Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Informatica


Index » educatie » Informatica
» Produse software de ultima generatie pentru informatizarea activitatii financiar contabile


Produse software de ultima generatie pentru informatizarea activitatii financiar contabile


UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" CONSTANTA
FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE


REZUMAT



PRODUSE SOFTWARE DE ULTIMA GENERATIE PENTRU INFORMATIZAREA ACTIVITATII FINANCIAR CONTABILE


INTRODUCERE


In etapa actuala de dezvoltare a societatii omenesti, specificul, ritmul si rasunetul calitativ al progresului tehnic si tehnologic determina o noua revolutie industriala si anume cea a microelectronicii si a tehnologiilor informatizate. Este vorba de fapt de o tehnologie cheie, care a intrat in numeroase domenii si a declansat reactii in lant in domeniul tehnicii, al economiei si al societatii in ansamblu, producand o serie de schimbari capitale.



Evolutia tehnologiilor informatizate conduce spre o societate informatica, in care manipularea acestora capata o importanta din ce in ce mai mare extinzandu-se in cele mai diverse domenii de activitate umana, in afara celor informatice propriu zise: documentare, invatamant, cercetare, medicina, transporturi, comunicatii, proiectare, activitati industriale etc.

Sistemele informatice sunt folosite cu precadere in activitatea de contabilitate desfasurata in cadrul intreprinderilor. Avantajele folosirii acestora este imediata si se reflecta in eficienta si viteza de raspuns rezultata in rezolvarea problemelor aparute.

Prezenta lucrare este structurata in trei capitole in care am incercat sa ilustram modalitatile de informatizare a activitatii contabile la o intreprindere.

Astfel in primul capitol am realizat o prezentare a problematicii generale cu privire la sistemele informatice. In cel de al doilea capitol am facut o prezentarea a programului de contabilitate SAGA, un instrument software nou si deosebit de eficace urmand ca in cel de al treilea capitol sa ilustram cum poate fi folosit in cadrul unei intreprinderi. Concret am prezentat societatea a carei activitatea contabila am informatizat-o, apoi am folosit efectiv programul SAGA pentru calculul salariilor.



Cap. I Proiectarea sistemelor informatice cu baze de date


In general, proiectarea sistemelor informationale este divizata in:

proiectarea logica;

proiectarea fizica.


1.     Proiectarea logica a sistemelor informatice


Proiectarea logica a sistemului trebuie sa asigure:

fundamentarea stiintifica a obiectivelor noului sistem;

stabilirea informatiilor de iesire ale sistemului, in concordanta cu obiectivele stabilite;

stabilirea datelor de intrare necesare pentru functionarea sistemului;

dezvoltarea modulara a sistemului informatic.


1.1.         Definirea obiectivelor sistemului


Obiectivele sistemului informatic se pot clasifica astfel:

a)     obiective generale:

de conducere:

eficienta activitatii economice;

realizarea indicatorilor economico-financiari, atat la nivel global, cat si la nivelul subunitatilor intreprinderii;

perfectionarea activitatii de conducere;

fundamentarea deciziilor de conducere pe baza informatiilor obtinute prin prelucrarile realizate de catre sistemul informational;

coordonarea activitatii sistemului informational-decizional;

preluarea deciziilor de rutina, asigurarea informatiilor necesare in relatiile intreprinderii cu organismele statului, furnizorii, clientii si alti parteneri ai intreprinderii;

furnizarea informatiilor necesare conducerii unitatii economice;

cresterea calitatii procesului decizional prin aplicarea procedeelor analizei de sistem in dezvoltarea sistemului informational al intreprinderii, utilizand sistemele electronice de calcul.

functionale, privind

aprovizionarea tehnico-materiala;

desfacerea produselor finite;

activitatea financiara (relatiile cu: bugetul statului, bugetul local, institutiile bancare);

activitatea contabila (contabilitatea financiara, contabilitatea de gestiune si controlul financiar);

evidenta personalului;

salarizarea.

b)     obiective specifice:

obiective specifice activitatii de baza:

utilizarea eficienta a capacitatilor de productie;

introducerea noilor tehnologii in procesul de fabricatie;

managementul calitatii produselor;

realizarea ritmica a lucrarilor de investitii;

cresterea eficientei utilizarii timpului de munca si a fondurilor fixe;

utilizarea rationala a capacitatilor de depozitare.

obiective conexe activitatilor auxiliare.


1.2.         Proiectarea interfetei cu utilizatorul


Interfata aplicatiei cu utilizatorul include elemente ca formularele si rapoartele, pe de o parte, si dispozitivele periferice de intrare-iesire, utilizate in dialogul om-calculator.


1.2.1. Formulare si rapoarte


Formularele sunt elemente de interfata utilizate la citirea de date de la operatorul uman si confirmari ale diverselor operatii.

Formularele utilizate la citirea datelor de la utilizator au, in general, urmatoarea structura:

antetul (titlu, numar formular, informatii legate de destinatar);

instructiunile referitoare la modul de completare si destinatia formularului dupa completare;

partea principala: amplasarea casetelor de text, grupate dupa diferite criterii;

concluziile (dispozitii finale si aprobari necesare in legatura cu operatiile consemnate).

Rapoartele sunt documente in care se prezinta informatii de sinteza utilizand datele inregistrate in baza de date.

Rapoartele pot fi clasificate in:

rapoarte programate (afisate la un anumit termen);

rapoarte neprogramate;

rapoarte pentru situatii exceptionale;

rapoarte la cerere.

Datele continute in formulare si rapoarte trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici, referitoare la tipul datei, precizie, gradul de completitudine, sursa, relevanta. Forma de prezentare a datelor poate fi, in functie de tipul acestora: text, imagine, secventa audio/video, etc. Rapoartele trebuie sa respecte anumite reguli de formatare: partea de titlu sa fie sugestiva; numele formularului va fi plasat in partea superioara a paginii, central; va fi evidentiata data raportului; daca este cazul, se vor specifica celelalte locuri in care va fi distribuit formularul.

In anumite situatii (introducerea unor date eronate, echipamente care nu sunt operationale, operarea sistemului informatic intr-un regim anormal, necesitatea afisarii de totaluri si subtotaluri, etc.) este necesara scoaterea in evidenta a informatiilor mai importante afisate in formulare sau rapoarte, prin: marcaj intermitent, emiterea de semnale sonore concomitent cu afisarea, utilizarea de seturi de caractere si dimensiuni diferite pentru text, subliniere, utilizarea de caractere majuscule.

In cazul in care se lucreaza cu tabele, afisarea acestora trebuie sa respecte anumite reguli, cum ar fi:

folosirea unor titluri si etichete sugestive;

scoaterea in evidenta a titlurilor tabelelor,  etichetelor liniilor si coloanelor;

etichetele coloanelor vor fi centrate, iar cele ale liniilor vor fi aliniate la stanga;

datele prezentate vor fi sortate crescator sau descrescator dupa anumite criterii;

pe rapoarte va trebui rezervat un spatiu pentru a permite utilizatorului diverse adnotari dupa tiparire;

in general, se va utiliza acelasi set de caractere, exceptie facand datele care vor trebui scoase in evidenta;

datele numerice vor fi aliniate la dreapta sau pe marca zecimala;

textele vor fi aliniate la stanga;

se vor cauta modalitati de descompunere, dupa diverse criterii, a blocurilor mari de informatii alfanumerice in blocuri mai mici, omogene, usor de citit si retinut.

Elementele unui tabel sunt:

numarul tabelului, atribuit consecutiv, in ordinea aparitiei, pe parcursul intregului raport. Numarul tabelului va fi aliniat in pagina la stanga.

titlul tabelului, scris in marginea stanga a paginii, la doua randuri sub numar.

liniile tabelului, care contin datele propriu-zise.

alte elemente: titlul cotorului, titlul coloanelor, titlul coloanelor multiple, titlul liniei, subtitlul, sursa, notele explicative.

De multe ori, pentru o reprezentare cat mai sugestiva, rapoartele includ reprezentari grafice ale informatiilor de sinteza afisate. Aceste grafice pot fi: histograme, diagrame circulare, histograme cumulate, linii poligonale. Graficele sunt mai sugestive in comparatie cu tabelele, iar acesta este principalul avantaj al graficelor in comparatie cu tabelele.


1.2.2. Proiectarea machetelor-ecran


In general, se recomanda ca deplasarea de la o rubrica la alta in cadrul machetei sa se faca de la stanga la dreapta si de sus in jos, fara salturi.

Pasii care trebuie parcursi in proiectarea machetelor-ecran sunt urmatorii:

stabilirea scopului machetei (afisarea unui mesaj, citirea de la utilizator a unor date);

definirea motivatiei;

stabilirea utilizatorilor machetei;

determinarea operatiunilor realizate si a restrictiilor impuse;

intocmirea schitei machetei;

evaluarea performantelor machetei.

Evaluarea performantelor machetelor-ecran tine cont de urmatoarele criterii:

posibilitatea de deplasare in cadrul formularului (la campul anterior, campul urmator, etc.);

posibilitatile de editare (adaugare, stergere, inserare campuri, caractere, etc.);

posibilitatea iesirii temporare a utilizatorului din ecranul curent, saltul la un alt ecran, posibilitatea pornirii unei aplicatii ajutatoare;

existenta unui sistem de asistenta dependenta si independenta de context;

controlul accesului utilizatorilor la baza de date, prin implementarea unui mecanism de identificare si autentificare a acestora, cu ajutorul unei ierarhii de parole, interzicerea modificarii sau stergerii inregistrarilor anterioare pentru datele cu regim special, realizarea periodica a unor copii de siguranta ale bazei de date, pentru a permite recuperarea acesteia in situatia unor avarii la nivelul dispozitivelor de stocare a datelor;

asistarea introducerii datelor prin oferirea unor machete de introducere, pentru a nu permite introducerea unor valori eronate, verificarea valorilor introduse.

Proiectarea dialogurilor cu utilizatorul se desfasoara in trei etape:

proiectarea secventei dialogurilor;

construirea prototipului;

evaluarea comportamentului in utilizare.

Proiectarea dialogurilor trebuie sa tina cont de urmatoarele reguli:

uniformitatea dialogurilor in ceea ce priveste derularea actiunilor, utilizarea tastelor si terminologia.

se vor utiliza comenzi scurte si taste functionale;

se va face cunoscut utilizatorului momentul incheierii unei operatiuni si rezultatul acesteia;

vor fi elaborate mecanisme de detectare a erorilor; se va sugera modul de corectare a acestora;

utilizarea unor liste de actiuni de tip undo/redo, pentru a permite utilizatorului revenirea asupra actiunilor executate;

confirmarea unor operatii cum ar fi stergerea sau modificarea datelor importante;

se vor folosi cele mai simple forme de introducere a datelor.

Proiectarea secventei dialogurilor. Pentru parcurgerea acestei etape este bine sa se intocmeasca un tabel cu activitatile ce trebuie desfasurate in cadrul sistemului informatic. Scopul intocmirii acestui tabel este stabilirea cu claritate a operatiunilor care trebuie sa se execute in cadrul sistemului informatic.

Odata stabilite operatiunile care trebuie sa se desfasoare in cadrul sistemului, se poate trece la proiectarea propriu-zisa a dialogurilor. Acestea se pot prezenta sub forma unor meniuri sau formulare.

Proiectarea secventei dialogurilor presupune elaborarea unor diagrame sau scheme in care apare foart clar ordinea in care sunt apelate formularele sau meniurile.


Construirea prototipului si evaluarea comportamentului in utilizare este realizata, in general, cu ajutorul unor instrumente din mediile de dezvoltare a aplicatiilor (de exemplu Resource Workshop din mediile Borland, FormDesigner, etc.)


1.2.3. Modelarea logica a datelor


Modelarea logica a datelor se poate realiza atat pe baza diagramelor entitate-relatie, cat si pe baza machetelor formularelor si rapoartelor.

Procesul de modelare logica a datelor presupune parcurgerea a trei pasi:

realizarea unui model logic al datelor din perspectiva utilizatorului (machetele formularelor si rapoartelor) privind aplicatia;

centralizarea tuturor perspectivelor normalizate ale utilizatorilor intr-un model logic consolidat al datelor;

transformarea modelului conceptual al datelor intr-un set de relatii normalizate;

compararea modelului logic consolidat al datelor cu setul de relatii normalizate, rezultand un model logic final al datelor aplicatiei.

Normalizarea este urmata de optimizarea schemei interne (eventuale denormalizari), dupa care se aleg: modul de organizare a tabelelor, metodele de acces, cheile de indexare.

Normalizarea se realizeaza in cinci etape (forme normale ale bazei de date) si consta in eliminarea dependentelor functionale. Acestea se refera la legaturile dintre atribute si pot fi reflexive, tranzitive si de crestere.

Cele cinci forme normale ale bazei de date sunt:

Forma normala 1: presupune ca fiecare atribut al unei entitati sa contina o singura valoare indivizibila;

Forma normala 2: impune ca, pe langa forma normala 1, fiecare din caracteristicile care nu formeaza o cheie primara sa depinda de o cheie primara. In cazul existentei unor campuri care depind numai de o parte a cheii primare, atunci aceste campuri vor fi plasate intr-un tabel a carui cheie primara va fi partea din cheia primara de care depind campurile respective, eliminandu-se astfel dependentele partiale.

Forma normala 3: presupune indeplinirea conditiilor prevazute pentru forma normala 2 si, in plus, nu trebuie sa existe dependente functionale tranzitive intre caracteristicile care nu fac parte din cheia primara.

Forma normala Boyce Codd presupune indeplinirea conditiilor aferente formei normale 3 si, in plus, pentru orice dependenta totala X -- > A, rezulta ca X este o cheie a tabelului in discutie.

Forma normala 4 impune ajungerea la forma normala Boyce Codd si, in plus, transformarea dependentelor multiple in dependente functionale.

Forma normala 5 impune ajungerea la forma normala 4 si eliminarea dependentelor ciclice sau, in cazul in care acestea nu pot fi eliminate, interpunerea in cadrul lor a unei chei secundare.

Dupa  normalizarea structurii datelor urmeaza transformarea diagramelor entitate-relatie in relatii, proces care presupune parcurgerea a patru pasi:

reprezentarea entitatilor din diagrama entitate-relatie ca relatii in modelul relational al datelor. Astfel, identificatorul tipului de entitate devine cheie primara a relatiei, celelalte atribute devenind atribute non-cheie ale relatiei.

reprezentarea legaturilor din diagrama entitate-relatie, in functie de natura lor.

normalizarea relatiilor, ceea ce duce la o structurare riguroasa a relatiilor si la evitarea aparitiei unor anomalii in timpul functionarii sistemului informatic.

fuziunea relatiilor, etapa necesara deoarece pe parcursul transformarii diagramelor entitate-relatie in seturi de relatii si in urma elaborarii modelului logic consolidat al datelor pot aparea unele relatii redundante, care ar trebui sa fuzioneze.


Cap.II Prezentarea programului SAGA C.3.0
2.1.1. Consideratii generale

Programul are o interfata usor de utilizat, intuitiva, standardizata si ergonomica.
Navigarea intre campuri se face cu tastatura (tastele <Enter>,<Tab> sau <Sageata-jos>) sau direct cu mouse-ul. Ecranele au o grafica standard, avand multe optiuni comune. Un astfel de ecran este prezentat in continuare.



Adaugarea, modificarea si stergerea datelor sunt standardizate la nivelul programului fiind tratate in sectiunea Operatii cu date

Ordonarea datelor dupa o anumita coloana din program se realizeaza prin click cu mausul pe denumirea coloanei din tabel.

Ecranul urmator apare la apasarea butonului cu eticheta 'Tiparire' .



Pentru a putea tipari este necesar ca pe calculator sa fie instalat cel putin un driver de imprimata. Imprimatele disponibile apar automat in lista

Se poate selecta 'Vizualizare' pentru vizualizarea documentului de tiparit sau 'Imprimare' pentru listarea directa la imprimanta. Dupa vizualizare, pe  langa afisarea pe ecran a documentului, mai apare un grup de butoane:

Pentru cautare, filtrare si export in Excel folosim butoanele

Filtrarea nu apare in toate ecranele


2.1.2 Operatii cu date

Adaugarea, modificarea si stergerea datelor urmeaza, in program, acelasi sablon



Operatiile cu date se pot face cu mouse-ul sau cu tastatura

Adaugarea
Adaugarea cu mouse-ul
 
1. Click pe butonul 'Adaug'. In tabel apare o linie noua ce are uneori anumite valori completate implicit. Unele din aceste valori pot fi modificate, altele nu.
2. Se completeaza datele in linia adaugata.
3. Se salveaza datele cu click pe 'Salvez'. Pentru renuntarea la operatie click pe 'Renunt'


Adaugarea cu tastatura
 
1. Se tasteaza  <Alt+A> daca litera subliniata din eticheta este 'A' (adica 'Adaug') sau <Alt+D> daca litera subliniata este 'd' (adica 'Adaug'). O alta metoda mai rapida este tastarea <Ctrl+Enter> dar numai din interiorul tabelului (cursorul trebuie sa fie in tabel).Apare o linie noua ce are uneori anumite valori completate implicit. Unele din aceste valori pot fi modificate, altele nu.
2. Se completeaza datele in linia adaugata.
3. Se salveaza datele cu <Alt+S> sau <F9>. Pentru renuntarea la operatie <Alt+R> 
Modificarea
Modificarea cu mouse-ul

1.Se alege linia de modificat din tabel.
2. Click pe butonul 'Modific' sau Dublu-click pe linia de modificat.
3. Se modifica datele in linie.
4. Se salveaza datele cu click pe 'Salvez'. Pentru renuntarea la operatie click pe 'Renunt'


 
Modificare cu tastatura
 
1.Se alege linia de modificat din tabel.
2. Se tasteaza  <Alt+M> daca litera subliniata din eticheta este 'M' (adica 'Modific') sau <Alt+O> daca litera subliniata este 'o' (adica 'Modific'). O alta metoda mai rapida este tastarea <Enter> dar numai din interiorul tabelului (cursorul trebuie sa fie in tabel).
3. Se modifica datele in linie.
4. Se salveaza datele cu <Alt+S> sau <F9>. Pentru renuntarea la operatie <Alt+R>
Stergerea
Stergerea inregistrarii se face cu click pe 'Sterg' sau <Alt+S>. Apare un mesaj de atentionare pentru confirmarea stergerii.


2.1.3 Configurare societati


Pasi pentru adaugarea unei noi firme:
1. Click pe 'Adaug' sau <Alt+A>.
2. Se completeaza datele.
3. Click pe 'Salvez' sau <Alt+S> pentru salvare 'Renunt' pentru renuntare.

Dupa crearea firmei, introduceti adresa si verificati celelalte date din partea de jos a ecranului.

La acest moment (dupa salvare) se activeaza butonul 'Preluare date'. Numai dupa preluarea datelor este posibil sa lucrati pe firma nou adaugata. Dealtfel, meniul va fi activat dupa preluarea datelor.
Pe parcursul preluarii datelor puteti iesi din program si reveni mai tarziu fara probleme.
Modul in care se preiau datele este explicat in sectiunea Preluare date.

In cazul in care se doreste descarcarea automata a marfurilor, trebuie bifata una din optiunile corespunzatoare. Pentru a folosi gestiuni global valorice, bifati "Evaluare marfuri la pret de vanzare pe gestiuni distincte". Detalii..

Daca firma efectueaza operatiuni de import, bifati optiunea corespunzatoare. Astfel, meniul 'Operatii' va contine ecranul pentru introducerea DVI-urilor.


2.1.4 Preluare date


Operatia de preluare de date este foarte importanta pentru functionarea ulterioara a programului

Daca firma la care se incarca datele este la inceputul activitatii (nu a raportat nici o balanta) atunci este foarte simplu. Se alege luna si anul de la care incepe activitatea, click pe 'Validare' si se iese din ecran.

Daca firma functioneaza de mai mult timp e putin mai complicat.
Pasi de parcurs pentru preluarea datelor.
1. Se alege din caseta cu lista din partea de sus a ecranului luna de la care se incepe activitatea si se completeaza anul. Sa presupunem ca incepeti cu luna August.
2. Este necesar sa aveti la dispozitie balanta din Ianuarie pentru soldurile de la inceputul anului (coloanele 'Debit initial an' si 'Credit initial an') si balanta din Iulie pentru sumele precedente din August (coloanele 'Debit precedent' si 'Credit precedent')(care sunt sumele totale din Iulie).
3. Se completeaza date de la fiecare cont.
4. Daca avem conturi care nu exista in planul dat (de exemplu analitice), aceste pot fi adaugate. Adaugarea, modificarea si stergerea conturilor sunt standardizate la nivelul programului fiind tratate in sectiunea Operatii cu date. Un analitic trebuie sa aiba urmatoarea forma <sintetic+ . +extensie>. Prin urmare, un cont analitic trebuie neaparat sa contina un punct.


III Utilizarea programului SAGA la o societate comerciala


Pentru introducerea unei societati in general procedam astfel:

1. Click pe 'Adaug' sau <Alt+A>.
2. Se completeaza datele.
3. Click pe 'Salvez' sau <Alt+S> pentru salvare 'Renunt' pentru renuntare.

Dupa crearea firmei, introducemadresa si verificam celelalte date din partea de jos a ecranului.

La acest moment (dupa salvare) se activeaza butonul 'Preluare date'. Numai dupa preluarea datelor este posibil sa lucram pe firma nou adaugata. De altfel, meniul va fi activat dupa preluarea datelor.
Pe parcursul preluarii datelor putem iesi din program si reveni mai tarziu fara probleme.
 In cazul in care se doreste descarcarea automata a marfurilor, trebuie bifata una din optiunile corespunzatoare. Pentru a folosi gestiuni global valorice, bifati "Evaluare marfuri la pret de vanzare pe gestiuni distincte".

Daca firma efectueaza operatiuni de import, bifam optiunea corespunzatoare. Astfel, meniul 'Operatii' va contine ecranul pentru introducerea DVI-urilor.

In primul rand se procedeaza la introducerea datelor societatii in calculator. Cu ajutorul meniului CONFIGURARE - ADMINISTRARE SOCIETATI obtinem urmatoarea configuratie.




Pentru calculul salariilor in general trebuie efectuati urmatorii pasi:

1. Accesam butonul din dreapta ecranului 'Concedii medicale'.

2. Selectam salariatul pentru care se calculeaza concediul medical din lista;

3. Pentru a adauga selectam 'Adaugare' dupa care se activeaza tabelul. Pentru modificare, stergere selectam butoanele corespunzatoare 'Modificare', respectiv 'Stergere'.

4. Se completeaza tabelul.

Rubricile din tabel au urmatoarele semnificatii:

Tip concediu - se selecteaza din campul de lista tipul concediului.

Se completeaza durata concediului 'De la.' 'Pana la.'

Nr. zile - se calculeaza automat;

Suportat din - se alege suportul din care se calculeaza: din Fond salarii (FS) sau din Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate (BASS), dupa caz.

Intemnizatia zilnica( baza de calcul ) - se introduce manual. Daca se calculeaza din FS formula este: se aduna salariul brut pe ultimele 6 luni si se imparte la nr. de zile lucrate, si astfel se afla media zilnica (intemnizatia zilnica) - modificabil.

Procent acordat - se preia automat procentul implicit din 'Administrare/Configurare salarii/Concedii medicale, el pate fi modificat.

Indemn. zilnica acordata - intemnizatia zilnica(baza de calcul) *procentul aferent tipului concediului - modificabil.

Suma fixa (lunara) - se completeaza daca indemnizatia este calculata lunar (ex. cazurile de concediu pt. ingrijire copil <2ani).

Fara plata somaj - se bifeaza daca nu se retine contributia de somaj;

Neimpozitat - se bifeaza daca este neimpozitat;

Tabelul secundar afiseaza situatia contributiei CAS (baza de calcul) si concedii suportate din BASS pe o anumita perioada.

Dupa introducerea datelor referitoare la societate trebuie sa introducem procentele pentru calculul salariilor in conformitatea cu politica salariala a firmei descrisa anterior. Pentru aceasta parcurgem secventa ADMINISTRARE SALARII si introducem procentele necesare .In final obtinem:



Tot acum se configureaza concediile medicale si sporurile aferente.



Vom calcula salariul demonstrativ pentru muncitorul Popescu Ion. Pentru aceasta ne deplasam in meniul FISIERE - SALARIATI, introducem datele de identificare ale acestuia si in final obtinem:


Obtinem salariul apasand butonul SIMULARE CALCUL SALARIU si introducand apoi cursul valutar.



Programul dispune de numeroase alte facilitati cum sunt elaborarea statelor de plata, listarea acestora fiind un instrument software deosebit de util in activitatea contabila a societatii.




CONCLUZII


Prin intermediul prezentei lucrari ne-am propus sa facem o trecere de la general la particular in ceea ce priveste activitatea de informatizare a activitatii contabile la o societate comerciala.

Astfel in primul capitol am prezentat cateva aspecte teoretice necesare intelegerii conceptului de informatizare.

Apoi am cautat un instrument software adecvat scopurilor noastre. Am folosit programul SAGA3.0 . pe care l-am prezentat descriind functiile, meniurile, modalitatile de lucru.

In cel de al treilea capitol am analizat o societate comerciala prezentand structura acesteia, activitatile desfasurate si resursele umane implicate. La aceasta societate am folosit efectiv Software-ul SAGA pentru calculul salariilor prezentand amplu rezultatele obtinute in baza datelor reale.Pentru aria proceselor economice, in care apar atat activitati structurate, cat si nestructurate, se pot trage urmatoarele concluzii privind cerintele functionale, legate de modalitatile de lucru ale softwareurilor economice:

    1. Desfasurarea reala a lucrului implica o miscare dinamica intre activitati structurate - nestructurate, precum si intre activitati predefinite si ad-hoc. Aceasta necesita utilizarea unui model integrat push/pull pentru a permite persoanelor sa se mute de la un tip de lucru la urmatorul, in cursul unei desfasurari normale a procesului de lucru.
    2. Activitatile structurate, predefinite in grup, pot fi utilizate prin programarea de aplicatii de automatizare a fluxului de lucru. Acestea, in functie de tehnologia folosita, sunt de doua tipuri de baza:
      • prin 'routare', cele bazate pe tehnologia mesageriei electronice;
      • prin 'tragere', cele bazate pe tehnologia bazelor de date partajate.

Integrarea celor doua moduri de abordare privind automatizarea fluxului de lucru, se realizeaza prin dezvoltarea unui cadru integrat de dezvoltare de aplicatii ce exploateaza atat serviciile oferite de mesageria electronica, cat si cele prezentate de bazele de date partajate.

c.      Mediul de dezvoltare de aplicatii reprezinta componenta de baza a arhitecturii unui sistem 'groupware'.
 Cheia pentru dezvoltarea unor aplicatii puternice avand ca obiectiv automatizarea fluxului de lucru consta in existenta unui mediu de dezvoltare de aplicatii, integrat ca o componenta a sistemului de automatizare a fluxului de lucru.

  1. In etapa actuala, utilizarea exploziva a sistemelor client/server la nivel organizational bazate pe tehnologia WWW - Intranet conduce la o redefinire a arhitecturii sistemelor de cooperare asistata de calculator, pentru unitati organizationale.
    Aplicatiile pentru unitati economico-administrative, bazate pe tehnologia Web, au revolutionat comunicatia si cooperarea din cadrul acestora.. Folosirea Web-ului pentru obiectivele interne ale unitatilor organizationale - Intranet va depasi, inainte de sfarsitul secolului, folosirea externa a Internet-ului.
    Intranet-urile ce opereaza pe retele deschise TCP/IP, permit societatilor comerciale sa utilizeze aceleasi tipuri de servere si 'browsere' folosite pentru World Wide Web in aplicatii interne distribuite prin intermediul retelelor locale (LAN) ale societatii.
    Deoarece Intranet-urile se bazeaza pe aceleasi standarde de protocoale si tehnologii independente Internet, ele sunt accesibile fiecarui membru din cadrul organizatiei, fara a tine seama de alegerea platformei hardware.
    Server-ele Intranet permit o reala functionalitate economica si o cooperare eficienta intre colectivitatea unei unitati organizationale. Astfel, ele fac posibila:
    • publicarea/difuzarea de informatii;
    • procesarea datelor;
    • executia aplicatiilor avand ca suport baze de date;
    • colaborarea eficienta intre personalul societatii;
    • colaborarea cu furnizorii si clientii societatii.

In cadrul tuturor unitatilor din toate ramurile industrial-economice, Intranet-urile reformuleaza conceptele:

    • legaturilor comunicationale in cadrul intreprinderii;
    • colaborarii;
    • productivitatii muncii;
    • inovativitatii.



BIBLIOGRAFIE



1.

Antonio Imperato,  Ana Andrei,

Gheorghe Oprescu, Mihai Roman

Reglarea cibernetica in sistemul pietei bunurilor si serviciilor, Editura ASE, Bucuresti 2004




2.

Oprescu Gh.,  Andrei A.,

Roman M., Mitrut D.

Cibernetica economica. Optimizarea comportamentului producatorului, Editura ASE Bucuresti 2003




3.

Tabara Neculai, Horomnea Emil, Toma Constantin

Analiza contabil-financiara, EdituraTipo Moldova, Iasi, 2002




4.

Ristea Mihai  

Contabilitate financiara, Editura Margaritar, Bucuresti, 2002




5.

Munteanu VictorAlice Emilia Tanta, Munteanu Marilena, Zuga Stefan

Teoria si bazele contabilitatii, Editura Sylvi, Bucuresti, 2002




6.

Cristescu Nicolae, Nae Cerasella, Ionita Cristea

Contabilitatea microintreprinderilor, Editura Ecran, Magazin Bucuresti, 2001





7.

Spircu L., Scarlat E.,

Oprescu Gh., Chirita N.

Bazele ciberneticii economice, modele economice deterministe statistice si haotice, Editura ASE, Bucuresti 2001




8.

Oprescu Gh., Andrei A.,

Marin D., Mitrut D.,Roman M.

Modele dinamice de conducere optimala a activitatii firmei, Editura ASE, Bucuresti 2001




9.

Oprescu Gh., Andrei A.,

Roman M., Mitrut D.

Modele dinamice ale economiei de piata, Editura F. F. Press, Bucuresti 1996




10.

Francis Jr.K.

Management of investments, Editura McGrow-Hill Inc, 1993




11.


http://www.sagasoft.ro/






Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate