Constiinta nationala si emancipare politica

Constiinta nationala si emancipare politica

Ioan Inochentie Micu Klein

Biserica Unita

Supplex Libellus Valachorum - program politic si national al Scolii Ardelene

Scoala Ardeleana, miscare culturala nationala iluminista

     Trecerea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic

     I s-a limitat autonomia interna

     Locul principelui a fost luat de un givernator numit de imparat

     Curtea de la Viena repezinta speranta de sprijin pentru obtinerea drepturilor politice pe care autoritatile maghiare le refuzau romanilor

     Prevederile Diplomei Leopoldine, 1701, care acorda drepturi romanilor trecuti la greco-catolicism, nu au fost aplicate

     In prima jum. a sec. XVIII lupta pentru drepturile politice ale rpmanilor a fost condusa de cler

Ioan Inochentie Micu Klein

     S-a nascut si a crescut in Sibiu intr-o familie de mici nobili

     A urmat liceul iezuit din Cluj si apoi a studiat teologia

     1728 e numit episcop

     1732 e instalat in functia de episcop si I se acorda un loc in Dieta Transilvaniei

     In plan politic, obiectivul sau principal a fost recunoasterea "natiunii romano-valahice" pe masura valorii, numarului si aportului ei

     Reformele sociale cuprinse de programul lui Inochentie Micu, 1744

     Reducerea robotei

     Desfiintarea servitutii personale

     Libertatea fiilor de iobagi de a urma scoli si meserii

     Posibilitatea pentru romani de a accede la functii si slujbe in aparatul de stat

     Reprezentarea proportionala in Dieta a "natiunii romane"

     Aceste revendicari au fost prezentate in Dieta in 1744 si au stat la baza programului Scolii Ardelene

     Inochentie Micu a fost chemat la Viena si obligat sa plece in exil la Roma,unde a ramas pana la moarte

Biserica Unita

     Habsburgii au incercat o catolicizare fortata a romanilor din Transilvania, astfel ca unirea cu biserica romano-catolica a fost hotarata la Alba Iulia in 1697

     Diploma emisa de imparatul Leopold I ii scutea pe preotii uniti de iobagie si de robota

     a doua Diploma Leopoldina, referitoare la unire, hotara ca taranii uniti sa aiba aceleasi drepturi ca si orice catolic

     Dieta Transilvaniei nu a acceptat acesta diploma

     Unirea religioasa prevedea

     Patru elemente canonice preluate de la catolici:

     Recunoasterea primatului Papei

     Folosirea in ritual a painii nedospite

     Purgatoriul

     Purcederea Duhului Sfant nu numai de la Tatal , ci si de la Fiu

     Uniatii sau greco-catolicii isi pastrau:

     Ritul bizantin

     Obiceiurile ortodoxe

     Calendarul ortodox

     Unirea a permis unei parti din populatia romana sa aiba acces la scoli si la educatie moderna; multi dintre cei care au urmat scoli au devenit preoti, invatatori, jurnalisti, care au stat la baza formarii si dezvoltarii Scolii Ardelene

     Din 1754 centrul renasterii nationale romanesti a devenit treptat orasul Blaj

Supplex Libellus Valachorum - programul politic si national al Scolii Ardelene

     Supplex-ul a fost redactat de Iosif Mehesi , de la Cancelaria aulica, in colaborare cu Samuil Micu, Ioan Piuariu-Molnar, Gheorghe Sincai, Petru Maior

     Memoriul a fost inaintat in martie 1791 imparatului Leopold

     Cerea reintegrarea "natiunii" romane in randul "natiunilor" tatii, fara deosebire de confesiune

     Argumentul revendicarii era acela ca romanii erau cei mai vechi locuitori ai tarii, cei mai numerosi si purtau cele mai multe sarcini

     Mai 1791 imparatul a trimis memoriul Dietei din Cluj, unde a fost refuzat pentru motivul ca cererile reformulate si rezolvarea lor ar duce la rasturnarea vechiului sistem de privilegii din Transilvania

Scoala Ardeleana, miscarea culturala nationala iluminista

     Deceniul opt al secolului luminilor inceputul sec. XIX

     Scoala Ardeleana a reprezentat un fenomen cultural-ideologic bazat pe o grupare de carturari cu idei si preocupari comune si pe un program de emancipare nationala

     Formata din Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu + alti intelectuali

     Au dorit sa dovedeasca origininea latina, unitatea poporului roman si a continuitatea lui in Dacia

     Sustineau ideea "originii romane pure"

Izvoare istorice

"Episcopul si clerul unit cer niste lucruri pe care nimenea nu le-a mai cerut vreodata de la strabunii nostri si nu le va putea cere nici de la urmasii nostri. Cer ceva ce rastorana din temelie drepturile si libertatile avute pana acum, in pace, din partea natiunilor patriei. Cer ce, de fapt, clatina si tulbura intreg sistemul acestei tari pastrat pana acum in ordine buna, atat in cele religioase, cat si in cele politice si economice. In fine, cer ceaa ce clerului si plebei valahe, dupa firea ei prea bine cunoscuta, nu I se cuvine niciodata. La aceste cereri nemaiauzite si foarte insemnate ale episcopului, noua, straturilor, care am venit la aceasta dieta, nu ne este iertat a raspunde, nefiind autorizati si pregatiti a ne declara intr-o chestiune atat de importanta si de neasteptata." (Raspunsul membrilor Dietei din Cluj la memoriul episcopului Inochentie Micu din 1744)

"Natiunea romana [ . ] se roaga si cere urmatoarele:

1. Ca numirile odioase si pline de ocara: tolerati, admisi, nesocototi intre Stari [ . ] acum sa fie cu totul indepartate, revocate si desfiintate in chip public. [ . ] natiunea romana, renascuta, sa fie repusa in folosinta tuturor drepturilor civile si regnicolare (oficiale).[ . ]

3. Clerul acestei natiuni credincios bisericii orientale, [ . ] de asemenea si nobilimea si plebea atat cea oraseneasca, cat si cea rurala, sa fie socotita si tratata drept in acelasi fel ca si clerul, nobilimea si plebea natiunilor care alcatuiesc sistemul uniunii.
4. [ . ] sa se procedeze in chip just la punerea in slujba, in numar proportional, a persoanelor din aceasta natiune."

(Supplex Libellus Valachorum, 1791)

Dictionar

Natiune ("natio", in sens medieval), stare sociala care beneficia de anumite privilegii sau imunitati

Cronologie

1732-1741

Inochentie Micu a redactat memoriile adresate Vienei sau Dietei din Cluj; el cerea respectarea drepturilor acordate clerului si populatiei greco-catolice; discursurile sale au la baza argumente istorice, demografice si fiscale; drepturi egale pentru " natiunea romana"

1744

Inochentie Micu a alcatuit o petitie, "Supplex Libellus"

1754

S-au inaugurat primele scoli din Blaj; acest oras devine un centru de renastere nationala si de modernizare a culturii romane

1778

A aparut prima lucrare istorica a Scolii Ardelene: "Scurta cunostinta a istoriei romanilor" de Samuil Micu

1784

Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan

1785

Patenta imperiala de desfiintare a iobagiei in Transilvania