusesc sa-si asigure stabilitatea autoritatii lor, iar armatele intervin necontenit pentru a face si desface domniile principilor. Secesiunile se multiplica si fiecare zona a imperiului isi are practic imparatul ei, de fapt efemer. Fortele centrifuge erup brutal si Imperiul isi pierde ratiunea de a fi. Asa-numita anarhie militara (238-285 d.Chr.) favorizeaza ofensiva barbarilor si, la randul sau, este inlesnita de aceasta. Insa societatea romana a sfarsit prin a afla resursele necesare depasirii crizei. Imparatul Aurelianus a reusit sa restaureze unitatea Imperiului, iar dupa 284 d.Chr., odata cu Diocletianus, s-au adoptat masuri care au condus la restructurari fundamentale ale institutiilor, vietii economico-sociale si politice, organizarii fortelor armate. Au aparut noi fenomene istorice si s-a asigurat, pentru un anumit timp, o noua stabilitat socio-politica. Asa-numita 'decadenta' a echivalat de fapt cu o transformare semnificativa a civilizatiei antice. Imperiul isi pierde identitatea traditionala si incearca sa dobandeasca o alta noua, 'elena', adica de fapt pagana sau crestina.



Totusi aceste remedii s-au dovedit in cele din urma paleative ori chiar factori care au relansat si accelerat criza. In anul 395, cele doua jumatati ale Imperiului, vestica si estica, s-au separat definitiv, si, incepand cu 410 d.Chr., lumea greco-romana, indeosebi cea occidentala, a cunoscut o noua si ultima criza. Interferenta factorilor interni si externi a actionat din nou: slabiciunile launtrice au favorizat ofensiva barbarilor, in vreme ce aceasta din urma a contribuit substantial la deteriorarea iremediabila a constructiei Imperiului.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate