Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» RUSIA - Rusia ca parte a Uniunii Sovietice, Geografia si clima, Orase, Economia, Demografia


RUSIA - Rusia ca parte a Uniunii Sovietice, Geografia si clima, Orase, Economia, Demografia


RUSIA


Rusia sau Federatia este o tara care se intinde pe un teritoriu vast in Europa si Asia. Cu o suprafata de 17.075.200 km², Rusia este cea mai intinsa tara din lume, aproape de doua ori mai mare decat teritoriul celei de-a doua tari ca intindere, Canada. In ciuda intinderii sale, Rusia este doar a opta tara din punct de vedere al numarului de locuitori. Rusia are frontiere terestre cu urmatorii vecini (in sensul trigonometric, de la nord-vest la sud-est): Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia si Coreea de Nord. De asemenea, se afla foarte aproape de Statele Unite ale Americii, Canada, Armenia, Iran, Turcia si Japonia. SUA se afla la o departare de numai 3 km in Insulele Diomede, (una sub controlul Rusiei, cealalta sub controlul SUA), iar Japonia (Hokkaido) se afla la o departare de 20 km de Insulele KurileIn timpul Uniunii Sovietice, Rusia era republica dominanta a uniunii. In zilele noastre, Rusia este o tara independenta si un membru cu o mare influenta in Comunitatea Statelor Independente. Pana in 1991, tara s-a numit, in mod oficial, Republica Socialista Federativa Sovietica Rusa, iar dupa prabusirea URSS este considerata succesoarea de drept in problemele internationale a defunctei URSS.



Cea mai mare parte a teritoriului, populatiei si productiei industriale ale Uniunii Sovietice una dintre cele doua superputeri ale lumii, a ramas in Rusia. Dupa prabusirea URSS, rolul a Rusiei pe scena lumii a fost diminuat mult in comparatie cu cel al URSS. In octombrie 2005, statisticile oficiale aratau ca populatia a scazut cu mai mult de o jumatate de milion de cetateni, ajungand la cifra de 143 de milioane de oameni.


Vechii rusi

Teritoriile intinse ale Rusiei de azi au fost locuite intre secolele al III-lea si al VI-lea de triburi diferite, cucerite pe rand de invadatori precum gotii, hunii si avarii turcici. Scitii iranieni au populat stepele sudice, iar poporul turcic al hazarilor a stapanit partea de vest a acestui teritoriu in secolul al VIII-lea. Ei au fost alungati de grupul scandinav al varegilor, care si-au stabilit capitala in orasul slav Novgorod si s-au amestecat treptat cu patura conducatorilor militari slavi. Slavii au constituit majoritatea populatiei incepand din secolul al VIII-lea, reusind sa asimileze, treptat, atat pe cuceritorii scandinavi, cat si populatia fino-ugrica bastinasa.

Dinastia varega a durat mai multe secole, in care timp ei au stabilit legaturi trainice cu Imperiul Bizantin si biserica ortodoxa si si-au mutat capitala la Kiev, in 1169. In acest timp, populatiei varege si, prin extensie, celei slave care populau regiunea i se spunea 'rhos', 'rus', sau 'rusi (iar mai tarziu rusini)'. Intre secolele al al X-lea si al XI-lea, statul cunoscut ca Rusia Kieveana era cel mai intins din Europa, prosperitatea lui datorandu-se comertului dintre Europa si Asia si dintre nordul continentului si Orientul Apropiat.

Poporul turcic nomad kipciak (polovtii) a cucerit sudul Rusiei de azi la sfarsitul secolului al XI-lea si a format un stat de-a lungul tarmului nordic al Marii Negre.

In secolul al XIII-lea, zona a fost framantata de dispute interne si a fost devastata de invadatorii pagani mongoli din Hoarda de Aur si de nomazii turcici musulmani care au jefuit cnezatele rusesti pentru mai bine de trei secole. Cunoscuti si cu numele generic de tatari, acesti cuceritori au stapanit zonele sudice si centrale ale Rusiei de azi. In acelasi timp, zonele vestice ale teritoriilor rusesti fusesera incorporate in statul lituaniano-polonez. Disolutia politica a Rusiei Kievene a dus la separarea rusilor din nord de belarusii (rusii albi) si ucrainienii in vest.

Partea de nord a Rusiei, inclusiv Novgorodul, a reusit sa-si mentina un anumit statut de independenta in timpul numit si al jugului mongol si de aceea a fost scutita de atrocitatile si exploatatea care a afectat restul tarii. De asemenea, regiunile rusesti semi-independente au trebuit sa lupte si impotriva cruciatilor germanici, care au incercat sa colonizeze regiunea.

La fel cum s-a intamplat in Balcani si in Asia Mica, stapanirea nomada a intarziat dezvoltarea sociala si economica a regiunii. Influentele autocratice asiatice au degradat numeroase institutii politice ale statului si i-au afectat cultura si economia intr-un mod negativ.

In ciuda tuturor acestor fapte, spre deosebire de liderul spiritual al lumii est-europene, Imperiul Bizantin, Rusia a putut renaste din propria cenusa, pornind un razboi de recucerire si reusind, astfel, sa-si subjuge fostii cuceritori si sa le anexeze teritoriile. Dupa caderea Constantinopolului, 1453, Rusia a ramas singura tara crestina suficient de puternica la extremitatea estica a Europei Rasaritene, ceea ce i-a permis, mai tarziu, sa se pretinda ca unica mostenitoare a Imperiului Roman de Rasarit, adica A Treia Roma.

Rusia ca parte a Uniunii Sovietice


Catedrala Sfantul Vasile din Piata Rosie din Moscova

Uniunea Sovietica ar fi trebuit sa fie un stat transnational al muncitorilor eliberati de nationalism. Conceptul Rusiei ca entitate nationala separata nu a fost de aceea accentuata la inceputul existentei Uniunii Sovietice. Desi institutiile si orasele rusesti ramasesera dominante, multi nerusi au participat la noile organe de conducere de la toate nivelurile.

Unul dintre acesti nerusi a fost georgianul Iosif Vissarionovici Stalin. Dupa moartea lui Lenin (1924) a avut loc o scurta lupta pentru putere. Stalin a reusit sa indeparteze toti pretendentii la puterea suprema in stat si sa distruga toate limitarile si balantele puterii stabilite in sistemul politic sovietic, pana la sfarsitul deceniului fiind capabil sa-si asume puteri dictatoriale. Lev Trotki si aproape toti veteranii bolsevici au fost fie exilati, fie executati. La inceputul celui de-al patrulea deceniu al secolului trecut, Stalin a lansat Marea Epurare, o serie de represiuni politice la o scara nemaivazuta. Milioane de oameni pe care Stalin sau organele locale ale puterii le-au suspectat de lipsa de loialitate au fost executate sau deportate in lagarele de munca ale Gulagului din cele mai indepartate zone ale Siberiei.

Stalin a fost initiatorul industrializarii fortate a unei tari care fusese pana in acel moment, in principal, o societate rurala, precum si colectivizarii agriculturii ruse. In 1928, Stalin a introdus 'primul plan cincinal' menit sa modernizeze economia sovietica. Cele mai multe resurse economice au fost indreptate catre dezvoltarea industriei grele. Pe langa modernizarea industriilor civile, au fost infiintate numeroase intreprinderi pentru producerea armamentului si munitiilor. Intr-o oarecare masura, planul a functionat, Uniunea Sovietica reusind sa se transforme rapid dintr-o economie agrara intr-o superputere industriala, totul intr-un ritm neasteptat de rapid, cu pretul unor mari pierderi umane datorate foametei generate de colectivizare, a planificarii riscante si a goanei dupa indeplinirea cu orice pret a sarcinilor propuse, ca si a proastei politici in domeniul securitatii muncii.

In 1936, Uniunea Sovietica se afla intr-un conflict mocnit cu Germania Nazista, sprijinind republicanii in razboiul civil din Spania, care luptau impotriva nationalistilor (sprijiniti de germani si de italieni). In cele din urma, Germania si restul marilor puteri europene (Anglia, Franta, Italia) au semnat Tratatul de la München (29-30 septembrie 1938), prin care Cehoslovacia a fost obligata sa cedeze Germaniei regiunea sudeta. Apoi, la 15 martie 1939, Germania a impartit Cehoslovacia cu Polonia si Ungaria, Uniunea Sovietica, legata printr-un tratat de asistenta militara reciproca de Praga, neindeplinindu-si in nici un fel obligatiile asumate prin respectiva alianta. Mai mult, temandu-se de un eventual atac german impotriva Rusiei, URSS a inceput manevrele diplomatice, care sa o puna la adapost de un viitor conflict. In 1939, dupa ce Polonia a refuzat participarea la orice masuri colective de securitate alaturi de sovietici, URSS a semnat Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania nazista. Prin prevederile secrete ale acestui pact, Polonia avea sa fie stearsa de pe harta politica a lumii, Rusia urmand sa ocupe si tarile baltice si Basarabia. La 17 septembrie 1939, cand Wehrmachtul era la aproximativ 150 km de granitele apusene ale URSS, Armata Rosie a invadat zona de est a Poloniei, populata, in parte, de etnici belarusi si ucrainieni.

Impartirea administrativa


- diviziunile administrative ale Federatiei Ruse -


Federatia Rusa este compusa din mai multe entitati federale – un total de 88 de componente constituente. Acestea sunt:

  • 21 de republici federale, care se bucura de un mare grad de autonomie, in interiorul federatiei, in cele mai multe probleme ale politicii interne si care corespund in general minoritatilor etnice ale Rusiei;
  • 48 de oblasturi (regiuni);
  • 7 kraine (tinuturi);
  • 9 okruguri (raioane) autonome ;
  • o oblast (regiune) autonoma.

In plus, mai exista doua orase federale – Moscova si Sankt Petersburg. De curand au mai fost adaugate sapte districte federale extinse, patru in Europa si trei in Asia, intre diviziunile de mai sus si nivelul national.



Rusia este formata din 88 de subiecte. Aceste subiecte au drepturi federale egale, in sensul ca au reprezentare egala – cate doi delegati fiecare – in Sovietul Federatiei Ruse (camera superioara a parlamentului rus). Totusi, subiectele se bucura de grade diferite de autonomie. Okrugurile (districtele) autonome, desi sunt subiecte federale de drept, sunt, de asemenea, parte a altor subiecte federale. Okrugul Autonom Ciukotka este singura exceptie a acestei reguli.

Geografia si clima


Siberia


Varful vulcanului Avacinski, Kamciatka

Federatia Rusa se intinde de-a lungul a celei mai mari parti nordice a supercontinentului euroasiatic. Desi in acest teritoriu se afla o buna parte a zonelor arctice si subarctice, aici este mai putina populatie, activitate economica si varietate fizica decat in alte tari. Marile intinderi din partea de sud a acestor regiuni cuprind o mare varietate de privelisti si tipuri climatice. Cea mai mare parte a pamanturilor rusesti din aceasta zona are climat continental si arctic. Rusia este cea mai rece tara din lume. Temperatura medie anuala este de −5,5°C (22°F). Pentru comparatie, temperatura medie anuala din Islanda este de 1,2°C (34°F), iar cea corespunzatoare din Suedia este de 4°C (39°F), desi mai trebuie spus ca marea varietate a climatelor din Rusia face aceste comparatii mai putin edificatoare.

Cea mai mare parte a tarii este formata din campii vaste, atat in partea europeana cat si in cea asiatica, aceasta din urma fiind cunoscuta cu numele generic de Siberia. Aceste campii sunt, in mod predominant, stepe in sud, iar in nord sunt campii acoperite cu paduri si cu tundra pe coasta nordica. Permafrostul (zone din Siberia si Orientul Indepartat) ocupa mai mult de jumatate din teritoriul Rusiei. Lanturile muntoase sunt intalnite de-a lungul frontierelor de sud, asa cum sunt: Muntii Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai inalt varf din Rusia si Europa); Muntii Altai; Muntii Verhoiansk si vulcanii din Peninsula Kamceatka. In zona centrala se afla Muntii Ural, un lant muntos care se intinde de la nord la sud si care imparte in mod conventional Eurasia in doua continente, cel european si asiatic.

Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic si a celui Pacific, ca si de-a lungul unor mari inchise sau semiinchise, precum Marea Baltica, Marea Neagra sau Marea Caspica. Cele mai importante insule rusesti sunt Novaia Zemlia si Teritoriul Franz Jozef, Insulele Novosibirsk, Insula Wrangel, Insulele Kurile si Sahalin.  

In Rusia se afla cateva dintre cele mai mari rauri, ca lungime si/sau ca debit din lume. Pentru mai multe amanunte vezi si Raurile Rusiei.

Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numara Lacul Baikal (lacul cel mai adanc, cu cel mai mare volum de apa dulce din lume), Lacul Ladoga si Lacul Onega.

Frontierele

Cea mai simpla descriere a Rusiei este aceea de mare intindere continentala, cu litoral vast si cu un numar de insule adiacente si o exclava (in coltul sud-estic al Marii Baltice).

Frontierele si litoralul, incepand din nord-est, in sens trigonometric, sunt:

  • frontierele cu Norvegia si Finlanda;
  • un litoral scurt la Marea Baltica, cu portul Sankt Petersburg, din Finlanda pana in Estonia;
  • frontierele cu Estonia, Letonia, Belarus si Ucraina;
  • litoralul Marii Negre, din Ucraina pana in Georgia;
  • frontierele cu Georgia si Azerbaidjan;
  • litoralul Marii Caspice, din Azerbaidjan pana in Kazahstan;
  • frontierele cu Kazahstan, China, Mongolia, din nou cu China si Coreea de Nord.

Litoralul foarte intins permite accesul Rusiei la toate marile lumii si legaturi cu toate natiunile maritime si la toate stramtorile:

  • prin nordul Pacificului:
    • la Marea Japoniei (cu tarmul de vest al Sahalinului),
    • la Marea Ohotk (cu tarmul estic al Sahalinului si cu Insulele Kurile si
    • la Marea Bering.
  • prin Stramtoarea Bering (unde mica insula ruseasca Ratmanov (Micul Diomede) este separata de numai cativa kilometri de apa de insula Marele Diomede apartinand statului Alaska din SUA),
    • la Oceanul Arctic, care include:
      • Marea Ciukci (cu Insula Wrangel),
      • Marea Siberiei Rasaritene (cu Insulele Novosibirsk),
      • Marea Laptev,
      • Marea Kara (cu insulele Novaia Zemlia),
      • Marea Barent (cu insulele Teritoriul Franz-Josef, portul Murmansk, unde Marea Alba inainteaza adanc in continent).

Enclava este constituita de Regiunea Kaliningrad si are frontiere cu:

  • Polonia la sud si
  • Lituania la nord si est si are litoral la
  • Marea Baltica.

Porturile litoralului rusesc al Marii Baltice si Marii Negre au acces mai restrans la alte mari decat in cazul Oceanului Pacific si Arctic, dar aceasta nu le scade importata. Marea Baltica asigura un acces imediat la porturile altor noua tari si intre Rusia continentala si exclava Kaliningrad. Prin stramtorile dintre Danemarca si Suedia, Marea Baltica este legata de Marea Nordului si oceanele din nordul si vestul acesteia din urma. Marea Neagra ofera posibilitatea accesului imediat la porturile altor cinci tari si, prin stramtorile Dardanele si Bosfor si portul Istambul, asigura legatura cu Marea Mediterana, iar mai departe, prin Canalul Suez si Stramtoarea Gibraltar, catre oceanele Indian si Atlantic. Marea Caspica, cel mai intins lac cu apa sarata, este o mare inchisa, fara acces la Oceanul Planetar.



Federatia Rusa se intinde pe sapte fuse orare.

Orase

Conform statisticilor valabile in 2005, Rusia are 13 orase cu peste 1 milion de locuitori, (lista incepe de la cel mai mare la cel mai mic):

  • Moscova,
  • Sankt Petersburg,
  • Novosibirsk,
  • Ekaterinburg,
  • Nijni Novgorod,
  • Samara,
  • Omsk,
  • Kazan,
  • Celiabinsk,
  • Rostov pe Don,
  • Ufa,
  • Volgograd si
  • Perm.

Economia


Harta retelei de foarte inalta tensiune in timpul perioadei sovietice.

La mai mult de un deceniu de la prabusirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia incearca, in continuare, sa edifice o economie de piata functionala si sa atinga o crestere economica mai ridicata.

Dupa dizolvarea URSS-ului, primele semne ale refacerii economice au aparut in Rusia, in 1997, aratand influentele economiei de piata. Totusi, in acel an, criza financiara asiatica a culminat in august, in Rusia, cu deprecierea rublei. Au urmat cresterea datoriei publice si scaderea nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populatiei. In anul urmator, 1998, recesiunea a continuat.

In 1999, economia a inceput sa se refaca. Aceasta refacere a fost favorizata de o rubla slaba, care a scumpit importurile si a stimulat exporturile. In 1999-2005, cresterea produsului intern brut a fost de aproximativ 6,7%, in special datorita cresterii pretului petrolului, continuarii politicii rublei slabe, dar si cresterii productiei industriale. In momentul de fata, Rusia are un excedent comercial urias, datorat barierelor protectioniste la importuri si coruptiei locale care impiedica intreprinderile mici si mijlocii straine sa importe produse rusesti fara intermedierea firmelor locale.

Dezvoltarea economica a tarii a fost extrem de inegala: regiunea Moscovei contribuie cu o treime din produsul intern brut, in conditiile in care in regiune este concentrata numai o zecime din populatia tarii.

Recenta refacere a economiei tarii datorata cresterii pretului titeiului, impreuna cu eforturile guvernamentale reinnoite in 2000 si 2001 pentru ducerea la bun sfarsit a unor reforme structurale, au crescut increderea investitorilor si oamenilor de afaceri in sansele Rusiei in al doilea deceniu de tranzitie. Rusia a ramas profund dependenta de exporturile de materii prime, in mod special petrol, gaze naturale, metale si cherestea, care asigura 80% din totalul exporturilor, lasand tara vulnerabila la variatia preturilor pe piata mondiala. In ultimii ani, a crescut foarte mult cererea interna de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual in 2000-2005, ceea ce demonstreaza intarirea pietei interne.

Produsul intern brut se apropie de 1.200 milioane € in 2004, ceea ce face ca economia Rusiei sa fie cea de-a noua economie a lumii si a cincea a Europei. Daca rata anuala de dezvoltare continua astfel cum este acum, este de asteptat ca economia Rusiei sa ajunga pe pozitia a doua in Europa, dupa cea a Germaniei, in numai cativa ani.

La 1 aprilie 2006, rezervele internationale ale Rusiei atinsesera 206 miliarde $ si existau previziuni pentru cresterea acestei rezerve la 230-280 miliarde $ pana la sfarsitul anului si la 300-400 miliarde $ la sfarsitul anului 2007.

Cea mai mare provocare care se afla in fata guvernului Rusiei este modalitatea prin care pot fi incurajate si dezvoltate intreprinderile mici si mijlocii, in conditiile unui sistem bancar tanar si lipsit de functionalitate, dominat de oligarhii rusi. Numeroase banci sunt detinute de oligarhi locali, care folosesc deseori fondurile bancilor pentru a-si finanta numai propriile afaceri.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala au incercat sa initieze practici bancare normale prin intermediul investitiilor de capital si al dividentelor, dar succesul a fost limitat.

Printre problemele economiei Rusiei se numara si dezvoltarea inegala a regiunilor tarii. In timp ce regiunea capitalei Moscova se dezvolta exploziv, nivelul de viata din zona metropolitana apropiindu-se de cel al celor mai dezvoltate tari europene, cea mai mare parte a tarii, in special in zonele rurale si ale populatiilor minoritare din Asia, a ramas puternic in urma. Dezvoltarea economica se face sesizabila si in alte cateva mari orase precum Sankt Petersburg, Kaliningrad si Ecaterinburg, ca si in zonele rurale adiacente.

Incurajarea investitiilor straine este, de asemenea, o provocare, datorita barierelor legale, culturale, lingvistice si anumitor particularitati politice ale tarii. In ultimul timp s-au inregistrat investitii importante ale unor mari investitori europeni, favorizate de preturile scazute ale terenurilor si fortei de munca, ca si de ratele de crestere mai ridicate decat in restul Europei. Nivelurile inalte de instruire si de civilitate ale majoritatii populatiei, inclusiv ale femeilor si minoritarilor, atitudinea seculara, structura de clasa mobila, foarte buna integrare a minoritatilor in curentul cultural principal plaseaza Rusia mult mai bine decat majoritatea celorlalte asa numite tari in curs de dezvoltare si chiar mai bine decat unele tari puternic dezvoltate.

Pana acum, tara a beneficiat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale si a fost capabila sa-si plateasca cea mai mare parte a uriasei datorii externe vechi. Redistribuirea echitabila a veniturilor din exporturi de materii prime catre celelalte sectoare este, inca, o mare problema. Totusi, din 2003, importanta exporturilor de resurse naturale a inceput sa scada in balanta economica, in timp ce piata interna s-a intarit mult, stimulata masiv de cresterea volumului contructiilor si de cresterea cererii pentru diverse bunuri si servicii.



Arestarea bogatului om de afaceri Mihail Hodorkovski, sub acuzatiile de frauda si coruptie, in legatura cu marea privatizare organizata in timpul mandatului presedintelui Boris Eltin, a facut ca numerosi investitori sa se teama pentru stabilitatea economiei Rusiei. Cea mai mare parte a uriaselor averi facute in Rusia sunt datorate achizitionarii industriilor statului la preturi foarte scazute sau de concesiuni avantajoase primite din partea guvernului. Alte tari si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu aplicarea selectiva a legii impotriva anumitor oameni de afaceri, desi actiunile guvernamentale au fost primite pozitiv de marea masa a rusilor saraciti.

In plus, cateva mari firme internationale investesc in Rusia. In conformitate cu statisticile Fondului Monetar International, in Rusia s-au investit direct aproape 26 de miliarde de dolari in 2001-2004, din care 11,7 miliarde de dolari numai in 2004.

Demografia

In ciuda numarului ridicat de cetateni, Rusia are o densitate a populatiei foarte scazuta, datorata, mai inainte de orice, uriaselor dimensiuni ale tarii. Densitatea populatiei este mai ridicata in zona europeana a tarii, in zona Muntilor Ural. Partea de sud-est a Siberiei, pe tarmul Pacificului, (asa-numitul Orient Indepartat Rus), este slab populata, numarul locuitorilor crescand usor catre sud. Federatia Rusa este caminul a peste 160 de grupuri etnice diferite si popoare indigene. In conformitate cu rezultatele recensamantului din 2002, populatia Rusiei se imparte astfel:


    • avari;
    • azeri;
    • belarusi;
    • buriati;
    • calmici
    • chinezi;
    • coreeni;
    • uzbeci;
    • evenki;
    • evrei;
    • georgieni;
    • germani;
    • greci;
    • hazari
    • iakuti;
    • ingusi;
    • inuiti;
    • karelieni;
    • marii;
    • mordvini;
    • neneti;
    • osetini;
    • polonezi;
    • romani/moldoveni
    • tuvani;
    • urdmurti;
  1. rusi – 79,9% ;
  2. tatari – 3,8%;
  3. ucraineni – 2% ;
  4. baskiri – 1,2%;
  5. ciuvasi – 1,1%;
  6. ceceni – 0,9%;
  • restul de 10,3% sunt cei care nu si-au declarat etnia ca si altii sub 0,1% sunt in ordine alfabetica:



Aproape toate aceste grupuri traiesc compact in regiuni carora le dau numele. Rusii sunt singurul grup etnic reprezentat in mod semnificativ in toate regiunile tarii.

Limba rusa este singura limba oficiala, dar, in fiecare republica federala, limbile nativilor au capatat, de obicei, statut limba co-oficiala, alaturi de limba rusa. Alfabetul chirilic este singurul alfabet oficial, ceea ce inseamna ca toate limbile minoritatilor sunt scrise exclusiv folosind acest alfabet, (cel putin in textele oficiale).

Biserica Ortodoxa Rusa este biserica crestina dominanta in Federatia Rusa. Islamul este a doua religie importanta a tarii. Mai exista si alte culte: catolic, iudaic, budist si diferite biserici protestante. Initierea religioasa se face, de obicei, pe linie etnica. Rusii sunt in cea mai mare parte ortodocsi, in timp ce persoanele de origine turcica sau caucaziana sunt musulmani.

Natalitatea scazuta, cuplata cu alcoolismul si deficientele sistemului sanitar, au dus la situata in care populatia Rusiei scade cu 500.000 de locuitori in fiecare an.









Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate