Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Valorificarea deseurilor din lemn
Trimite pe WhatsApp


Valorificarea deseurilor din lemn





VALORIFICAREA DESEURILOR DIN LEMN


REFERAT




1. Deseurile din lemn:

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.




In antichitate, in China,  Tsai Lun, ministru agriculturii de atunci, a avut ideea in 105, de inlocuire a vechilor suporturi pentru scris, adica a tablitelor de bambus si matase, prin hartie realizata dintr- o pasta compusa din rumegus, coaja unor copacii si in.


A fost prima data cunoscuta cand s-a folosit reciclarea deseurilor din lemn.


Am putea sa ne intrebam totusi, ca materie naturala, de ce lemnul si deseurile din lemn ar fi poluanti daunatori mediului inconjurator .


Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii ([1]). De exemplu, prin fabricarea PAL ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului.


Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri: ([2])


  • Deseuri ne-impregnate:  precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat)
  • Deseuri slab impregnate:  au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)
  • Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)

O alta clasificare este data de originea deseurilor din lemn deci provenienta acestora. Se poate constata ca cea mai mare parte provine din prelucrarea lemnului (scieries)



Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.


Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur.


Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.


Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare ([3]) decat cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.


Compus chimic

Concentratie a levigatului
(mg/L = milligrammes/litre)

Apele de canalizare orasene

Consum  biochimic de oxigen

2 970 mg/L

150-250 mg/L

Amoniac

0,3 mg/L

15-50 mg/L

Nitrogen organic

22 mg/L

25-85 mg/L

Fosfor

8.75 mg/L

6-12 mg/L


Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii.


Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.


Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.


Concluzia


Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot constitui un pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca:


  • Este inflamabil
  • Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot merge la groapa de gunoi.
  • Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic

Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.


Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea lemnului si mai mult pe acest tip de deseuri, vom parcurge acest studiu.



Din cantitatea de lemn taiata direct in padure, doar jumatatea este exploatabil ca a tare.

2. Valorificarea deseurilor ca si combustibil


2.1 Introducere: istoric


Lemnul folosit ca si combustibil nu mai poate fi valorificat pentru alte destinatii. Lemnul este una dintre sursele cele mai vechi folosite de umanitatea. Din vremurile preistorice pana la o epoca relativ recenta, lemnul a fost singura sursa de energie posibila pentru incalzire si pregatirea alimentelor. Din evul mediu pana in timpurilor noi, lemnul a permis dezvoltarea unor industrii energofage care necesita temperaturi ridicate precum siderurgie si sticlarie. Pentru a ridica performanta arderii, lemnul era transformat in mangal de artizanii care erau numiti « charbonniers » adica carbunari. Principiul obtinerii mangalului era bazat pe carbonizarea lemnului in absenta oxigenului . Acest procedeu debaraseaza lemnul de umiditatea lui si componenta vegetala astfel incat sa ramana doar carbon.



Schita nr 67 arata cum se proceda: lemnul era adunat ca o movila si se acoperea de un strat de argila. Apoi, se aprindea foc la baza movilei. O parte din lemn era ars pentru incalzire , adica pentru pornirea procesului dar cea mai mare parte (60-70%) se transforma in mangal.  Aceasta meserie a disparut dupa aparitia si dezvoltarea exploatarii huilei.


Lemnul mai a fost luat in considerare in timpul celui de al doilea razboi mondial pentru a alimenta vehicule de tip gazogen. Principiul de baza este arderea incompleta al lemnului intr-o incinta inchisa alimentata cu oxigen. Se degajeaza CO, H2 si CH4.


Cel mai cunoscut este tipul gazogen « diabolo ». Gazele emise intr-o zona incandescenta, de unde rezulta distrugerea prin « cracking » a gudronului si acizilor care risca sa deterioreaza motorul.



principiu de functionare unui motor gazogen.


Pornirea era facuta cu benzina si o data ce motorul era cald, se comuta modul de alimentare pe sistem gazogen.  Succesul acestei tehnologi a fost apreciat in timpul celui de al doilea razboi mondial atunci cand erau probleme de aprovizionare cu produse petroliere.

Lemnul si deseurile de lemn vor relua un loc important in economia noastra, ca sursa de energie, mai ales tinand cont de cresterea continua a preturilor la combustibilul petrolier. Lemnul este si ecologic. Dioxidul de carbon care este generat la arderea sa a fost absorbit in timpul ce a fost sub forma de copaci, in padure.


2.2. Folosirea directa a lemnului


In Franta, 10% din populatia foloseste lemn de foc pentru incalzire casnica. In functie de instalatia, randamentul este destul de variabil.



Randament

Semineu deschis (mai mult folosit ca agrement)

10-15

Semineu cu usa de sticla

30-70 %

Soba moderna cu combustie secondara tip Godin

70 %



Cazan de semineu

85 %

Cazan specializat cu pellets

85-90 %


Cazan de semineu


Pentru ca nu permite o automatizare, lemnul in sine, este mai mult folosit pe uz casnic.


2.3. Folosirea rumegusului


De a folosi rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode.

  • Arderea rumegusul in mod direct
  • Transformarea in brichete de combustibil
  • Transformarea in « pellet », granule din lemn cu puterea calorica

2.3.1. Arderea in mod direct


Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu un surub elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). La acest sistem, schimbarea calorica se realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare (2-3).

Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de evacuare (5).


Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre rezervorul de rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Pericolul de incendiu ar putea sa fie imediat in acest caz.


Din acest motiv, s-a pus un dispozitiv numit ecluza care este invartita de un motor. Realizarea ei este facuta astfel incat alimentarea este oprita in caz de defectiune electrica: doua din cele patru pale ale ecluzei vor inchide intotdeauna camera in orice moment.

Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie din lemn care ar fi ajuns accidental.


surub elicoidal de alimentare


Avantaj: sistem fiabil si cu randament energetic ridicat. Deseurile din prelucrarea lemnului pot fi folosit ca atare, fara tratare preliminara. Poate fi folosit si pentru rumegus, talas, granule (pellet) si chiar cu deseuri de cereale precum cojile de floarea soarelui


Dezavantaj: este o instalatie destul de elaborata si de asemenea scumpa care convine mai mult pe plan industrial (minim 40 kw). Al doilea dezavantaj este depozitare rumegusului in timpul verii. Aceasta centrala este convenabila atunci cand este folosita cu un consumator de energie termica independent de anotimpul precum un uscator de cherestea.



Acest tip de cazane functioneaza in mediu industrial si sunt, de asemenea monitorizate de pe calculator.


2.3.2. Transformare in brichete


Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor din lemn.

Rumegus si talas (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt aduse printr-o tubulatura cu surub elicoidal si ajung la camera de presare unde este redus la 90% din volumul lui. Presiunea este foarte ridicata, de aproximativ 30-180 bar.


A doilea faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de lungime si 5-8 cm de diametru. Procesul nu foloseste nici un aditiv suplimentar.


Puterea calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de litre de motorina.


Avantaj: compactare si castig de spatiu de depozitare. Produsul poate fi valorificat usor pe plan comercial ca lemn de foc pentru uz casnic. Nu necesita o instalatie sofisticata pentru arderea. Aceasta masina de brichetat este destul de ieftina: porneste deja la 10.000



Dezavantaj: brichetele trebuie tinute in saci de plastic inchisi si adapostite de umiditate altfel se descompun foarte repede. Forma lor nu permite automatizare si folosirea lor este mai potrivita uzului casnic decat industrial.

2.3.3.Transformarea in Pellets (granule)


Utilizate pentru prima data in 1974 in Statele Unite, imediat dupa prima criza petroliera, granula de lemn numita in tarile anglo-saxone « pellets » se prezinte sub forma de granule de 6-!2 mm diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate de cca. 10%..

Densitatea energetica si fluiditatea lor le fac un combustibil modern care permite automatizarea instalatiilor de incalzire. Succesul lor, mai ales in Europa, este datorat faptului ca dispun de o anumita fluiditate si pot fi folosit aproximativ precum motorina sau gazul. Cantitatea de cenusa este sub 1% din masa totala ceea ce-i confera un avantaj suplimentar. 


In 2000 existau doar 70 de producatori de pelleti in Europa, 200 in 2004 si practic, la ora actuala, se deschide o unitate in fiecare saptamana. In tara, in Moldova, nu figureaza o unitate din acest gen, dar in cazul Ardealului, situatia este diferita : Numai la Miercura Ciuc sunt 4 unitati.


Granula este majoritar fabricat plecand de rumegus si talas. Se poate si folosi lemnul forestier tocat. Aceasta resursa este disponibila in mare cantitate in Europa. Se considera ca 40% din lemn nu este exploatat si nu are o alta destinatie decat ca si combustibil. Deci ar putea sa rezolve problema energiei de uz casnic de 2 ori mai mult decat situatia acutala ([4]) in Europa, adica pentru 30 de milioane de case.


Procesul de realizare a pelletilor este facut precum un proces similar cu granule folosite pentru animale. Aceasta tehnologie este disponibila de multe vreme. Deci, materia prima este tocata fin si merge , in prima faza , la un dispozitiv de epurare (un sistem cu ventilator impiedica eventuala prezenta a unei impuritati precum un cui care ar putea sa dauneze procesului in sine).


Principiu fabricarii peletilor


Apoi, trece la un dispozitiv de uscare ca sa aduca rumegusul la o umiditate de 8-10%.


Pentru energia necesara la uscare, se foloseste un cazan care arde deseuri din lemn astfel incat se poate dobandi un bilant ecologic cat mai bun.


Procesul fabricarii propriu zise este o presa care comprima rumegusul la 100 de bar prin un sistem de extrudare. Diferit fata de  brichete, presa este mecanica. Datorita presiunii enorme, granulele ies din presa cu o temperatura de 80°C si sunt aduse la o sita care are rolul de racire si de eliminarea a prafurilor reziduale.


Faza finala este ambalarea.


Ca sa fie rentabil pe plan economic, procesul productiei pelletilor este facut la scara industriala cu o cantitate de 200-300 kg pe ora.


Presa de realizat pellets

Pelleti se ambaleaza in saci de 30 kg pentru uzul casnic sau in saci de 1000 kg, mai economici ca sa fie stocati intr-un rezervor echipat de o pompa speciala pentru alimentare.


Folosirea casnica a pellets-elor cere sobe potrivite. O soba de lemn poate fi folosita cu o mica adaptare. Se inlocuieste gratarul printr- un cosulet pentru pellets.


Se mai folosesc si centrale speciale pentru arderea, cu recuperare de fum astfel incat sa aiba un randament cat mai bun.



Avantaje:

  • Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o treima din spatiu de depozitare ([5]).
  • Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la automatizare
  • Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive)
  • Este o energie renuvelabila si sigura
  • Mai economic decat motorina si gazul
  • In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele care folosesc pellets sunt subventionate de stat (ADEME).

Dezavantaje:

  • Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este considerat sub pragul de 3 din valoarea energetica a granulelor.
  • Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai mare.

Aceasta tehnologie este folosita mai mult in Scandinavia si Germania:



Harta Pellets-elor in Europa



Consumul energiilor fosile contribuie la incalzirea globala a planetei prin eliberarea gazelor cu efect de sera. Lemnul si deseurile din lemn pot fi considerate ca un combustibil neutru pentru ca cantitatea de dioxid de carbon care este emisa prin combustia lui este in intregime absorbita prin copaci . Daca acest lemn era lasat in padure acest ciclu tot ar avea loc prin descompunerea lemnului mort.


Ciclul de carbon al lemnului


Astazi, energia generata de lemn reprezinta 4% din consumul energetic primar total . In Franta, energia eliberata de arderea deseurilor din lemn si de lemn de foc reprezinte 9,8 milioane de TEP, tone echivalent petrol.


90 din aceasta energie este consumata de sisteme de incalzire casnice. ([6])
3. Valorificarea prin fabricarea hartiei


3.1. Istoric


Tsai Lun va fi cel care va codifica in 105, arta de a fabrica hartie recomandand folosirea fibrelor de bambus, coaja de copaci, in si canepa. Tatal hartiei moderna este intr-un fel primul certificator ISO 9000 pentru industria hartiei. Aceasta arta va ramane a chinezilor si japonezilor inainte sa treaca arabilor (de la prizonierii chinezi) dupa batalie de la Samarcanda, in 751. Acesti vor intelege repede ca este un suport nou pentru propagarea Islamului .



Dupa introducerea bumbacului pentru a ameliora albeata , hartia va deveni primul vector de comunicare. Pe masura ca Arabii cuceresc Occidentul, hartia incepe sa apara: in 1056 in Spania, in 1276 in Italia si un veac mai tarziu in Franta.. In 1184, la Fès (Maroc) se gaseau 400 de mori de hartie.


In 1440, se naste o noua revolutie: tipografia cu Guttenberg. Fabricarea hartiei va deveni artizanala cu pile cu ciocani actionati cu sistem hidraulic.


Adeptii noii biserici reformate vor alege la randul lor, hartia pentru a desfasura propaganda lor. Artizani protestanti vor propulsa atunci, Franta pe primul loc ca producator de hartie. Din pacate, revocare edictului de Nantes in 1685 suna cantecul lebedei pentru superioritatea frantuzesc in acest sector.


Olandezi vor aduce un progres tehnic capital pentru industria hartiei numit Cilindrul olandez. Aceasta tehnica a avut avantaje considerabil:

reducerea pierderilor de materii uscate

castig in energie si personal

calitatea superioara hartii obtinute


Putem vorbi atunci de o productie semi-industriala a hartei. Acesti cilindri sunt mentionati prima data in 1673 in Olanda, in 1710 in Germania, in 1750 in Anglia si doar 1770 (un veac mai tarziu) in Franta datorit interventia lui Jean-Guillaume Ecrevisse, Olandez, colaborator la manufactura Nicolas Desmarest..


Trecerea la scara industriala este datorat lui Nicolas Robert, cu descoperirea masinii de hartie, in secolul XIX.


In acelasi timp, in fata cererii si dificultatii de aprovizionare de carpe, materia prima folosita atunci pentru productie, un Nemt, Friedrich Gottlob Keller inventeaza pasta de hartie pe baza de lemn folosind o piatra de moara. De fapt, va prelua doar ideile Chinezilor din antichitate.  In 1846, cedeaza inventia lui Heinrich Voelter care va perfectiona sistemul.


Aristide Berges va promova aceasta pasta folosind hidraulica pentru a alimenta masinile lui, la Lancey, langa Grenoble.  In 1885, pasta pe baza de lemn este acceptata ca materie prima pentru hartie de ziar si apoi va fi acceptata peste tot.



3.2 Hartia si revolutia industriala


Incepand 1908, industria hartii se alatura industriilor grele.


Se renunta definitiv la folosirea carpelor care devenisera prea scumpe pentru a se folosi doar talas si deseuri din lemn. 


In 1910 se realizeaza cea mai mare masina de hartie in Anglia, la Sittingbourne, care va avea o latime de 4,3 m si va produce 165 de metri pe minut de hartie de ziar .


In 1935, tot in Anglia, se realizeaza o alta masina care produce hartie cu 435 m pe minute.


Azi, o masina moderna produce 1800 m pe minute.


Datorita marii cereri de hartie, materia prima nu se mai va limita numai la deseuri din lemn dar se va devasta si cateva paduri mai ales in Statele Unite.

Masina de hartie din 1910.


Cateva perfectionari vor apara mai tarziu in Suedia

Folosirea mai mult de deseuri din lemn decat copacii in sine.

reciclarea hartiei folosite

folosirea tehnicilor curate pentru albire astfel incat se reduce impactul asupra mediului.


Productia mondiala de hartie ([7])



Tara

Productia

Mt





Tara

Productia

Mt

1

America

80,8

11

Brazilia

7,8

2

China

37,9

12

Idonezia

7

3

Japon

30,5

13

Anglia

6,5

4

Canada

20,1

14

Rusia

6,3

5

Germania

19,3

15

Spania

5,4

6

Finlanda

13,1

16

Austria

4,6

7

Suedia

11,1

17

India

4,1

8

Coree sd

10,1

18

Mexic

4,1

9

Franta

9,9

19

tailanda

3,4

10

Italia

9,4

20



Olanda

3,3



Hartia si protectia mediului.


Fabricarea hartiei cere mari cantitati de apa: trebuie extrasa celuloza din fibrele lemnului si este necesara energie pentru uscarea hartii. Clorul care este folosit pentru albirea hartiei este un poluant. Insa, progrese importante au fost realizate folosind alte produse mai putin poluante precum peroxidul de hidrogen sau azot cat si cu ameliorarea sistemului de reciclare a apelor (circuit inchis buclat) astfel incat se poate reduce consumul de apa.


Astazi, industria hartii este supusa normelor stricte precum exploatarea padurilor limitata (Datorit cerintele uriase, s-a folosit mai mult lemn decat deseuri de lemn), reciclarea apelor uzate. Copacii folositii au fost preluati de paduri unde biodiversitatea era slaba: mesteacan pe zona scandinava, pin pentru Europa, eucalipt pentru Brazil.


Schema de industria hartii.

Productia hartii reprezinte doar 14% din exploatarea forestiera. Majoritatea industriilor de hartie sunt proprietari ai padurilor pe care le exploateaza pe mod ciclic. In Brazilia, se taie eucalipti de cultura la fiecare 4 ani si este de ajuns pentru o uzina care produce hartie cat Franta. Defrisarea padurilor este datorata mai mult taierii copacilor exotici pentru industria lemnului sau pentru expansiunea culturilor agricole. Industria hartiei este un mare consumator de deseuri din lemn precum rumegusul si talas sau de copacii tineri care trebuie taiati la un moment dat astfel incat se permite cresterea altor copaci.


Presa de industria hartiei


Fabricarea hartie reciclate  cere mai putina apa si energie decat fabricarea hartiei clasice insa folosirea unor produse chimice pentru a o curata de cerneala nu sunt fara impact asupra mediului.


Totusi, bilantul de mediu este mai bun si se constata ca reciclarea hartii este de 2 ori mai putin poluanta decat fabricarea hartiei nereciclate ([8]).


Trebuie 3 tone de lemn pentru o tona de hartie comparativ cu o tona de hartie reciclata care poate da 900 kg de hartie. Hartia poate fi reciclata de 5 ori, cartoanele de 10 ori inainte sa fie transformate in MDF, PAL pentru industria mobilei sau hartie de toaleta.



4. Fabricarea panourilor tip MDF sau PAL



4.1. MDF


MDF-ul, medium Density Fiberboard, s-a nascut printr-un incident tehnic in America, in 1966. Este un material compozit de fibre din lemn cu o densitate mijloace (750 kg/m3) si are avantaje multiple:


- practic izotrop

- estetic de pe textura lui

- disponibil cu grosime variabile

- mai ieftin decat lemnul masiv


Panourile de MDF sunt  realizate din copacii care nu pot fi valorificati ca lemn ca a tare si de deseuri din lemn precum talas. Deseurile sunt tocate in prima faza. Se elimina particulele mai mici de 5 mm si mai mari de 40mm. Dupa defibraj cu abur, se pulveriza un liant precum melamina-formol, un catalizator si pasta astfel obtinuta se preseaza la cald, dupa care se usuca.



Din pacate, acest material contine o substanta denumita « Formaldehida » periculoasa generatoare de cancer([9]) de gat si de cai respiratorii. Implicatia ei in leucemie este demonstrata.


Prelucrarea MDF-ului genereaza o cantitate importanta de praf care intra pe caile respiratorii si provoca crize astmatice. Se recomanda muncitorilor, folosirea echipamentului corespunzator: masca, etc



4.2 PAL Melaminat


Foarte folosit in industria de mobilier, PAL melaminat a reluat o noua viata cu aparitia stilului « NEOSET » si perfectare tehnologica „ABS”.


Pretul lui atractiv, stilul modern care impuna a inlocuit practic lemnul masiv pe cel mai mare segment al pietei..



Diferenta fata de MDF este folosirea unor bucati din lemn aglomerate cu o rasina naturala sau artificiala si acoperite de o foita de melanina realizata din produse pe baza de formol generatoare de probleme asupra sanatatii precum s-a observat si in cazul MDF-ului.


Uniunea Europeana elaboreaza norme care ar restrange folosirea liantilor si melaminei pe baza de Formaldehida.



Putem spune ca acest tip de reciclare este mai mult o cerinta a pietei decat un mijloc de a valorifica deseurile din lemn avand un bilant de mediu destul de slab.
5.  Alti modalitati de valorificare



5.1. Industria avicola


Talas folosit ca litiera avicola


5.2. Afumarea Pestilor si a carnii


Talasul de brad si deseurile din lemn sunt folosite pentru procese de afumare a alimentelor


5.3 Fabricarea obiectelor turnate compozite


Rumegusul este amestecat cu un liant sintetic si injectat intr-o matrita. Se fabrica la ora actuala spatare pentru fotoliile de spectacol (Quinette-Gallay, Paris) cu aceasta tehnologie.


5.4 Fabricarea compostului pentru agricultura


Se fabrica pe baza de coji de copaci tocate.


5.5 Fabricarea mangalului


Descris la inceputul acestui referat, mangalul mai este folosit pentru uz domestic .

6. Concluzi


Deseurile din lemn pot avea foarte multe destinatii si pot fi folosite mai mult pentru binele mediului inconjurator decat pentru degradarea lui.


Din pacate, filiera recuperarii deseurilor din lemn nu este de optimizata. Constatam peste tot in Europa, depozitarea necorespunzatoare si arderea ilegala generatoare de poluanti precum dioxina.


Deseurile de lemn reprezinte 29% din deseurile nepericuloase generate de firmele industriale si comerciale cu mai mult de 10 salariati ([10]).


61% sunt folosite ca materie prima la industria hartiei si panourilor de particule

28 sunt folosite ca si combustibil.

11 sunt depozitate la rampa de gunoi sau sunt distruse neconform


Daca nu apartin clasei de deseuri periculoase (tratare cu creozot sau lacuri care contin metale grele), ele pot fi reciclate.


Contrar unor idei preconcepute, deseurile din lemn nu sunt gratuite. Ca sa fie valorificate, sunt necesare investitii si consum de energie pentru a fi transformate si folosibile ca materie prima pentru un alt produs sau ca energie.


Padurea este un rezervor imens de energii si materie prima renuvelabila daca este exploatata corespunzator astfel incat sa nu se consuma mai mult decat se produce.



Deseurile de lemn rezultate din diverde activitati industriale (constructii, industria mobilierului) nu pot fi valorificate ca atare si am vrut sa demonstrez ca modalitatile existente de reciclare sunt numeroase si uneori reprezinta chiar o alternativa de rezolvarea a unor probleme ale umanitatii.







[3] Ministerul mediului din Canada http://www.ene.gov.on.ca/envision/land/woodwaste

[4] Institut des bio-énergies : http://www.itebe.net/Information/Biocombustibles/Les-granules

[5] www. Aebiom.org

[6] source ADEME agence de défense de l’environnement et de la maitrise de l’énergie. http://www.apcede.com/guide/dib/bois.html

[7] Handelsblatt - Die Welt in Zahlen (2005)

[8] Guvernul Helvetien. A vedea : http://etat.geneve.ch/dt/SilverpeasWebFileServer/papier_recycle.pdf?ComponentId=kmelia260&SourceFile=1132570251843.pdf&MimeType=application/pdf&Directory=Attachment/Images/&logicalName=papier_recycle.pdf

[9] Kelly et al. (1999), 'chromatography method in determination of formaldehyde emission from MDF bonded with formaldehyde',










Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate