Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Deseuri - judetul arges
Trimite pe WhatsApp


Deseuri - judetul arges




DESEURI - JUDETUL ARGES



1. Date generale. Cadru legislativ


Deseurile reprezinta o pierdere de materiale si energie prin aruncarea lor. Volumul de deseuri poate fi privit ca reprezentand un indicator de eficienta a utilizarii resurselor intr-o societate, deoarece generarea in exces a deseurilor este legata de ineficienta proceselor de productie, durabilitatea scazuta a produselor puse pe piata si modul necorespunzator de utilizare.

Avand in vedere ca volumul de deseuri depozitat in depozitele de deseuri trebuie stabilizat sau redus, cresterea volumului de deseuri evidentiaza importanta asigurarii de noi capacitati de tratare a deseurilor (reciclare, compostare, coincinerare, etc).




Pentru succesul tehnicilor de reciclare, este important sa se obtina deseuri

colectate selectiv cat mai curate. Pentru aceasta trebuie organizata sortarea la sursa si colectarea selectiva a deseurilor, o sarcina dificila , care depinde in anumita masura de comportarea si de gradul de constiinta ecologica al populatiei.


2. Deseuri municipale


In vederea realizarii obiectivelor strategice privind gestionarea deseurilor, masurile si actiunile intreprinse trebuie corelate cu cerintele gestionarii deseurilor in mod corespunzator cu cerintele Uniunii Europeane.

Masurile intreprinse pentru reducerea cantitatilor de deseuri generate, promovarea reciclarii, reutilizarii, a recuperarii de energie sau pentru eliminarea in conditii sigure a deseurilor au fost stabilite pe baza unei strategii cuprinsa in Planul European de Actiune pentru Mediu si Sanatate.

Tot acest plan cuprinde si identificarea zonelor contaminate datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor precum si evaluarea riscurilor pentru sanatatea populatiei si a factorilor de mediu.

Carta Europeana a Mediului si Sanatatii prevede principiile si stategiile necesare unei dezvoltari durabile si accesul echitabil la un mediu sanatos.

Cantitatile de deseuri sortite eliminarii prin depozitare sau ardere reprezinta pierderile de materiale si energie care contravin principiilor unei dezvoltari durabile.

Deficientele organizatorice ( lipsa sau organizarea rudimentara a serviciilor de salubritate in mediul rural), precum si folosirea unor instalatii / tehnologii de eliminare neadecvata unei gestiuni ecologice, fac ca aceasta activitate sa aiba un impact negativ asupra mediului si sa constituie un risc pentru sanatatea publica.

In prezent, costurile implicate de o gestiune corecta a cantitatilor de deseuri generate nu pot fi suportate de agentii economici si nici de o parte a populatiei cu venituri reduse.

Colectarea, transportul, neutralizarea, reciclarea si eliminarea deseurilor se prefigureaza ca activitati care pot oferi noi locuri de munca si pot genera bunastare sociala.


2.1. Cantitati si compozitie


Pentru o abordare cat mai corecta a managementului deseurilor urbane, trebuie luate in considerare o serie de informatii privind cantitatea, compozitia si calitatea componentelor acestora in stricta dependenta cu marimea si caracterul localitatii, modul si nivelul de trai al populatiei, conditiile climaterice, cat si stadiul dezvoltarii tehnologiilor si tehnicilor utilizate la nivelul localitatii.

Eliminarea deseurilor colectate se face in depozite de deseuri mixte, amenajate in fiecare localitate a judetului.

Cantitatea reala de deseuri generate nu se cunoaste cu exactitate din lipsa

sistemelor de cantarire. Cifrele raportate reprezinta estimarea volumetrica a cantitatilor de deseuri generate. De aceea, evidenta si raportarea activitatilor de gestiune a deseurilor municipale si asimilabile este doar partial oglinda situatiei existente.

In anul 2007 s-au colectat 140324 tone deseuri municipale si asimilabile din potentialul de generare din judet. Deseurile au fost colectate din mediul urban cat si din zonele limitrofe oraselor unde actioneaza operatorii de salubritate.

Datele in cadrul anchetei statistice privind generarea si gestionarea deseurilor in anul 2007 sunt in curs de colectare si procesare; este posibil ca cifrele detinute la momentul actual sa se modifice.

Cantitatile de deseuri menajere prezinta importante variatii de la o localitate la alta, de la un oras la altul, in functie de gradul de urbanism, de densitatea populatiei, de modul de viata al locuitorilor, de nivelul economic al localitatilor (industriale, agrare, administrative), iar in cadrul aceleiasi localitati, in functie de anotimp, zi din saptamana, etc.

O problema foarte mare a serviciilor de salubrizare din judetul Arges o constituie deseurile de constructie rezultate din demolari, deseuri care in cea mai mare parte sunt nepericuloase, au un impact deosebit asupra mediului prin volumul si cantitatea lor si prin aspectul pe care il creeaza pentru mediu, avand in vedere ca aceste deseuri se regasesc de cele mai multe ori abandonate in zone turistice. Ca si in anii precedenti, acestea s-au generat in cantitate foarte mare si anume 180327 tone, care este depozitata la rampele orasenesti.

Principalele componente fizice ale deseurilor menajere in judetul Arges sunt: hartie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticla, geamuri sparte, deseuri din constructii si demolari, paie, cenusa, pamant etc.

Continutul reziduurilor menajere din comunele suburbane este deosebit de continutul deseurilor urbane, fiind valorificate in mod curent ca ingrasamant agricol sau hrana animaliera (paie, radacini, frunze, dejectii animaliere, etc.)

In judetul Arges predomina in compozitia deseurilor menajere grupa materialelor usor fermentabile (resturi animaliere, vegetale) in procent de 66%, asa cum reiese din tabelul urmator:

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie


Tabel 2.1

Compozitia deseurilor

Mediu urban

Mediu rural

Medie ponderata pe judet

 



Procentaj (%)

Deseuri ambalaje de hartie si carton

7

3.5

5.12

 

Deseuri ambalaje sticla

4

8

6.11

 

Deseuri ambalaje metalice

2.5

2.5

2.5

 

Deseuri ambalaje plastic

5

2.2

3.53

 

Deseuri ambalaje lemn




 

Deseuri biodegradabile

65

63

66.77

 

Deseuri reciclabile altele decat ambalajele, din care:

16.5

15.5

15.97

 

hartie si carton




 

metale




 

deseuri periculoase

0.05

0.03

0.04

 

- DEEE

1

0.5

0.73

 

altele:

15.45

14.97

15.2

 

TOTAL

100

100

100

 


Compozitia medie a deseurilor pe judet a fost preluata din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor realizat in forma draft in anul 2007.


Compozitia componentelor deseurilor menajere (%)


Fig.2.2



2.2. Deseuri biodegradabile


Deseurile biodegradabile provin din: materialele vegetale din parcuri si gradini – private sau publice, din industria alimentara, restaurante, hoteluri si cantine si nu in ultimul rand de la gospodariile particulare. Marele dezavantaj al generarii acestor deseuri in marea majoritate cu grad de umiditate ridicat este acela ca avand o aparitie regulata si in cantitati relevante, ele pot fi pastrate depozitate doar o perioada scurta de timp, pentru ca incep sa se produca procesele aerobe si anaerobe de descompunere.

In judetul Arges problema deseurilor urbane a devenit tot mai acuta, din cauza impactului lor negativ tot mai pronuntat asupra sanatatii populatiei si asupra mediului inconjurator.

Situatia este la fel de grava si in comunele suburbane, unde suprafete destul de importante de teren sunt acoperite cu deseuri menajere a caror componenta este foarte complexa.

Din intreaga cantitate de deseuri menajere depozitate in anul 2007, 91210.6 tone reprezinta deseurile biodegradabile. Avand in vedere ca deseurile sunt colectate din mediul urban si periurban, pentru calculul cantitatii de deseuri biodegradabile s-a considerat procentul de 65% (vezi tabel 2.1).


8.2.3.     Deseuri de ambalaje


Situatia detaliata, pentru anul 2007, privind deseurile provenite de la ambalaje este in curs de realizare. Au fost inventariati 200 agenti economici si 15 consilii locale.

ECOROM ambalaje este singurul operator autorizat care a preluat responsabilitatea agentilor economici din judet in scopul atingerii tintelor de valorificare si reciclare.

Agentii economici care au transferat responsabilitatea in anul 2007 sunt: SC Rolast SA Pitesti, SC Dr. Otker SA Domnesti, SC Chimoprod SA Stefanesti, SC Direct SRL Pitesti, SC Velpitar SA – punct de lucru Pitesti, SC Componente Auto SA Romania, SC Haditon 2002 SRL, SC Haditon Group SRL, SC Carmeuse Holding SRL Brasov – punct de lucru Valea Mare Pravat, SC Duton Plast SRL, SC Holcim SA. Celelalte societati au gestionat deseurile de ambalaje individual. Cantitatea estimata de ambalaje corespunzatoare produselor ambalate introduse pe piata interna de catre agentii economici este in lucru.


Deseuri de ambalaje estimate de consilii locale a fi colectate in anul 2008


Tabel. 2.1

An

Cantitate de deseuri preluata (tone)

Cantitate de deseuri de ambalaje valorificata (tone)

Eliminata (tone)

Total

Reciclata

Alte forme

Incinerare

Depozitare

2007 estimare*

13689.51

1239

897.0

341.9


12450.61

Sursa: baza date ambalaje 2007 – APM Arges

* - estimarea a fost facuta pentru aproximativ 320000 locuitori deserviti

In continuare vor fi prezentate datele pe care le detinem din raportarea lunara efectuata de agentii economici, privind gestionarea deseurilor de ambalaje in anul 2007.


Tabel 2.2

Nr. crt.

Deseu de ambalaj

Cantitate colectata/ generata (tone)

Cantitate valorificata (tone)

Cantitate eliminata (tone)

Stoc la 31.12.2006 (tone)

1.

Deseuri ambalaje PET

1099.66

1099.66



2.

Deseuri de ambalaje gestionate de agentii economici

3638

3613.53

24.47



Agenti economici valorificatori de deseuri de ambalaje din judet:

SC Remat SA – hartie/carton;

SC Cerbul Prod SRL Maracineni – hartie/carton;

SC Ecoref 2000 SRL– deseuri PET;

SC Eco Matador SRL Pitesti – hartie/carton;

SC Replast Prod Plast SRL Pitesti – deseuri PET si plastic;

SC Roxilen Genial Flory SRL Berevoiesti – deseur PET;

SC Salubritate SA Pitesti – deseuri PET, hartie/carton.

SC Total Racolav Plast SRL Pitesti – deseuri de PET;

SC Prest Instal 2000 SRL Pitesti- hartie/carton etc.

Agenti economici reciclatori de deseuri de ambalaje :

- SC DODI PLAST TECH SRL Pitesti reciclator de deseuri de plastic si produce ambalaje de mase plastice : folie, saci, pungi de plastic pentru agricultura.


2.4 Tratarea si valorificarea deseurilor municipale


In judetul Arges nu exista instalatii de tratare a deseurilor municipale.

Colectarea separata se face in puncte de colectare pentru hartie-carton si plastice ( PET – uri ).

Situatia gestionarii deseurilor municipale se prezinta dupa cum urmeaza:


- cantitatea colectata in amestec si depozitata definitiv                           122081 t

- cantitatea colectata separat in vederea valorificarii/reciclarii 18243 t

13% din cantitatea de deseuri colectate sunt valorificate/reciclate. Deseurile colectate separat sunt deseuri de ambalaje PET, hartie si carton.


2.5. Eliminarea deseurilor municipale


Eliminarea deseurilor municipale se face prin depozitarea acestora in cele 6 depozite de deseuri menajere existente in mediul urban cat si in spatiile din mediul rural stabilite prin Hotararea Consiliului Local (HCL) pentru a fi utilizate in acest scop. Nu exista in judet instalatii pentru incinerarea deseurilor menajere.

Deseurile abandonate in locuri neamenajate, pun probleme speciale datorita

faptului ca activitatea de remediere a situatiei trebuie sa se faca pe cheltuiala populatiei.

Rampa Albota



Figura 2.5


Principalele aspecte de neconformare cu privire la depozitarea deseurilor sunt:

-depozitarea finala in amestec a deseurilor menajere si industriale, provenitede la agentii economici care nu au amenajate spatii de depozitare proprii.

-depozitele de deseuri nu sunt imprejmuite, decat partial, fapt ce determina imprastierea deseurilor usoare de catre vant pe terenurile limitrofe.

-autoapriderea frecventa a depozitelor datorita lipsei sistemului de colectare si evacuare a gazelor de fermentatie.

-formarea levigatelor puternic incarcate cu substante organice, compusi ai azotului, fosforului, etc. care afecteaza apele de suprafata din zona.

-operarea defectuoasa a depozitelor de deseuri, intrucat nu se face decat partial acoperirea acestora cu pamant.

- depozitele de deseuri fiind supravegheate intr-un singur schimb, unii agenti economici care isi transporta singuri deseurile, nu respecta amplasamentele stabilite.

-evidenta cantitatilor de deseuri se face prin apreciere, neexistand dotari adecvate pentru cantarirea deseurilor.

8.3.          Deseuri de productie


Organizarea managementului deseurilor de productie este responsabilitatea celor care le-au generat.

Producatorii de deseuri industriale isi folosesc mijloacele proprii pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate si autorizate conform legii.

Impactul depozitarii deseurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si subterane).

De asemenea o problema importanta consta in pericolele pe care le reprezinta pentru sanatatea locuitorilor din zona. Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor generate din procesele de productie.

Cantitatea de deseuri de productie generate in anul 2007, in judetul Arges, a fost de 471199 tone. Gestionarea deseurilor industriale in judetul Arges:


Rampa Davidesti



Figura 3.1


Tabel 3

Nr.

crt.

Deseuri industriale  (tone/an)

Total

Valorificat

Stoc la sfarsitul anului

Eliminat

1.

471199

456431

4702

10066


Deseurile industriale sunt in general colectate selectiv de catre agentii economici care le produc.

Unele deseuri industriale precum: fier, fonta, cupru, aluminiu, hartie, carton, textile, etc. sunt valorificate prin unitati de tip REMAT, altele sunt stocate temporar sau care nu se mai pot valorifica sunt depozitate definitiv la depozitul orasenesc.


In tabelul urmator sunt trecute cantitatile celor mai importante categorii de deseuri produse in judet de agentii economici:


Nr. crt

Tip deseu

Cantitate produsa (tone/an)

Situatia in anul 2007

(tone/an)

Valorificat

Depozitat temporar

Depozitat definitiv/

eliminat

1.

Deseuri spitalicesti*

97.439



97.439

2.

Deseuri din lemn

75590.164



73112.62

2473.502

4.042

1.    

Fier vechi

157200.992

156287.897

913.095


4.

Span feros

8174.485

8172.859

1.626


5

Span neferos

1243.69

1243.054

0.636


6

Hartie + carton

49766

49766



7

Ulei uzat

520.9554

520.9554



8

Anvelope uzate

142.7804

142.4504


0.33

9

Baterii si acumulatori

91.6783

91.6783



10

Deseuri mat. Plastice

1307.546

1305.937


1.609

11

PET –deseuri colectate

1099.659

1099.659



12

Deseuri industriale periculoase**

10721.4478

8623.6819

989.8948

1107.8711

13

Deseuri de ambalaje

3630333

3613.5628


24.4705

14

Deseuri neferoase

843.0015

766.2985

76.703


15

Deseuri de la demolari

176351.728



176351.728

16

Namoluri de la statia de epurare-deshidratat

2209.9



2209.9

17

Namoluri industriale

463.876


225.111

23765

18

Pamant ars

4790



4790

19

Alte deseuri

21732.78

15329.1977

22.186

6381.3965


Total judet

471198159

27528511

4702.7538

191207.5511


In judet avem reciclatori de deseuri de aluminiu si cupru : SC Axa Orte Construct SRL Pitesti, deseuri de lemn : SC Foresta SA Curtea de Arges, deseuri mase plastice : SC Dodi Plast Tech SRL Pitesti.



Figura 3.2


3.1 Deseuri periculoase


Deseurile de productie periculoase au fost gestionate astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a factorilor de mediu din zona.

La nivelul anului 2007 s-au generat 10721.447 tone deseuri industriale periculoase reprezentand 2.28 % din productia totala de deseuri industriale.


Tabel 3.1.1

Nr. crt.

Deseuri industriale  (tone/an)

Total

Eliminare

Stoc la sfarsitul anului

Depozitat definitiv

1.

10721.447

8623.682

989.895

1107.871


3.2. Gestionarea deseurilor de productie


Eliminarea deseurilor periculoase s-a realizat prin predarea lor catre unitati din tara care sunt autorizate pentru incinerare sau pentru neutralizare. Depozitarea definitiva s-a facut la cele doua depozite de deseuri industriale periculoase din judet ale societarilor Automobile Dacia si Schela Petrol Pitesti, dar numai pentru deseurile proprii.

Dintre categoriile de deseuri periculoase, care constituie o problema importanta in judetul Arges, amintim:

slamurile (namolurile) provenite din instalatiile de acoperiri metalice continand Cd, Cr6+, Pb, CN (apartinand sectorului industrie) – acestea fiind depozitate in halde betonate, in rezervoare sau in depozite special amenajate, sau eliminate prin incinerare;

deseuri de uleiuri uzate;

baterii si acumulatori uzati.


In tabelul de mai jos sunt redate cateva tipuri de

deseuri industriale periculoase :


Tabel 3.1.2

Nr. crt.

Tip deseu

Cantitate colectata (tone)

Cantitate valorificata (tone)

Cantitate stocata (tone)

1.

ulei uzat

520.96

520.96

0

2.

baterii si acumulatori

91.7

91.7

0

Nota: Datele sunt centralizate pe baza raportarilor lunare ale agentilor economici privind gestiunea deseurilor.


Activitatea de management curent al deseurilor de productie este finantata in totalitate de catre producatori, care sunt obligati sa-si asigure propriile facilitati de gestionare a deseurilor sau sa plateasca efectuarea serviciilor respective de catre firme specializate.

Cantitatile de productie generate, nu se cunoasc cu exactitate. Raportarea cantitatilor de deseuri generate se bazeaza pe estimarea lor ca volum, si uneori pe bilatul de materiale.

Exista un paralelism clar intre evolutia productiei industriale si cantitatea de deseuri generata, ceea ce denota lipsa utilizarii de tehnologii curate. Reciclarea deseurilor de productie este axata doar pe tipurile de materiale usor vandabile.

Abordarea europeana privind reciclarea deseurilor a fost orientata pana in prezent pe fluxuri de deseuri (uleiuri uzate, ambalaje, vehicule uzate, etc.) pentru care s-au elaborat reglementari specifice. Aceste reglementari prevad responsabilitatea producatorilor de bunuri de a-si recicla produsele devenite deseuri.

Extinderea acestor practici la alte tipuri de deseuri, trebuie sa fie facuta in limitele in care reciclarea este fezabila din punct de vedere tehnic si economic, sau aduce un beneficiu real pentru mediul inconjurator.

In judetul Arges, la nivelul anului 2007 s-au produs 460477.5 tone deseuri industriale nepericuloase. Cea mai mare parte din acestea, aproximativ 89 %, a fost valorificata fie intern fie predata catre alti colectori si valorificatori din judet sau din tara.

In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de deseuri industriale :


Tabel 3.1.3

Nr. crt.

Tip deseu

Cantitate colectata(tone)

Cantitate valorificata(tone)

Cantitate stocata (tone)

1.

hartie-carton

49766

49766

0

2.

deseuri lemnoase

75590.164

73116.662

2473.502

3.

materiale plastice

1307.546

1305.937

1.609

4.

deseuri fier

157200.9

156287.9

913



3.3. Gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari.


Tabel 3.1.3

Nr. crt.

Agent economic inventariat

Echipamente sau materiale detinute

(buc)

Cantitate ulei cu PCB in echipament (litri)

1.

SC Automobile Dacia SA Mioveni

599 buc.

5990

2.

SC Rolast SA Pitesti

227 buc.

5217,5

3.

SC Electroarges SA Curtea de Arges

50 buc.

6202

4.

SC Metabet CF SA Pitesti

54 buc.

270

5.

SC Comefin SA Costesti

38 buc.

2690

6.

SC Argesana SA Pitesti

46 buc.

6420

7.

SC Componente Auto SA Topoloveni

107 buc.

7878


C.E.Z. Distributie-CE 110KV& PRAM Pitesti

238 buc.

1098,1

9

SC Elemente de Comanda Auto (ECA) Topoloveni

13 buc

548

10

SCN Pitesti

212 buc.

1696


Total

1584 buc.

38009,6



8.4  Deseuri generate din activitati medicale


Din activitatile de ocrotire a sanatatii rezulta deseuri periculoase. Cantitatile cat si tipul deseurilor rezultate din activitatea medicala variaza in functie de : marimea unitatii sanitare, specificul activitatii si a serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau internati la un moment dat si perioada anului.

Cantitatea de deseuri generata din activitati medicale la nivelul anului 2007 a fost de 97.439 tone.

Aceasta cantitate s-a eliminat prin incinerare la crematorii. In cursul anului au fost inchise 4 crematorii, conform calendarului de inchidere prevazut de HG 128/2002 modificata de HG 268/2005 privind incinerarea deseurilor.

Crematoriile sunt ale spitatelor: Spitalul de psihiatrie ' Sfanta Maria' Vedea, Spitalul Orasenesc Regele Carol I Costesti, Spitalul Municipal Curtea de Arges, Spitalul Municipal Campulung Muscel.

Toate aceste unitati au incheiat contracte de eliminare a deseurilor medicale cu firme specializate si autorizate.

In acest an urmeaza sa se inchida crematoriile urmatoarelor spitale: Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti si Spitalul de Pediatrie Pitesti.

Cantitatea de deseuri medicale periculoase este necunoscuta, se estimeaza la cca. 80% din cantitatea totala generata de deseuri medicale. Procentul este ridicat din cauza colectarii neselective a deseurilor medicale, amestecandu-se cele periculoase cu cele medicale nepericuloase.



8.5  .Namoluri



Legislatia in domeniul gestiunii deseurilor prevede reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare. In acest sens nu va mai fi permisa eliminarea namolurilor nestabilitate din statiile de epurare pe depozitele de deseuri nepericuloase.

Aceste namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite in agricultura (avand in vedere compozitia sa preponderent organica), daca nu pun in pericol calitatea solurilor si a produselor agricole rezultate.



5.1. Namoluri de la statii de epurare orasenesti si industriale


Cantitatea de namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti la nivelul anului 2007 a fost de 2210 tone substanta uscata care este depozitata la depozitele de deseuri.

In anul 2007 nu s-au eliberat permise de aplicare conform Ordinului nr.344/16.02004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.



Tabel 5.1

Nr. crt.



Statie de epurare

Cantitate

evacuata

(tone subst. uscata)

Analize (mg/kg substanta uscata)

pH

Ni

Cd

Cu

Cr

Zn

Pb

Hg

K


20

1

20

30

100

20

0.1


Pitesti

2210

6.94

31.72

369

99.5

74.13

145.8

57

2.8

420.7

7.12

29.84

41.84

87.66

63.85

121

61.9

3.2

410.2

Topoloveni

17.6

7.24

6.22

0.15

21.6

2.22

7.89

5.75

1.25

386.7

7.46

5.52

0.15

20.47

2.00

5.39

6.75

2.32

392.8

Mioveni

50.76

7.01

20.15

3.95

39.4

20.4

299.1

52

5

353.9

7.15

13.65

3.5

34.7

152

293.6

44.75

3.25

353.8

Curtea de Arges

54

6.98

15.02

2.1

23.8

9.125

269.6

275

1.5

353.2

7.11

12.47

1.7

20.5

7.52

261.9

22.75

2.5

345.6

Cimpulung

20.075

7.82

21.82

3.25

56.22

20.25

303.6

62.5

3

353.9

7.93

23.45

2.67

39.4

15.4

289.5

43.25

2

353.9

Costesti


6.98

4.85

0.025

5.55

1.55

0

1.25

1.48

297.5

7.13

6.05

0.025

6.05

2.65

0

1.75

2.76

336.8


5.2. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale


Namolurile reziduale generate in industrie reprezinta o cantitate de 463.88 tone. Acestea sunt depozitate temporar pana la realizarea capacitatii nationale de incinerare in anul 2008, conform Planului National de Gestionare a Deseurilor.


6. Deseuri de echipamente electrice si electronice



Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice este transpusa in legislatia romaneasca prin HG 448/2005 si face referire la urmatoarele tipuri de EEE :

1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

3. Echipamente informatice si de telecomunicatii

4. Echipamente de larg consum

5. Echipamente de iluminat

6. Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

7. Jucarii, echipamente sportive si de agrement

Dispozitive medicale (cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate)

9. Instrumente de supraveghere si control

10. Distribuitoare automate.

La nivelul anului 2007 in judetul Arges s-au stabilit amplasamentele pentru infiintarea punctelor de colectare selectiva DEEE, dupa cum urmeaza:

- 1 amplasament pentru judet : Costesti stabilit prin HCL in zona serei orasului destinat producatorilor de EEE din judet.

- 1 amplasament in zona Albota pentru municipiul Pitesti (> 100000 locuitori) destinat producatorilor de EEE ;

- 2 amplasamente in Pitesti pentru colectare DEEE de la populatie in cartierul Razboieni si unul in Gavana (functional cel din Razboieni);

- 6 amplasamente pentru localitati cu > 20000 locuitori, astfel :

- Campulung – prin HCL, s-a stabilit un punct de colectare in amplasamentul firmei SC EDILUL CGA SA.

- Curtea de Arges – prin HCL s-au stabilit 2 puncte de colectare DEEE de la populatie in amplasamentul firmei SC Niconex 2000 Service SRL si un punct de colectare destinat producatorilor de EEE din Curtea de Arges.

- Mioveni – prin HCL s-a stabilit un punct de colectare DEEE in zona cartier Racovita si unul pentru producatori in aceeasi zona.

La ora actuala punctele de colectare functionale sunt: unul in Pitesti, unul la Curtea de Arges si unul la Mioveni. Cantitatea de DEEE colectata in anul 2007 de primarii prin centrele de colectare si Campania Nationala de Colectare DEEE din 3 noiembrie este de 27.096 tone. Colectarea DEEE de la populatie se face prin firma Niconex 2000 Service SRL, care a incheiat contract de parteneriat cu Consiliul Local Curtea de Arges, Pitesti si Mioveni si SC Edilul CGA SRL care are contract cu primaria Campulung Muscel.

Agentii economici autorizati in 2007 pentru colectarea DEEE sunt:

- SC MONDO COMPUTER SRL Stefanesti, Valea Mare-Podgoria, Str. Coasta Campului, nr.16, Voinea Cristi Tel: 0721 353261

- SC SUPER AS EXIM SRL,Curtea de Arges, Str. Basarabilor nr. 42,Sc C, Ap 29 Ioan Chirilas , 0728023876;

- SC EDILUL CGA SRL, Campulung ,str. Traian nr.41 Ciurea Anisoara 0248/511688 Popa Cristi 0743920713

-SC CNDPI ROMSOFT SRL, Pitesti, str.N.Balcescu nr.131, Visan 074010439

Cantitatea de DEEE colectata de catre agentii economici colectori/valorificatori SC Niconex 2000 Service SRL si SC Mondo Computers SRL este de 65.36 to (include si cantitatile colectate de primarii) din care valorificata 11.22 tone, diferenta este in stoc.



7. Vehicule scoase din uz – agenti economici autorizati pentru colectarea si tratarea VSU, numar vehicule colectate si dezmembrate


In judetul Arges exista trei operatori care colecteaza si trateaza VSU: SC Metalimpex Romania SRL, SC REMAT Pitesti SA, SC Proremat Pitesti SA. Numarul de VSU colectate cat si tipurile de deseuri rezultate din dezmembrarea acestora la nivel de an 2007, sunt prezentate in tabelele de mai jos:


VSU colectate

Tabel 7.1

VSU (buc) - 2007

Colectate

Tratate

Stoc 31.12.2007

1423

1450

73


Deseuri rezultate din dezmembrari - 2007 Tabel 7.2

Tip deseu

Stoc 31.12.

2006 (TONE)

Cantitatea rezultata

din dezmembrari

de la 01.01.2007

pana la 31.01.2008

(TONE)

Reutilizata

(tone)

Reciclata (tone)

Valorificata energetic (tone)

Valorificare totala (reciclare+valorificare energetica)

Eliminata (tone)

Stoc 31.12.

2007 (TONE)

acumulatori cu plumb

0

10.124

0.4

95


95


0.174

uleiuri de motor,
de transmisie
si de ungere

0.4

3.022

0.4

0




3.022

lichide (excluzand combustibilul)

0.101

1.068

0.17

0




0.999

filtre de ulei

0.076

0.177

0

0




0.253

alte materiale
provenite de la
depoluare

0.137

0.181

0

0




0.318

catalizatori (bucati)

0

0

0

0




0

componente metalice

0

81

0

81


81


0

anvelope

0

25.24

0.2

0




25.04

componente mari de plastic

0.633

0

0

0




0.633

sticla

7.251

4.969

0

0




12.22

materiale feroase (otel)

0

859.813

0

750.31


750.31


109.503

metale neferoase
(aluminiu, cupru,
zinc,plumb etc)

0

9.552

0

7.9


7.9


1.652

fractie usoara rezultata in urma tocarii/maruntire

0

0

0

0




0

altele

0

0

0

0




0

Uleiuri uzate


Situatia privind uleiurile uzate este definitivata numai pentru semestrul I 2007, urmand ca in lunile martie-aprilie sa se realizeze inventarul pentru tot anul 2007.



Raportarea privind gestionarea uleiurilor uzate s-a efectuat pentru cantitati si tipuri de uleiuri proaspete consumate, cantitati si tipuri de uleiuri uzate generate, colectate, valorificate, respectiv mod de gestionare filtre de ulei uzat, fiind structurata astfel:

importatori uleiuri proaspete – 1 agent economic;

statii de distributie a produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate – nu exista in judet;

service-uri auto – 27 agenti economici;

generatori de ulei uzat – 19 agenti economici (sector industrial);

colectori de ulei uzat – 1 agent economic;

valorificatori prin co-incinerare – 1 agent economic.

In perioada 01.01-30.06.2007 s-au comercializat 73.6 tone uleiuri proaspete importate. Societatea importatoare practica in general comertul en gros cu alte societati si nu detine atelier service. Uleiurile importate sunt predominant minerale si semisintetice (MD, D, T, H).

Pentru service-urile auto situatia centralizata la nivel de judet se prezinta astfel:

ulei proaspat consumat – 102.078 tone;

ulei uzat generat -42.565 tone;

ulei uzat predat spre valorificare – 40.706 tone;

filtre de ulei uzate – 3.42 tone, din care predate spre valorificare 1.5905 tone.

Agentii economici generatori de uleiuri uzate exclusiv service-urile si persoanele fizice autorizate sa faca schimbul de ulei, au consumat 1066.674 tone de ulei proaspat in semestrul I 2007. Uleiurile proaspete utilizate sunt predominant minerale. Cantitatea de ulei uzat generata a fost de 371.44 tone din care s-au predat spre valorificare 329.961 tone. In judet exista autorizata pentru colectare si valorificare prin co-incinerare uleiuri uzate societatea Holcim (Romania) Ciment Campulung, Valea Mare Pravat. In prima perioada a anului 2007 s-au colectat 341.167 tone ulei uzat si s-au co-incinerat 346.9 tone incluzand catitati si din stocul de la 01.01.2007.


9. Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului


Impactul actualelor depozite asupra mediului este diferit, in functie de marimea, starea, amenajarea si localizarea fiecaruia. Nu avem amenajate pe raza judetului depozite de deseuri menajere ecologice, cele existente afectand in principiu toti factorii de mediu. Conform angajamentelor negociate prin capitolul 22 Mediu, depozitele de deseuri municipale, neconforme din punct de vedere al mediului, au obligatia de a sista depozitarea corespunzator calendarului de inchidere, cu obligatia refacerii ecologice, acest lucru insemnand lucrari de impermeabilizare si acoperire a deseurilor depozitate.

Din punct de vedere al impactului acestor depozite asupra mediului, situatia cea mai precara o are depozitul de deseuri municipale Pitesti, care este situat in extravilanul orasului la aproximativ 1km fata de DN Pitesti-Slobozia. Rampa nu a fost prevazuta cu sistem de colectare si tratare a lixiviantilor. Exista si o contaminare a solului si subsolului dar si a aerului datorat emisiilor atmosferice generate de procesele de fermentatie si de autoaprindere din rampa.

Stadiul implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor in conformitate cu HG 349/2005

Situatia eliberarii avizelor de mediu pentru depozitele de deseuri municipale, deseuri industriale periculoase si nepericuloase care au sistat depozitarea pana la 31.12.2006:

depozit deseuri nepericuloase si inerte al SC ALPROM SA Pitesti : aviz de mediu pentru inchidere nr.58/15.12.2006;

halda noua de namol de la statia de epurare a PETROM SA Membru OMV Group ARPECHIM Pitesti – aviz de mediu nr.9/24.07.2007 pentru incetare activitate depozitare;

halda deseuri acrilonitril a PETROM SA Membru OMV Group ARPECHIM Pitesti – aviz de mediu nr.10/24.07.2007 pentru incetare activitate depozitare;

depozit deseuri produse petroliere Poiana Lacului al PETROM Zona de Operare Pitesti: are depuse BM I+II, cererea pentru sistare activitate de depozitare deseuri periculoase – slam extractie hidrocarburi si Proiect de program de conformare pentru obiectivul depozit ecologic slam petrolier, inregistrate cu nr. 4229/31.07.2006.

Nu s-a emis avizul de mediu. Cu adresa nr.4229/30.02006 APM Arges a solicitat completarea BM cu elemente privind monitorizarea inchidere si postinchidere si propunere PC. In urma analizei completarilor cerute, prin adresele din 005.2007 si 006.2007 s-au mai solicitat Proiectul tehnic pentru lucrari de inchidere, monitorizarea postinchidere pe o perioada de 30 de ani, prezentarea documentului de constituire a fondului pentru inchidere.

Situatia eliberarii avizelor de mediu si depunerea proiectelor pentru inchiderea depozitelor de deseuri municipale care sisteaza depozitarea la 31.12.2007:

- depozit deseuri menajere Albota Pitesti : BM I si II cu Program de conformare depuse cu nr. 4927/16.02006; BM II depus cu nr. 7476/ 13.12.2006.

Urmare HCL Pitesti nr.167/16.05.2007 si HCJ Arges nr.60/24.05.2007, depozitul este preluat in administrarea CJ Arges pe o perioada de 25 de ani, calculata de la 01.06.2005. In functie de derularea Proiectului ISPA, se vor emite actele de reglementare pentru amenajarea noului depozit cat si pentru inchiderea depozitului actual.

Cu adresa nr.8425/212.2007 s-a solicitat aviz de mediu pentru inchidere depozit.

Situatia eliberarii autorizatiilor de mediu cu program de conformare, avize de mediu in vederea inchiderii depozitelor de deseuri municipale care vor sista depozitarea etapizat pana in anul 2017:

- 2008 - depozit Campulung: BM I si Raport la BM I depuse cu nr. 6293 /06.09.2006 si 6791/10.11.2006. Cu adresa nr. 8290/10.11.2006 au solicitat aviz de mediu pentru inchidere depozit.

- 2010 - depozit Curtea de Arges: BM I depus cu nr. 6480/25.09.2007;

- 2010 - depozit Costesti: BM I si Raport la BM I, cu Program de conformare depuse cu nr.2990/05.05.2007; solicitare aviz de mediu

- 2010 – depozit Topoloveni: BM depus cu nr. 3652/13.07.2006 si solicitare obtinere avizului de mediu pentru inchidere. APM Arges a solicitat completari cu adresele nr. 7052/20.12.2006 si nr. 539/26.02.2007.

Nota: In functie de derularea Proiectului ISPA, se vor emite actele de reglementare pentru amenajarea noului depozit cat si pentru inchiderea depozitelor cuprinse in program.

- 2017 – depozit Mioveni: BM I + II si Raport la BM I+II, cu Program de conformare depuse cu nr. 7513/ 14.12.2006 – in procedura de autorizare.

In mediu rural mai fiinteaza 141 locuri de depozitare temporara, care in general sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotararea Consiliului Local, administrate de primarii. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, spatiile de depozitare din zona rurala se reabiliteaza pana la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere.

Depozitarea deseurilor menajere in judetul Arges se efectueaza intr-un sistem de depozitare necontrolata, aceasta afectand factorii de mediu dupa cum urmeaza:

- calitatea apelor subterane ;

- aspect dezolant;

- prin degajarile de gaze este favorizat fenomenul de autoaprindere ;

- mirosuri dezagreabile;

- prezenta rozatoarelor ;

- posibilitatea aparitiei unor epidemii ;

- numeroase discutii cu proprietarii terenurilor invecinate, nemultumiti de faptul ca proprietatile lor sunt afectate de apa poluata ce se scurge din depozit cat si de gunoaiele usoare (ambalaje) antrenate de vant.

Aceste depozite nu sunt realizate cu sisteme de protectie a mediului :

- nu au sisteme de impermeabilizare a spatiului de depozitare;

- nu au sisteme de colectare (drenuri de preluare a levigatului), nu au canale de preluare a apei pluviale, etc.

- nu sunt imprejmuite

- nu exista un sistem de evidenta a cantitatilor de deseuri depozitate ;

- nu exista un sistem de supraveghere si paza.


In judetul Arges, in perioada 2005-2007 situatia cantitatilor de deseuri menajere si industriale generate se prezinta astfel :

Tabel 9.1

Anul

Tip deseu

Cantitate produsa (tone/an)

Situatia in anul 2007 (tone/an)

Valorificat

Depozitat temporar

Depozitat definitiv

2005

Deseuri menajere

167982

34749


133233

Deseuri industriale

263085.1

124.711,5

268,6

143.561,3

2006

Deseuri menajere

154556

18599


135957

Deseuri industriale

283863

252194

17879

17790

2007

Deseuri menajere

140324

18243


122081

Deseuri industriale

471199

456431

4702

10066


Datele pentru deseurile menajere din anul 2007 sunt estimative, colectarea si centralizarea chestionarelor statistice ASGD - MUN pentru anul 2007, urmand a se face in decursul acestui an.

In cazul comunelor suburbane, datorita sistemului deficitar (sau inexistent) de gestionare a deseurilor se constata depozitari necontrolate de deseuri in albiile raurilor, la capete de pod sau pe terenuri apartinand domeniului public.



10. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului


Pentru judetul Arges exista Proiectul ISPA 2005/RO/16/P/PE/001 privind Managementul Integrat al Deseurilor Solide. Proiectul propus raspunde strategiei generale de protectie a mediului adoptata prin Planul national privind protectia mediului, Proiectul are rolul de a reduce lipsurile existente privind managementul sistemului de gestionare a deseurilor menajere, avand ca obiective:

- imbunatatirea sistemului de colectare a deseurilor si salubrizarea zonelor urbane si rurale a amplasamentelor obiectivelor analizate;

- valorificare, reciclarea si reutilizarea deseurilor reducand astfel volumul deseurilor depozitate definitiv;

- refacerea zonelor afectate de vechile depozite de deseuri;

- eliminarea riscului sanitar pentru populatie prin realizarea depozitului proiectat si inchiderea celor existente.


SCURTA DESCRIERE A PROIECTULUI


Lucrari propuse in cadrul proiectului:

1. Infiintarea a 3 statii de transfer in: Curtea de Arges, Campulung, Costesti. O statie va cuprinde: containere de 30 mc, platforma betonata, parcare, cladire pentru materiale recuperate, cladire administrativa, zona pentru spalarea autovehiculelor dotate cu rezervor de stocare subteran

2. Inchiderea depozitelor existente si ecologizarea zonelor.

3.Depozitele actuale din Topoloveni si Costesti nu se vor inchide, acestea urmand a fi igenizate prin transportul deseurilor in celula 1 a noului depozit de la Albota –Pitesti.

4.Dotari pentru colectare selectiva (pubele) si transport deseuri menajere (autogunoiere compactoare, tractoare cu remorca

5.Deschiderea depozitului regional, celula 1 care va avea doua subcelule si spatiu utilitati care va cuprinde: cantar vehicule, statie sortare deseuri, depozite deseuri recuperabile, hala compost, rezervor levigat, statie ardere biogaz, depozit namol deshidratat, statie spalare autovehicule, service auto, grup operational, laboratoare.

6.Va exista o singura linie de sortare a deseurilor, a carei capacitate va fi 60 tone/zi, materie organica pentru compost; productia de compost va fi de 11.000 tone/an.

Lucrarile se vor executa etapizat, in etapa I sunt cuprinse:

-inchiderea depozitului existent Albota si ecologizarea zonei;

-inchiderea depozitului existent de la Campulung si eliminarea depozitelor necontrolate din zonele rurale corespunzatoare zonei 3;       

-inchiderea depozitului actual de la Mioveni si desfiintarea platformelor de gunoi existente din zonele rurale ale zonei 5 Mioveni;

-deschiderea depozitului regional, celula 1 si spatiu utilitati statie de transfer de la Campulung

-eliminarea depozitelor necontrolate din zonele rurale ale Zonei 7 Topoloveni, Zonei 4 Ruca si zona 6 Albota-Pitesti.;

-managementul integrat al deseurilor in statia centrala nr. 6- Albota Pitesti, zona 3 Campulung, Zona 4 Rucar , Zona 5 Mioveni, Zona 7 Topoloveni .

La ora actuala Proiectul ISPA este in procedura de atribuire licitatie deschisa –

etapa de punere la dispozitie a documentatiei de atribuire (OUG 34/2006).

Consiliul Judetean Arges este autoritate contractanta pentru contractul de lucrari cat si pentru contractul de achizitii. Contractul cu Compania castigatioare a licitatiei se estimeaza a fi semnat cel tarziu la finele lunii mai 2008, dupa parcurgerea etapelor prevazute in OUG 34/2006.


Initiative adoptate de catre agentii economici, institutii, ONG


A fost continuata si in anul 2007 activitatea de colectare selectiva la sursa a deseurilor de PET prin plasarea de containere speciale sau din depozitele municipale. Societati comerciale care colecteaza cantitati insemnate de deseuri de ambalaje PET  sunt: SC Ecoref 2003, ADP Mioveni,SC Roxilen Genial SRL Campulung, Gamicom Group SRL.

SC Study Product si SC Salubris SA s-au evidentiat prin cantitatile de deseuri de hartie-carton colectate.

In colaborare cu ECO ROM Ambalaje Sc Salubris Sa a initiat o actiune de colectare PET,Hartie/Carton in diverse cartiere a orasului Pitesti prin amplasare de containere specifice fiecarui tip de deseu in zona pietelor si a blocurilor de locuinte din cartierele Gavana, Nord si Trivale marketuri si statii PECO.

In municipiul Curtea de Arges SC Transarg Cag 98 SA a amplasat containere in piete si unitari scolare pentru colectarea selectiva a hartiei/carton si PET.

In ce priveste colectarea DEEE –urilor primariile oraselor Pitesti, Mioveni, Campulung Muscel si Curtea de Arges au actionat cu discernamant si cu toate fortele disponibile realizand in cadrul Campaniei Nationale de colectare DEEE, pe data de 3 noiembrie 2007 o actiune de succes .


Initiative adoptate de A.P.M.


In cadrul APM Arges s-a realizat o actiune de constientizare a producatorilor/importatorilor de EEE si primariile carora le revin responsabilitatile privind obligatiile de colectare DEEE conform Directivei Consiliului European 2002/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice transpusa prin HG 448/2005, in data de 06.02.2007.Au fost prezente majoritatea firmelor producatoare/importatoare de EEE din judetul Arges primariile oraselor Pitesti, Mioveni, Campulung, Curtea de Arges, Stefanesti, Costesti. A participat si agentul economic colector de DEEE singurul autorizat la acea perioada, SC Niconex 2000 Service SRL.

Agentia pentru Protectia Mediului Arges si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti au realizat pe data de 23.09.2007 cu ocazia Zilei Mondiale a Curteniei – 23.09.2007, impreuna cu elevii si profesorii scolilor nr.6 Gavana si Grupului Scolar dew Chimie Industriala Pitesti ,agentii economici SC Salubritate SA si SC Salubris SA primaria Pitesti, o actiune de igienizare a zonelor verzi din municipiul Pitesti in Zona Prundu si Zona Gavana.S-au colectat selectiv deseurile si s-au distribuit pliante cu Ziua mondiala a curteniei si colectarea selectiva a deseurilor municipale.



811. Tendinte privind generarea deseurilor


811.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale


Prognoza privind generarea deseurilor municipale, asimilabile din comert, industrie si institutii si a deseurilor de ambalaje se realizeaza pentru intreaga perioada de planificare.

Factorii importanti care pot influenta prognoza sunt:

- evolutia populatiei la nivelul judetului

- schimbarile in economia judetului

- schimbarile privind cererea si natura bunurilor de larg consum

- schimbari in tehnologiile de productie

Prognoza privind generarea deseurilor se realizeaza pentru:

- deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii (inclusiv deseurile de ambalaje de la populatie, din comert si institutii)

- deseurile biodegradabile municipale

- deseurile de ambalaje

Factorii relevanti care stau la baza calcului prognozei de generare a deseurilor municipale sunt:

- evolutia populatiei - scadere cu 0.2%

- evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

- evolutia anuala a indicatorului de generare a deseurilor municipale

Se considera o crestere anuala de 0,8 % a generarii deseurilor municipale, determinata, in principal, pe baza prognozei PIB.


8.11.2.     Prognoza privind generarea deseurilor de productie



Pentru anii urmatori este prevazuta o scadere a cantitatilor de deseuri de productie.

Datorita costurilor ridicate de eliminare a deseurilor de productie, agentii economici vor deveni interesati de minimizarea cantitatilor de deseuri generate prin:

- luarea masurilor necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente;

- ambalarea produselor in mod corespunzator pentru a preveni deteriorarea si transformarea acestora in deseuri;

- valorificarea in totalitate, daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic, a subproduselor rezultate.

- adoptarea, inca de la faza de conceptie si proiectarea unui produs, de solutii si tehnologii de eliminare sau diminuare la minimum posibil a producerii deseurilor .

Minimizarea producerii de deseuri periculoase in scopul asigurarii echilibrului ecologic se va face prin:

- inventarierea tipurilor, cantitatilor, originii deseurilor industriale si periculoase, precum si transportul acestora;

- gestionarea deseurilor periculoase ce nu pot fi prevenite sau recuperate, astfel incat sa se asigure minimizarea poluarii mediului si netransferarea de la un factor de mediu la altul.



11.3. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor


In judetul Arges sunt realizate si se afla in exploatare mai multe depozite de deseuri menajere; acestea nu indeplinesc criteriile actuale impuse in legislatia de mediu. Prin angajamentele asumate cu Uniunea Europeana prin inchiderea Capitolului 22 de Mediu , depozitele existente trebuie inchise dupa cum urmeaza: Pitesti Albota – 2007, Campulung – 2008, Curtea de Arges – 2010, Costesti – 2010, Topoloveni- 2010, Mioveni – 2017.

Imbunatatirea sistemului de gestiune si depozitare a deseurilor menajere, precum si acordarea de prioritati masurilor ce vor diminua poluarile locale grave sau ce pot afecta sanatatea populatiei este obiectivul principal care a stat la baza elaborarii proiectului ISPA Managementul deseurilor solide din judetul Arges ( prezentat in detaliu la punctul 10).

Proiectul propus raspunde strategiei generale de protectie a mediului adoptata prin Planul national privind protectia mediului. Proiectul are rolul de a reduce lipsurile existente privind managementul sistemului de gestionare a deseurilor menajere, avand ca obiective:

-imbunatatirea sistemului de colectare a deseurilor si salubrizarea zonelor urbane si rurale a amplasamentelor obiectivelor analizate

-valorificarea, reciclarea si reutilizarea deseurilor, reducand astfel volumul deseurilor depozitate definitiv

-refacerea zonelor afectate de vechile depozite de deseuri

-eliminarea riscului sanitar pentru populatie prin realizarea depozitului proiectat si inchiderea celor existente.


Rampa Albota





Figura 11.3


12 Concluzii


In judetul Arges problema deseurilor urbane a devenit tot mai acuta, din cauza impactului lor negativ tot mai pronuntat asupra sanatatii populatiei si asupra mediului inconjurator.

Situatia este la fel de grava si in comunele suburbane, unde suprafete destul de importante de teren sunt acoperite cu deseuri menajere a caror componenta este foarte complexa.

Masurile intreprinse pentru reducerea cantitatilor de deseuri generate, promovarea reciclarii, reutilizarii, a recuperarii de energie sau pentru eliminarea in conditii sigure a deseurilor au fost stabilite pe baza unei strategii cuprinsa in Planul European de Actiune pentru Mediu si Sanatate.

Tot acest plan cuprinde si identificarea zonelor contaminate datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor precum si evaluarea riscurilor pentru sanatatea populatiei si a factorilor de mediu.

Carta Europeana a Mediului si Sanatatii prevede principiile si stategiile necesare unei dezvoltari durabile si accesul echitabil la un mediu sanatos.

Principalele componente fizice ale deseurilor menajere in judetul Arges sunt: hartie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticla, geamuri sparte, deseuri din constructii si demolari, paie, cenusa, pamant etc.

Continutul reziduurilor menajere din comunele suburbane este deosebit de continutul deseurilor urbane, fiind valorificate in mod curent ca ingrasamant agricol sau hrana animaliera (paie, radacini, frunze, dejectii animaliere, etc.)

Eliminarea deseurilor municipale se face prin depozitarea acestora in cele 6 depozite de deseuri menajere existente in mediul urban cat si in spatiile din mediul rural stabilite prin Hotararea Consiliului Local (HCL) pentru a fi utilizate in acest scop. Nu exista in judet instalatii pentru incinerarea deseurilor menajere.

Eliminarea deseurilor municipale se face prin depozitarea acestora in cele 6 depozite de deseuri menajere existente in mediul urban cat si in spatiile din mediul rural stabilite prin Hotararea Consiliului Local (HCL) pentru a fi utilizate in acest scop. Nu exista in judet instalatii pentru incinerarea deseurilor menajere.

Din punct de vedere al impactului acestor depozite asupra mediului, situatia cea mai precara o are depozitul de deseuri municipale Pitesti, care este situat in extravilanul orasului la aproximativ 1km fata de DN Pitesti-Slobozia. Rampa nu a fost prevazuta cu sistem de colectare si tratare a lixiviantilor. Exista si o contaminare a solului si subsolului dar si a aerului datorat emisiilor atmosferice generate de procesele de fermentatie si de autoaprindere din rampa.

Pentru judetul Arges exista Proiectul ISPA 2005/RO/16/P/PE/001 privind Managementul Integrat al Deseurilor Solide. Proiectul propus raspunde strategiei generale de protectie a mediului adoptata prin Planul national privind protectia mediului, Proiectul are rolul de a reduce lipsurile existente privind managementul sistemului de gestionare a deseurilor menajere









Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate