APA SI VIATA

CIRCUITUL APEI IN NATURA

FORMAREA SURSELOR DE APA

INFLUENTA ACTIVITATII UMANE ASUPRA CALITATII APEI

Circuitul natural al apei

si formarea resurselor de apa

Buna pentru om, animale, plante

Apa totala in lume: 1,5 X 10⁹ km.³ (lacul Bicaz = 1 km.³)

97 % apa sarata

3 % apa dulce: 2 % in calotele polare (gheata)

0,7 % in marile lacuri (lacul Baikal = 23 000 km.³)

0,3 apa folosibila in lume

Resursele Romaniei

(apa cazuta din precipitatii in interiorul granitelor)

apa de suprafata 75 %

1700 - 2000 m³/loc/an

apa subterana 25 %

(media in Europa: 4500 m³/loc/an, tari sarace - Egipt, 90 m³/loc/an)

apa necesara

hidrologic cca 1000 m³/loc/an;

nevoi igienico-sanitare cca 50 - 100 m³/loc/an;

1 t cereale cca 1000 m³/loc/an.

Folosirea apei acum, in lume, cca 70 % irigatii, 20 % industrie, 10 % pentru populatie.

Surse de apa

Surse de apa: apa de suprafata (75 %)

Dulce - lacuri, rauri, fl. Dunarea

Sarata - Marea Neagra, desalinare

Ape subterane (25 %)

Strate freatice (primul strat de apa)

Ape de adancime (max. 300 m)

Ape minerale (peste 300 m)

Ape termominerale (peste 1000 m)

Sursele de apa dulce sunt limitate.

Dezvoltarea populatiei si influenta asupra mediului

Dezvoltarea populatiei necesita, iar rezultatul este:

a)      energie: ardere combustibili: (CO2), caldura

ardere lemn (de foc) - reducerea padurii

b)      transport: trafic, vehicule cu petrol - CO2, caldura;

c)      apa pentru nevoi igienico-sanitare (100 - 200 l/om/zi) - apa potabila; rezulta ape uzate menajere epurare sau degradare (sol, aer, apa)

d)     hrana: agricultura

irigatie (consum apa);

ierbicide (spalare poluanti)

ingrasaminte (azot, fosfor, potasiu) in apa.

crestere animale

apa, foraje gunoi + deseuri vegetale si animale

e)      bunuri: industrie

apa apa uzata, speciala

reziduuri degradare aer, sol, apa;

energie vezi a)

comert

ambalaje prelucrare

f)       hrana si bunuri reziduu solid menajer - preluare, stocare

- poluare aer, apa, sol;

g)      recreere - spatii verzi, sol curat, apa curata.

Influenta productiei de energie asupra apei

			Produce CO2 efect de sera - 2,3 % / an incalzire pamant (0.6oC / secol) - schimbarea climei topire calote polare - reducerea suprafetei uscatului; 60% din populatie in zone joase creste caldura retinuta de la soare - 80%. seceta migratie, suprasolicitare sol; viituri mari, catastrofe
	Statele dezvoltate au 12 kw/loc. putere instalata, cele din lumea a treia au numai 0,2 kw/loc - cum se va rezolva decalajul?

Influenta dezvoltarii productiei de cereale

- populatia creste cu cca. 80 mil. loc/an; 1 loc. cons. Cca. 300 kg. cereale/an, in echivalent; 1/3 din populatie acum nu are ce manca, venit sub 1 USD / zi;

- populatia a crescut mai repede decat productia de alimente;

Solutii:

control CO2, pastrare pamant/evitare incalzire;

irigatii performante; cu picatura posibil 10 mil. ha in plus;

control populatie: combatere saracie; educatie

dezvoltarea pisciculturii 2kg. cereale/kg. carne fata de 7 kg. cer/kg.

Productia de cereale - apa este scoasa din circuit prin evapotranspiratie; revenirea, de lunga durata

apa pentru irigatii 0,045 ha/loc

prod cere cca 1000 m³ apa/t cereale uscate;

zone sarace - de fapt, export de apa prin cereale;

energie (pentru 1 cal. organica - necesar 10 - 40 cal. mecanice)

saraturare / inmlastinire teren (orez, hrana de baza);

reducerea numarului de animale cu efect distructiv (oi, capre);

folosire de ierbicide - bun pentru sol;

- rau pentru apa - om - animale;

Rezultatul despaduririi

Masuri:

dezvoltarea suprafetelor impadurite

reciclarea produselor din lemn (hartia);

energie alternativa in locul lemnului;

informatizarea - o solutie pentru protejarea padurii;

folosirea mai buna a lemnului in exces;

Padurea asigura:

producere de oxigen prin prelucrarea CO2

umezirea aerului (evapotranspiratia) deci control clima;

Reciclare nutrientilor (de ex. Azotati)

Stabilizarea solului;

Habitat pentru vietuitoare;

Lemn de foc - mai ales in tarile sarace;

Produse din lemn;

Recreere;

"un pom in picioare este de trei ori mai valoros decat unul taiat"

combaterea furtunilor de praf, zapada.

Serviciile padurii au fost cuantificate la 4900 mld USD/an

Lumea a pierdut 4 mil. ha.    - noi 15000 ha (35000 ha conifere) in ultimii 5 ani;

Zonele impadurite sunt "plamanii" oraselor, de fapt, inversul palmanilor omului; omul inspira O2 si produce CO2, padurea "inspira" CO2 si produce O2.

Erori mari in aprecierea mediului

Omul este o parte a mediului, nu neaparat cea mai importanta, dar cea mai distructiva; mediul "se descurca" fara om, invers nu se stie .

Prin alcatuirea naturala, factorii de mediu sunt legati organic; deteriorarea unuia are efecte asupra celorlalti (sol, aer, apa);

In calcule nu sunt reliefate corect costurile de mediu (de ex. In SUA, un pachet de tigari costa 2,8 USD, la un cost real de 9,88 USD);

Clima are o anumita ciclicitate naturala; sunt perioade mai favorabile pentru noi si altele nu; nu este de vina natura ca noi consideram ca trebuie sa avem numai avantaje;

Nu stim care sunt si cand stim nu respectam pragurile ecologice, dincolo de care pastrarea echilibrului nu mai este posibila;

Nu stim sa pretuim serviciile naturii, calicia ne va costa mult; probabil ca cheltuim pentru arme in fiecare an o suma mai mare decat cea necesara pentru rezolvarea problemei apei in lume;

Acum "ne ocupam" de apa dar va veni si randul aerului si solului;

Mediul este o problema mondiala; vom produce si vom suporta consecintele semenilor nostri.

Protectia resurselor de apa

Protectia indirecta:

constientizarea problemelor de mediu ca o problema globala a omenirii;

adaptarea unui comportament individual si de colectivitate mai bland fata de mediu; "o masura in toate";

evitarea risipirii bogatiilor mediului pentru o glorie efemera;

participarea la eforturile comune de protejare prin controlul elementelor care afecteaza mediul.

Protectie directa:

adaptarea la un consum rational;

controlul (reciclarea maxima) deseurilor (hartie, sticla, masa plastica etc.);

controlul strict al folosirii substantelor toxice;

participarea la actiunea de impadurire;

folosirea rationala a apei si evacuarea numai a apei epurate;

pastrarea conditiilor de dezvoltare a "indicatorilor" naturali de calitate (de ex: pestii in apa etc).

Legislatia pentru protectia mediului

- factor apa

Legea 137/1995 - Legea protectiei mediului;

Legea 107/1996 - Legea apelor;

Legea 86/2000 - ratificarea Conventiei de la Aarhus (accesul la informatia de mediu);

Ordinul 1235/2000 al MAPPM privind participarea publicului la pregatirea legislatiei de mediu;

HG 1212/2000 privind regulamentul de functionare a comitetelor de bazin;

HG 964/2000 - privind aprobarea planului de protejare a apelor impotriva poluarii cu nitrati;

Legea 14/1995 privind ratificarea Conventiei privind cooperarea in protectia fluviului Dunarea;

Legea 466/2001 pentru aprobarea ordonantei privind siguranta barajelor;

HG 472/2000 privind masuri de protectie a calitatii resurselor de apa (NTPA 012);

HG 100/2002 privind normele de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare;

HG 118/2002 privind Programul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si apelor subterane, cauzate de substantele periculoase;

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind deversarea apelor uzate in mediul acvatic;

HG 459/2002 privind normele de calitate ale apei de imbaiere;

HG 202/202 pentru aprobarea normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare;

Legea 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia - cadru a varatiilor Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.

DEFINIREA TEHNOLOGIILOR STANDARD DE TRATARE

pentru transformarea apelor de suprafata de categoriile A1, A2 si A3 in apa potabila

NTPA 013

Categoria A1

Tratarea fizica simpla si dezinfectie (de exemplu: filtrare rapida si dezinfectie).

Categoria A2

Tratarea normala fizica, chimica si dezinfectie [de exemplu: preclorinare, coagulare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)].

Categoria A3

Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [de exmplu: clorinare intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin absorbtie (pe carbune activ), dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].

ANEXA Nr. 1b)

la normele de calitate

I = valori obligatorii

G = valori orientative

O = conditii climatice si geografice exceptionale

*⁾ - Vezi art. 7 alin. (2) lit. d)

FRECVENTA MINIMA ANUALA

De prelevare si analiza pentru fiecare parametru din anexa nr. 1b)

Calitatea apei de suprafata, conform anexei nr. 1a) (NTPA - 013)

Clasificarea parametrilor corespunzator frecventei.

Frecventa se stabileste de catre autoritatile nationale competente in domeniul gospodaririi apelor

In cazul apelor de suprafata de categoria A3, pentru fiecare parametru autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor poate mari frecventa de prelevare si analiza in functie de necesitati (zilnic sau saptamanal).

In cazul apelor de suprafata de categoria A3, autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor poate mari frecventa de prelevare si analiza de pana la 12 ori pe an pentru fiecare parametru, pe bazinele hidrografice cu probleme.

Nota:

atentie, totul costa foarte mult; trebuie facut cu grija;

se poate face prin comanda la laboratoare specializate sau cu eforturi proprii (o determinare poate costa 1 mil. lei)

SPECIFICAREA PARAMETRILOR

care se determina pe categorii de apa de suprafata destinata potabilizarii

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 130 din 19 februarie 2002.

Realizarea cerintelor de integrare in Europa pentru apa va costa 20 - 30 mld. EURO si vor trebui realizate in max. 20 de ani (probabil).