Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Hunedoara - proiect geografie


Hunedoara - proiect geografie




Hunedoara

INTRODUCERE

Spatiul geografic al Hunedoarei , constituie o fericita imbinare intre varietatea solului ,bogatia subsolului si necontenita activitate creatoare a omului .




Acest colt de tara are o istorie multimilenara, ale carei vestigii ce apar astazi de sub cuvertura de pamant groasa de cativa metri, nu si-au dezvaluit inca toate tainele .

In vremurile de demult pe aceste meleaguri au trait dacii, popor numeros si cu nivel ridicat de organizare sociala economica si culturala. Centrul vietii politice si religioase in acele vremuri era in extremitatea nordica a Muntilor Sureanu in zona cunoscuta sub numele de Muntii Orastiei.

Pe tot intinsul judetului Hunedoara se afla urmele istoriei noastre zbuciumate. La Hunedoara a trait Iancu de Hunedoara, erou al luptelor cu turcii.

Semetia muntilor, covorul verde al padurilor si pasunilor, pamantul roditor din lungul vailor joase, carbunele, fierul,cuprul,

aurul si argintul din zona muntilor , sunt frumuseti si bogatii ale naturii acestor locuri.

Acest tinut de legenda, istorie si munca trebuie sa fie iubit si pretuit de intreaga populatie a Romaniei. Incercind sa-l cunoastem mai bine il vom indragi si mai mult.

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze in urma noutatilor aparute, intreg teritoriul minicipiului Hunedoara urmarind prin aceasta tema sa prezint cat mai exact fenomenele naturale, sociale si culturale ale acestui teritoriu.

La alegerea acestei teme a contribuit mai ales interesul care mi-a fost starnit pentru a cunoaste mai bine teritoriul in care m-am nascut si locuiesc, adica municipiul Hunedoara.

Pe aceasta cale doresc sa-i multumesc si sa-mi exprim recunostinta, domnului de specialitate , cel care m-a indrumat in realizarea acestei lucrari, profesorului Davidescu.

I. CADRUL NATURAL

ALCATUIREA GEOLOGICA

Alcatuirea geologica este complexa, alcatuita din unitati cristaline-mezozoice apartinand Carpatilor Meridionali si Banatului si din unitati sedimentaro-vulcanice ce alcatuiesc Carpatii Apuseni de Sud. Ele se imbina in jurul Culuarului tectonic al Muresului.

Unitatea structurala individualizata a Carpatilor Meridionali este panza getica din cadrul careia fac parte si Muntii Poiana Rusca.Panza getica este construita dominant din sisturi cristaline, in care se afla migmatite , pegmatite , amfilolite , calcare si dolomite cristaline; peste formatiunea cristalina sunt petece de sedimentari jurasic si cretacic, calcare , microconglomerate si gresii.

In Masivul Poiana Rusca , sisturile cristaline mezometamorfice sunt caracteristice partii de sud, cu prelungiri spre Muntele Mic. In aceste sisturi cristaline sunt importante zacaminte de fier , gasindu-se ca depozite lentiforme de siderita de lungimi si grosimi variabile, transformata in limonita in zona de oxidatie.Campul cel mai important incepe de la Hunedoara si se continua pe linia Teliuc – Ghleari – Vadul Dobrii – Poiana lui Folimon.

Cercetarile geologice efectuate in aceasta zona , determinata mai ales de elucidarea unor probleme de caracter economic privind geneza minereurilor de fier, au stabilit ca intre sisturile epimetamorfice si cele mezometamorfice, sunt sunt relatii de superpozitie tectonica, ultimele incalecand peste primele in lungul unei linii ce urmareste directia localitatilor Cincis(Teliuc), Vadul Dobrii ,axandu-se pe campul zacamintelor de fier.Zacamintele din acest camp sunt alcatuite ,in special din siderita legata de calcarele cristaline si sisturile clorito-sericitoase ca minereu primar aflat in adancime si din limonita aflata mai la suprafata.

Un alt camp incepe din vest-nord-estul Hunedoarei si continua prin Aranes, Batrana cu siderit si Ganoasa cu limonit. In aceasta zona minereul este format din siderita care ,in zona de oxidatie este transformata in limonita apoi in hematita, iar accesoriu apare magnetita, pirita , minereul fiind asociat calcarelor cristaline.Minereul de fier din aceasta zona este considerat ca avand origine primara sedimentara, ulterior fiind metamorfozat.

In Depresiunea Hateg-Hunedoara , peste sedimentarul getic(permian, jurasic, cretacic) urmeaza paleogenul (conglomerate, gresii, marne, calcare) panonianul(pietrisuri, nisipuri, argile).

Carpatii Apuseni sunt alcatuiti din sisturi cristaline (o insula la Rapoltu Mare ) si sedimentar-mezozoic compus din jurasic superior(calcare, flis,gresos-calcaros, mai ales in conglomerate, argila, gresii);suprafete mari insa ocupa magmatitele, care au erupt in jurasic si cretacicul inferior si se compune din bazalte pirocrastite; ele sunt strapunse de migmatite mai noi, barance sub forma de corpuri intrusive; in neogen incepand cu tortonianul are loc o noua faza vulcanica ce determina intrusiuni, curgeri de lave (andezite, riobite, dacite)si piroclastite.

Depresiunea Brad cuprinde sedimentar tortonian , sarmatian si panonian compus din pietrisuri si argile, apoi piroclastite , marne, tufuri,nisipurisi pietrisuri. De la Hunedoara la Sebase , predominante sunt calcarele dolomitice , exploatarile principale aflandu-se in imediata apropiere a Hunedoarei, la Tulea, Craciuneasa, Teliuc.

In partea de vest a Hunedoarei , in zona Cerisor, Lelese si Govajdie se afla zacaminte de talc de o calitate superioara.Talcul de aici are o culoare alb-sidefie este moale si usor si se gaseste sub forma de lentile fara continuitate intre ele , de grosimi si lungimi diferite.

Tot in aceasta zona a Hunedoarei , la Alun, se afla un strat important de marmura.De asemenea, in zona satului apartinator Grosi, se gasesc roci de calcar , formate din carbonat de calciu(piatra de var). Nisipurile,balastul, piatra de constructie in cantitati foarte mari sunt extrase din dealurile Teliucu- Mic , Zlasti,Hasdat sau din albia raului Cerna.

1.2 RESURSELE SUBSOLULUI

Ca urmare a predominarii reliefului muntos , a structurii geologice foarte variate si complexe ,subsolul judetului Hunedoara se remarca prin existenta unor insemnate bogatii naturale ,mai ales a celor energetice , apoi a minereurilor feroase , neferoase si nemetalifere si a unor variate materiale de constructie.Acest lucru face ca judetul Hunedoara sa ocupe unul dintre primele locuri in Romania in ceea ce priveste bogatia unor substante minerale utile, detinand prioritate in dezvoltarea intregului complex economic national. Astfel judetul Hunedoara dispune de mari zacaminte carbonifere , in subsolul sau aflandu-se cel mai mare bazin huilier , Bazinul Valea Jiului , care ocupa in intregime depresiunea intramontana a Petrosanilor.De asemenea in nordul judetului se afla bazinul de carbune brun Tebea-Brad, de importanta preponderent locala .

Suprafata totala a stratelor purtatoare de carbune din bazinul Valea Jiului , care prezinta interes din punct de vedere economic , ocupa aproximativ 170 km. Patrati.Carbunii de aici sunt de varsta tertiara si se gasesc la Lupeni ,Uricani ,Vulcan ,Petrila, Lonea,etc.

Referindu-se la stratigrafia acestui bazin ,sedimentele care-l formeaza sunt alcatuite dintr-un orizont bazal de conglomerate , calcare ,nisipuri argiloase de culoare roscata , acoperite la randul lor de sisturi argiloase si grezoase vargate.

Cercetarile geologice detaliate efectuate in timpul explorarii si exploatarii acestui bazin carbonifer au dus la concluzia ca el este alcatuit din 25 strate de carbuni ,despartite intre ele de strate sterile care ating uneori 50-60m grosime.Exploatarea lui este ingreunata , ca urmare a adancimii relativ mari la care se gaseste .

Cea mai mare parte a stratuirlor de carbune din acest bazin au o structura geologica foarte complicata ,ca urmare a nenumaratelor schimbari a conditiilor lor de sedimentare .Deseori aceste strate contin intercalatii de sisturi argiloase cu nisipuri , ceea ce ingreuneaza mult exploatarea .Ca trasatura pozitiva remarcam faptul ca din totalul rezervelor geologice de carbuni ale Bazinului Vaii Jiului mai mult de

o treime o constituie carbunii cocsificabili , transformarea lor in cocs metalurgic facandu-se in interiorul judetului.

1.3 RESURSELE SUBSOLULUI

Clima si starile de vreme reprezinta factori naturali care influenteaza fenomenul turistic,in cadrul peisajului ducand o modificare continua a fizionomiei si cromaticii acestuia ,fapt care confera turistilor largi posibilitati de optiune in timpul anului .

Un rol extrem de important in desfasurarea fenomenului turistic il reprezinta temperatura aerului , nebulozitatea , precipitatiile atmosferice si vanturile.

Temperatura aerului este influentata la nivelul judetului de etajarea reliefului intre Lunca Muresului ( 140-190 m altiudine)si Muntii Retezat si Parang( peste 2500 m altitudine).

Mediile anuale cele mai ridicate se inregistreaza in lungul Vaii Muresului 9-10 grade Celsius unde se resimt unele influente submediteraneene,iar cele mai scazute de -2 grade Celsius pe culmile inalte ale Retezatului si Parangului.

In zona montana la altitudini mijlocii (1000-1500m) temperatura medie anuala este cuprinsa intre 4-6 grade Celsius , iar in zonele depresionare intre 6-8 grade Celsius.La Brad media anuala este de 8,5 grade Celsius, la Hunedoara 9,6 grade Celsius,iar la Petrosani de 7,7 grade Celsius.

Sezonul optim pentru turism este vara cand se inregistreaza valorile cele mai ridicate . In luna Iulie temperatura medie este de 20-21 de grad4 Celsius in Culuarele Muresului si Cerna-Strei,18 grade Celsius in depresiunea Brad-Halmagiu si Hategului , 16 grade Celsius

in Depresiunea Petrosani , 10-14 grade Celsius in zona montana mijlocie si 6-8 grade Celsius pe culmile inalte.

In luna Ianuarie, cea mai rece , se inregistreaza temperaturi medii de -2 grade Celsius , -3 grade Celsius in zonele depresionare Mures ,Cerna-Strei, Brad si Hateg, -4 grade Celsius in depresiunea Petrosani ,-6,-8 grade in zona montana mijlocie si -10 grade Celsius pe culmile inalte ale Retezatului si Parangului.

In Depresiunea Petrosani desi temperaturile minime nu au coborat sub -29 grade Celsius , cele maxime depasesc foarte rar 30 grade Celsius, verile fiind racoroase, localnicii obisnuiesc sa spuna „vara a fost intr-o zi de vineri” sau „aici avem 9 luni de iarna si trei de frig”.In zona montana inalta temperaturile minime absolute nu au scazut sub -24 grade Celsius .

Nebulozitatea este un factor important care influenteaza durata de stralucire a soarelui si numarul zilelor cu cer senin care sunt esentiale pentru deplasarile turistice .

Numarul mediu al zilelor cu cer innorat este sub 120 in Culuarele Muresului si Cerna-Strei, intre 120-150 in zona montana mijlocie si intre 150-170 in zona montana inalta. Cele mai multe zile cu cer innorat se inregistreza in lunile Iulie si Ianuarie .

Numarul zilelor cu cer senin este de peste 100 pe an in culuarele Mures si Cerna-Strei, 60-80 in depresiunile Brad, Hateg si Petrosani si mai mici, iar in zona montana inalta scade la sub 40 pe an.

Durata de stralucire a soarelui este de circa 2000 ore/an in culuarele Muresului si Cerna-Strei , reducandu-se la 1800 in zona montana inalta.

Vanturile sunt determinate de particularitatile generale ale circulatiei maselor de aer , influentand fenomenul turisitc indeosebi prin intesitate.

La nivelul judetului circulatia maselor de aer este dominant estetica in partile centrale si nordice si sud-vestica in zona sudica .

Exceptand Vantul de Vest care este dominant in zonele inalte , se mai pun in evidenta Vantul Mare care bate primavara pe versantii

nordici din Muntii Retezat si Sureanu, brizele de munte (munte-vale)care sunt caracteristice zonelor cu relief accidentat si Foehnul in

estul Muntilor Metaliferi care duce la scaderea cantitatii de precipitatii .

Viteza medie anuala a vantului scade de la 8-10.5 m/s la altitudini de peste 2500m ,la 6 m/s la 1800-2000 m, 4 m/s in inseuarile montane , 2-3 m/s pe versantii adapostiti , 1 m/s in zonele depresionare .In zonele cualtitudini de peste 2000 m cele mai mari viteze se inregistreaza in luna Februarie , iar in celelalte zone in Ianuarie.

In Depresiunea Petrosani se pune in evidenta calmul atmosferic care detine 68% din an ,in contrast cu culmile inalte din Retezat , Parang si Godeanu unde calmul coboara la sub 40% din timpul anului, fiind mai pregnant in timpul verii si inceputul toamnei.

Precipitatiile atmosferice influenteaza in mod decisiv fenomenul turistic , deosebit de important pentru turisti fiind repartitia si variatia anuala a acestora.

Regimul precipitatiilor este influentat de etajarea altitudinala a     reliefului si de caracterul maselor de aer.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor scade dinspre zona montana spre zona depresionara montana si Culuarul Muresului ca urmare a efectelor de Foehn din estul Muntilor Metaliferi, iar cantitatea maxima pe culmile cele mai inalte din Retezat si Parang sub influenta maselor de aer vestice.

Luna cu cea mai mica cantitate de precipitatii este Februarie cu 30 mm in culuarul Muresului, 60 mm in Muntii Metaliferi si Poiana Rusca, 100 mm in muntii din partea sudica .In Iulie se inregistreaza cantitati maxime care oscileaza intre 80 mm in Culuarul Muresului , 100 mm in zona montana mijlocie si 180 mm in zona montana inalta din sud.

Pentru practicarea sporturilor de iarna este importanta cunoasterea numarului de zile cu ninsoare si a celei cu strat de zapada.

Numarul zilelor cu ninsoare este de 80-85/ an in zonele inalte din Parang , Retezat si Godeanu, circa 40 zile/an in zona montana mijlocie, 20-23 zile/an in depresiunile intramontane si sub 10 zile/an in culuarele Muresului si Cerna-Strei.

Numarul anual al zilelor cu strat de zapada este de 160 in zona inalta di Retezat , Parang , Godeanu si Sureanu, 120 zile in culuarele Muresului si Cerna-Strei.

Situatia precipitatiilor atmosferice in zona Hunedoarei este urmatoarea: luna cea mai ploioasa este luna Iunie, iar luna cu cele mai putine precipitatii este Februarie; rezultate extrase in urma analizelor efectuate intre anii 1896-1915 si 1921-1955.

In zona studiata , cea mai mare cantitate de precipitatii s-a inregistrat in Iulie 1934, de 319,6 mm si cea mai mica in Noiembrie 1926 , cand nu au cazut precipitatii atmosferice.

Numarul zilelor cu ninsoare este de 25 zile si a celor cu strat de zapada de aproximativ 40 zile.

Urmarind efectele combinate ale precipitatiilor cu temperatura care influenteaza direct aparitia si dezvoltarea vegetatiei, constatam ca Municipiul Hunedoara se caractreizeaza prin trei luni reci si umede si noua luni temperate , timpul in care cad precipitatii reprezentand 24,7% din an.

In itmpul verii , din cauza conventiei termice iau nastere nori puternic dezvoltati pe verticala iar mase de aer umede, instabile ajung la tinutul Hunedoarei din zona muntilor , provocand caderea unor ploi cu caracter torential.

Clima Municipiului Hunedoara se inregistreaza , in general , in clima partii din Bazinul Muresului cuprinsa in triunghiul „ Orastie-Deva-Hunedoara” si apartine climei de tip continental-temperata, caracteristica judetului , desi unele particularitati , pe care le vom semnala in continuare , o deosebesc de restul judetului , permitandu-ne sa vorbim despre un micro-climat al Hunedoarei , cu nuante banatice:

Urmarind variatia temperaturii aerului in zonele Hunedoara si Deva retinem:

media anuala este 9,6 grade Celsius la Hunedoara si 10 grade la Deva;

media lunii celei mai reci (medie plurianuala) este de – 2,8 grade Celsius la Hunedoara si – 2,2 grade Celsius la Deva , in luna Ianuarie;

media lunii celei mai calde (medie plurianuala) este de 20,2 grade Celsius la Hunedoara si 20,5 grade Celsius la Deva in luna Iulie;

amplitudinea medie este de 23 grade Celsius la Hunedoara si 22,7 grade Celsius la Deva.

Din compararea datelor sus mentionate rezulta valori ceva mai ridicate pentru Hunedoara. Desi amplitudinea medie este mai ridicata la Hunedoara numai cu 0,3 grade Celsius decat la Deva, totusi faptul acesta impreuna cu particularitatile pe care le prezinta localitatea: radierea calorica a agregatelor Combinatului Siderurgic, forma de caldare a localitatii , precum si stratul de pulberi existent in atmosfera si care impiedica pierderea acestei calduri , conduceau, in final la acel micro-climat specific hunedorean.

Din ultimele valori retinem urmatoarele : temperatura cea mai mica a fost in ziua de 17 Ianuarie 1972, de – 15 grade Celsius , iar temperatura cea mai mare in ziua de 8 August 1971 si anume de 35 grade Celsius .

Cu titlu informativ aratam ca in triunghiul Orastie-Deva-Hunedoara temperatura minima absoluta s-a inregistrat in Ianuarie 1963, avand valoarea de – 31 grade Celsius la Deva si – 33 grade la Orastie, iar temperatura maxima absoluta a fost de 39 grade la Orastie, iar temperatura maxima absoluta a fost de 39,7 grade la 16 august 1952, la Deva.

Datorita factorilor climatici specifici Hunedoarei , iernile nu sunt prea lungi , primaverile sunt normale si bogate in precipitatii , verile destul de calduroase ,iar toamnele lungi si uneori secetoase .

Din datele medii extreme reiese ca durata medie a zilelor fara inghet este de 195-200 zile , primul inghet producandu-se , in general, la mijlocul lunii Ocotmbrie , iar ultimul inghet la sfarsitul lunii Martie inceputul lunii Aprilie ,spre deosebire de durata medie a zilelor fara inghet pe ansamblul judetului , care este numai de 182 zile , primul inghet producandu-se la mijlocul lunii Octombrie, iar ultimul la mijlocul lunii Aprilie ,diferenta datorandu-se microclimatului specific Hunedoarei.

In privinta presiunii atmosferice , media anuala este de 742 mm Hg, variind intre maxima de 762 mm Hg inregistrata in Decembrie si 732 mm Hg inregistrata in Iulie.

1.3.1 REGIMUL NORILOR

Nebulozitatea depinde , in primul rand de circulatia atmosferica si de particularitatile de relief. Valoarea medie anuala este de 5.4,valoarea minima fiind de 3,7 in anotimpul cald (August), iar valoarea maxima de 7,1 inregistrandu-se in anotimpul rece (Ianuarie).

Cresterea concentratiei pulberilor in atmosfera favorizeaza formarea norilor si de aceea nebulozitatea asupra Hunedoarei este mai ridicata fata de regiunile vecine , fapt pentru care zilele cu cer senin sunt in numar de 110, ceea ce este echivalent cu 305 din an , predominand deci cerul acoperit.

REGIMUL EOLIAN

Vantul predominant in judetul Hunedoara sufla pe directia Vest- NordVest intimpul iernii si Est-SudEst in timpul verii , avand o intensitate , in general , slaba si variind de la ses la munte , in zona de munte fiind mai frecvent si mai puternic.

Pentru zona municipiului Hunedoara nu exista observatii sistematice cu vechime suficienta si nici material statistic plurianual , asa cum exista pentru Deva . Totusi prin infiintarea unui punct permanent de masurare a elementului vant , in Hunedoara anul 1969,

la nivelul solului dispunem de unele date la care ne vom referi in continuare.

Masuraturile efectuate de punctul meteorologic , au fost completate expeditionar cu determinari si asupra curentilor verticali de aer si a profilului vantului la inaltime. Masuratorile efectuate in lunile Mai-August 1969, arata ca directia predominanta a vantului in Mai a fost SudVest iar in Iunie –August Est-NordEst. Observatiile au permis satbilirea unor variatii diurne a directiei vantului, Miscarea aerului pe orizontala nu este favorabila acumularii poluantilor. Datorita circuitului diurn , nu exista zone care in termen de 24 de ore sa nu fie curtate de coloanele de poluanti. Se pare , deci ca obesrvatiile mai vechi , care evidentiau un centru de calm in zona orasului , nu se mai confirma in lumina cercetarilor mai recente ; calmul este nesemnificativ intalnindu-se numai in 1% din cazuri . Ddoar pe fundul bazinelor se remarca un oarecare calm , cu inversiuni de tempratura ridicata si presiune .

Prin intermediul sondajelor efectuate cu baloanele pilot s-a constatat ca circulatia la peste 300 de metri este normala si contribuie la imprastierea poluantilor. In zona orasului Hunedoara se constata si curenti verticali ascendenti si descendenti , deci si o miscare verticala a aerului .Astfel in zonaorasului vechi , datorita sursei puternice de caldura care este Combinatul Siderurgic, apar zone de ascendenta si descendenta apropiata si relativ ingusta. Aceasta distributie explica in mare masura concentratia destul de mare a poluantilor din zona combinatului , noxele fiind urcate la inaltime de curentii ascendenti si coborate la sol in imediata apropiere de cei descendenti.

Deasupra noilor cartiere si in zona strandului de la Valea Seaca s-au constatat zone de ascendenta , iar in apropierea restaurantului „Ciuperca” de langa padurea Chizid, un pronuntat caracter descendent ,datorat zonei impadurite .Faptul acesta explica de ce in zona „Ciuperca” si in zona Valea Seaca exista concentratii mai mari de poluanti gazosi decat in alte zone cu toata departarea de sursa . Intensitatea curentilor este mai mare in zona orasului vechi.

La realizarea constructiilor s-a tinut cont si de orientarea vantului , noile cartiere fiind amplasate pe terasele vaii Cerna , cu scopul de a folosi efectul brizelor montane in purificarea aerului.

1.4 HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica a Municipiului Hunedoara este formata din raul Cerna si din afluentii sai avand un bazin de receptie in suprafata de 748 km patrati.

Izvoarele Cernei se afla in Muntii Poiana Rusca , cele doua ramuri ale sale care se unesc in satul Hasdau , alimentandu-se dintr-o zona cuprinsa intre satele Vadu Dobrii si Negoiu.Ramura de nord izvoraste la est de Vadul Dobrii , iar ramura de sud este alimentata de mai multe paraie : Fantana, Bordu, Negoiu care izvorasc de sub poalele varfului Rusca si Magura Alba, la o altitudine de circa 1200 metri . Valea Cernei , de la izvoare pana la lacul de acumulare Cincis- Cerna , este stramta si adanca , din cauza muntilor ce se apropie tot mai mult , formand adevarate chei si defileuri . Din dreptul Varfului Tonfinului ,913 metri , pe care-l ocoleste pe la Nord , intalnim o serie de asezari trainice , ca Lunca Cernii de Sus si de Jos, Hasdau situat la Nord de Varful Varatecu , 1032 metri , Dabaca si Toplita.Tot in aceasta zona ,pe plaiuri se afla satele Meria, Goles, Mosoru,Cernisoara-Floreasca si Dealu mic.

De la Toplita ,unde primeste apele paraului Bunila , raul Cerna strabate o zona marginita de dealuri mai mici ; Carnul-757 metri , Ciordacul-477 metri , dupa care isi deverseaza apele in lacul de acumulare Cincis-Cerna. La iesirea din acest lac isi uneste apele cu ale parului Runc, si isi continua drumul prin satele Teliucu-Superior si Inferior pana la Hunedoara. Intre Teliucu-Superior si Hunedoara albia strabate un defileu stancos si la intrare in Hunedoara se uneste cu paraul Hasdat al carui albie este plina numai in perioada ploilor abundente , iar din stanga primeste apele cu debit constant ale parului Zlasti.

De la confluenta cu paraul Zlasti , aflata in zona Castelului Corvinilor, albia Cernei se largeste , formand o frumoasa si fertila vale cu cat se apropie de Mures.Din Hunedoara isi continua drumul

prin satele Pestisul-Mare , unde primeste apele paraielor Manerau si Petac , strabate apoi satele Barcea Mica si Barcea Mare , trece pe langa satul Cristur , printre Santandrei, Santuhalm, dupa care se varsa la Est de Deva in Mures.

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al raului Cerna apartine masivului Poiana Rusca , pana la Hunedoara ,fiind constituit din sisturi cristaline , peste care s-au depus formatiuni tertiene si apoi cuaternare , de la Hunedoara spre Nord apartine neogenului de presiune.

Raul Cerna prezinta pentru Hunedoara o importanta sursa de apa , principala sursa de apa industriala , pentru Combinatul Siderurgic. In acest sens amintim primul baraj, construit in anul 1934 la intrarea Cernei in Hunedoara . Ca urmare a dezvoltarii Combinatului Siderurgic si a nevoilor tot mai mari de ape industriale , s-a construit in anul 1964 Lacul de Acumulare Cincis-Cerna pe cursul mijlociu al raului Cerna , la circa 300 de metri amonte de confluenta cu paraul Runc si la o distanta de circa 7 km de Hunedoara .

Ca marime lacul ocupa o suprafata de 260 ha, fiind cel mai mare dintre lacurile judetului , avand un bazin de receptie de 466,7 km patrati si de o capacitate de 27 milioane m cubi.Parcurgand perimetrul lacului , se remarca pe stanga un mal abrupt , ocupat de o zona impadurita cu fagi a carei perdea protejeaza lacul de curentii puternici de aer.

In acest mal se formeaza adanci golfuri in dreptul vailor ce se pierd in lac . Malul drept situat intr-o zona de pasuni si locuri impadurite spre coada lacului , adapostese drumul Teliuc-Toplita; la nivelele scazute ale lacului , pe acest lac apar plaje intinse. Lacul Cincis-Cerna ofera o baza de agrement , turistica si sportiva.

Dintre afluentii mai importanti ai raului Cerna face parte parul Runc , care isi aduna izvoarele din varfurile situate la Nord-Est de satul Vadul Dobrii. Valea Runcului este foarte salbatica, stramta si plina de chei.Din aceasta cauza nu s-au putut intemeia asezari pe aceasta vale , padurenii fiind nevoiti sa-si formeze satele pe fetele plaiurilor si in poieni. Doar la Govajdia, unde locul se largeste , satul

s-a stabilit de-a lungul apei, la aceasta contribuind , si topitoriile de fier si furnalul care au functionat aici in veacul trecut.

Paraul Zlasti este un alt afluent al Cernei , cu originile aflate in aceeasi zona bogata in izvoare ale muntilor Poiana Rusca. Valea Zlastilor strabate un tinut paduros foarte atragator si presarat cu sate mici dar imbietoare ca:Aranes, Ulm,Grosi, Bos, Zlasti.

1.4. SOLURILE

Ca urmare a varietatii si etajarii reliefului , a complexitatii petrogratice intalnite in zonele muntoase , a rolului pe care nivelul freatic il joaca , pe alocuri , in formarea si evolutia solurilor, in cuprinsul judetului se observa o mare diversitate a acestora.





Municipiul Hunedoara, situat in bazinul depresionar al Cernei, deci intr-o zona de contact cu diferite formatiuni geologice cu un relief felurit si cu un microclimat caracteeristic, prezinta o mare varietate de soluri .Plecand de la „Harta solurilor” publicata in lucrarea „Judetul Hunedoara” scris de I.S. Gruiescu si de C.Grumazescu, intocmita dupa „ Harta solurilor” din 1964 a Comitetului Geologic, conststam ca in zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe si hidromorfe; de asemenea , in proportii mai reduse , intalnim grupa solurilor litomorfe , asociatii montane si submontane de soluri automorfe si soluri slab dezvoltate .

Din grupa solurilor montane si submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune si brune - galbui precum si solurile silvestre podzolice care apar sub forma unor fasii aproape continue de la latimi diferite pe latura Estica a muntilor Poiana Rusca in zona dealurilor Ghelarilor. Din grupa solurilor litomorfe , intalnim „terra rossa” sub forma de petece pe latura estica a muntilor Poiana Rusca.

Grupa solurilor automorfe si hidromorfe este mai bine reprezentata, cea mai mare raspandire avand-o solurile silvestre podzolice brune si brune-galbui , in special pe dealurile Hunedoarei . Din cadrul grupei solurilor slab dezvoltate si de lunca , intalnim soluri aluviale cu carbonati , in luncile Vaii Cernei.

1.5.VEGETATIA

Relieful Municipiului Hunedoara , favorizeaza o larga dezvoltare a vegetatiei naturale , terenuri arabile reprezentand numai doar 13%din suprafata.

Zonele forestiere ocupa 44,23% din teritoriul Judetului , ocupand locul III pe tara , cu 312-382 ha , cele mai intinse suprafete gasindu-se in zonele de munte si de deal.

Pasunile si fanetele naturale reprezinta 35,76% din suprafata , cele mai intinse suprafete desfasurandu-se in ariile montane . Terenurile ocupate de stancarii si grohotisuri ocupa circa 24000 ha , fiind mai dezvoltata in zona montana inalta. Vegetatia naturala este dispusa sub forma unor etaje altitudinale , fiecare etaj avand aplicatii in dezvoltarea unui anumit tip de turism.

Alaturi de stejari in acest subetaj mai exista carpen , tei , etc. formand sleauri de deal:

subetajul padurilor amestecate de gorun si fag se dezvolta intre 600-800 metri altitudine in toate zonele judetului. Fagul se instaleaza pe pantele nordice si estice mai umbrite, iar gorunul pe cele vestice si sudice .Tot aici mai cresc paltinul , carpenul, teiul, etc.

subetajul fagului (Fagus Silvatica) are o dezvoltare larga intre 600-850 metri altitudine , fiind caracterizat prin

- predominarea padurilor de fag sau de amestec: ulm , carpen, jugastru.

Trecerea la etajul coniferelor se face prin paduri amestecate de fag si rasinoase. Aceste paduri se dezvolta pe suprafete mai mici incepand de la 700-1000-1300 metri altitudine.

De deosebita atractie se bucura vegetatia zonelor calcaroase din zonele mai joase , care asigura locuri de refugiu unei flori termofile reprezentata prin tufisuri de liliac ( Seringa Vulgaris) , care in perioada de inflorire atrage multi turisti .

In atragerea turittilor un rol important il au padurile cu functii de recreere dezvoltate in jurul localitatilor , statiunilor balneoclimaterice si sanatoriilor , monumentelor de cultura , arheologice , istorice si de arta plastica , zonelor de cazare si taberelor si in lungul cailor de comunicatie.

Daca in trecut padurile acopreau suprafete mult mai intinse si in zonele joase depresionare , in preuent aici dominau terenurile agricole si pajistile ierboase secundare cu Iarba vantului ( Argotis Tenuis), Festuca etc .

Alaturi de culturile cerealiere care alterneaza cu plante tehnice, furajere si de nutret , o larga dezvoltare in arealele joase are si pomicultura.

Raspandirea vegetatiei naturale in zona Hunedoarei este favorizata de conditiile pedoclimatice specifice municipiului , iar diferentiindu-se in raport de variatia altitudinala a reliefului; Ca urmare a acestui fapt intalnim o diversitate de plante , de la arborii inalti pana la plantele erbacee .

Data fiind asezarea sa geografica si conditiile climatice mentionate , orasul Hunedoara si imprejurimile sale au o flora bogata si interesanta , presarata de numeroase elemente balcanice si mediteraneene . Stancile de calcar ale Dealului Sanpetru sunt acoperite de o vegetatie saxicola bogata , reprezentata prin iarba grasa cu flori galbene si albe : Sedum Acre si Sedum Viride si Canteiute Palentilla Repante .

Pe pajistile umede apar laleaua pestrita : Fritilania meleagus cu florile sale de culoare galbuie-rosiatica si cu un desen asemanator cu o tabla de sah , planta monument al naturii din patria noastra.Subarboretumul este caracterizat prin prezenta boschetilor de liliac salbatic- Syringa Vulgaris car4e dau peisajului o nota caracteristica.Alaturi de liliac creste mojdeanul –Fraximus ornus , alunul – Coryllus avellana , Cornul-Cornus mas , lemnul raios- Evorymus verrucosa , paducelul-Crataegus managyna, iar printre ramurile acestora se intind lianele lungi si mladioase ale carpenului-Clematis vitabla.

In paji,ti si fanete se intalnesc plante ierboase , comune pentru pajistile din intreaga tara si anume gramineele furaje, diferite specii de trifoi si plante efemere viu colorate , mai ales primavara; in timpul toamnelor lungi si frumoase apar brandusele de toamna.

Vegetatia lemnoasa inalta o intalnim repartizata in subzone de paduri. In subzona padurilor amestecate de fag-Fagus silvatica si gorunul-Quercus petraea, reprezentata prin areale mai retrase in zona superioara a municipiului, pe raza Ghelarilor si in spatele Govajdiei si vaii Manastirii , gorunul se instaleaza pe coastele sudice care sunt mai luminoase ,iar fagul, care se intalneste mai rar , prefera crestele estice. Tot in aceasta subzona – la Ghelari sunt unele petice izolate pe care se afla terenuri agricole si pajisti secundare , dezvoltate in locul padurilor de fag si a celor de gorun , pe care cresc diferite ierburi mezofile,ca Iarba Vantului – Agrastis temis sau preptanarita-Cynosurus cristatus.

Subzona gorunului ocupa cea mai mare parte a dealurilor dinspre Grosi si de la Teliuc pana in zona Ghelarilor. In aceasta subzona arboretele pitice de gorun pur , sau sleauri de deal in care sunt , in proportii insemnate si de alte specii de foioase . In amestec cu Cedrul-Quercus cerris , gorunul este instalat si pe coastele sudice ale versantului stang a Vaii Cerna si Runc. Si in aceasta zona exista terenuri agricole si pajisti stepezate secundare dezvoltate pe locul padurilor de gorun , in compozitia carora intra atat plante mezofile cat si xerofile , din care amintim pasunile stepice .

Zona forestiera de campie este slab prezentata . Stejarul- Quercus pedunculatus este foarte rar , ici colo amestecat cu carpen –Carpinus betulus . Dintre arbusti , in aceasta zona intalnim sangerul –Capinus sanguinea si socul- Samlucus migra.

In schimb padurile de cedru sunt bine reprezentate , prin palcuri izolate dar foarte dese pe Valea Zlastiului in partea stanga ,ocupand versantii inati cu soluri compacte si superficiale , cu stancarie la suprafata . Stratul ierbos este constituit din graminee. Iar cel al cedrului s-a facut din trupuri vechi , defrisari , pe care s-au construit terenuri agricole cum ar fi Lunca Bosului si in Lunca Zlastilor, sau pasuni si fanete in alcatuirea carora intre diferite pasuni specifice .

Padurea Chizid aflata pe dealurile din partea de Est a orasului , constituie o rezervatie naturala ce a fost destinata ca parc de odihna si recreere pus la dispozitia hunedorenilor. Padurea este reprezentata prin arborete de gorun in amestec cu gainita – Quercus cerris.

1.6. FAUNA

Asezarea geografica a teritoriului , varietatea reliefului , clima si vegetatia se resfrang in mod direct asupra componentei faunei care in general se incadreaza provinciei central europene.

Padurile de foioase si conifere adapostesc o serie de animale dintre care unele constituie obiect al turismului cinegetic : ursul(Ursul artos) , lupul (Cais Lupus) , vulpea(Vulpes vulpes) , rasul ( Felis linx), pisica salbatica (Felix Silvestrix) , viezurele (Meles meles) , Jderul (Martes martes ) , ursul cenusiu (Glis glis) , mistretul (sus

scroafa) , ieourele (lepus europaeus ) , caprioara (Capreolus capreolus) , cerbul (cervus elaphus) , veverita (Sciurus vulgaris fuscoater) etc.

Dintre pasarile caracteristice padurilor amintim cucul(Cuculus canorus) , ciocanitoarea ( Dendrocopos ) , gaita ( Garrulus glandarius), Corbul (Corvus corax) , cinteza ( Fringilla coelebs) , fazanul (Phazeanus colchinus) etc.

Fondul ihtiologic este reprezentat prin : pastrav(Samo trutta fario) , lipan (Thymalus thymalus) , moioaga ( Barbus meridionalis petenyi) etc. in zona montana si clean(Leuciscus cephalus) , mreana (Bbarbus barbus) , scobar (chondostroma nasus) etc. in zona joasa.

Dintre reptile apar mai frecvent vipera commune (Vipera berus) , soparla de munte (lacerta vivipara) , sarpele de sticla (Anguis fragilis) , broasca de munte (Rana temporaria) etc. Bogatia faunistica permite dezvoltarea turismului de vanatoare si pescuit. Deoarece nu la toate speciile densitatea vanatului este suficient de mare , sunt impuse restrictii in privinta vanarii lor. Pescuitul sportiv se desfasoara in perioada 1 mai -14septembrie , fiind mai intinse pe raurile din zona montana sudica pentru pastravi apoi pe Strei , Mures si Crisul Alb pentru clean , scobar si mreana.

Valorificarea pontetialului turistic cinegetic si piscicol intregeste in armonios tezaurul de valori pe care il ofera natura.

Densitatea si bogatia florei Municipului explica numarul foarte mare de insecte , mai cu seama de lepidaptere-fluturi , raspandite in Hunedoara si in zonele invecinate. Printre cercetatorii care au colectat lepidaptere din Hunedoara se numara si profesorul A. Ostrgocich (1870-1957). In colectia de fluturi care poarta numele sau si se afla in Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa” din Bucuresti, se gasesc 140 specii de lipidaptere colectate la Hunedoara intre anii 1912-1923, cele mai multe provenind de pe dealurile Capruta , Sanpetru si Chizid , precum si de pe cursul inferior al raului Cerna si paraul Zlasti.

Fauna lepidopterologica a Hunedoarei cuprinde atat elemente euro-asiatice: Eudia pavonica L, Inachis io L.Aglais urticae L.,

Nymphalis antiopa L.,Papilio machaon; cat si elemente euro-siberiene: Neptis rivularis Scop, Satyrus dryas scop; halomediteraneene si subtropicale : Paraege maera , Satyrus buseis L.,Acherontia atrahos L.,percum si euro endemice : Nemeabius lucina L.

Fluturele Nemeabius lucina , capturat atat la Hunedoara cat si pe vale Runcului este singurul reprezentant al familiei Riodinidae din Europa , fiind destul de rar la noi in tara . O alta raritate o constitue papilonidul Zuguthia hipripile , capturat la Buituri in aprilie 1971. Inainte de a prezenta restul faunei este necesar sa ne oprim asupra dealului Buituriului care din punct de vedere al faunei prezinta o importanta deosebita.

Se cunoaste ca vatra orasului Hunedoara a fost , cu 15-20 milioane ani in urma , un mic golf al Marii Tortaniene , ce ocupa o parte insemnata din bazinul Transilvaniei. In apele putin adanci ale acestui golf , dar bine aerisite , cu temperatura ridicata si cu salinitate mica , din cauza debitului de apa dulce adus de raurile ce coborau din Muntii Poiana Rusca , traia o fauna bogata alcatuita din moluste , scoici si melci , echinoderme , arici de mare , spongieri calcarosi si corali. Drept marturie ne stau astazi nisipurile fosilifere tortaniene din partea de nord-est a cartierului Buituri. Aici .pe o intindere de cateva sute de metri patrati , in sraturile de nisipuri slab cimentate , deschise de torenti , ies la iveala , minunat conservate , gratioasele , cochilii ale melcilor Conus-conus fuscocingulatus ale caror rude actuale , cunoscute pentru redutabilul lor simt , traiesc numai in marile tropicale ale globului . Alaturi de acestea intalnim peste tot cochilii lungi si delicate de Turitella Turris si Tevebra fuscato ornate de creste , spirale de toata frumusetea , cassidae portelanoase impreuna cu melcul pelican-Aporrhais prs-pelecani , a carui urmas traieste astazi in Marea Tiseniana , sau strombus coronatus , de marimea pumnului , ale care spire poarta prelungiri in forma de coroane lungi de 2-3cm. Din nisip apar la tot pasul valvele mari si putin convexe ale scoicii Pecten pe care Boticeliia reprezetat-o in „Nasterea Venerei” si ale carei rude le intalnim azi in apele Mediteranei ,valve

marine de Pectunculus , Arca , Ostrea , Caedita , bine conservate de parca ar fi actuale.

Arici de mare puternic aplatizati-scutela sau usor bombati la mijloc-Clypeaster , completeaza minunata colectie de fauna straveche. Cuibul fosilifer Buituri reprezinta un tezaur paleontologic de o inestimabila valoare stiintifica , a carui renume a trecut demult granitele tarii , fiind citate in numeroase lucrari de specialitate de peste hotare .Recent aceasta zona a fost declarata monument al naturii. Dealurile mai inalte din partea de Nord-Vest a bazinului Hunedoarei au un fundament cristalin reprezentat prin calcare cu melci Actaeonela , Nerinea , intalniti frecvent pe cursul superior al raului Petac (Valea Roatei) in amonte de satul Nandru , unde in peretii albiei , apar adevarate bazoroliefuri cu gasteropode , precum si in imprejurarile localitatilor Mustelul Mic si Gherghes.

Fauna este reprezentata , in primul rand , prin pastravi , intalnit pana nu demult in apele raului Cerna si chiar in Runc si Zlasti , pana in apropiere de Hunedoara . Dar din cauza rezidurilor , pastravul s-a retras in susul raului , mai sus de hotarele municipiului si chiar a comunelor suburbane.

In lacul d acumulare Cincis a fost aclimatizat pastravul curcubeu , de origine nord-american , dar a fost alungat din lac spre izvoarele Cernei , in zona Toplita , de catre alte specii de pesti , agresivi , care populeaza lacul Cincis si raul Cerna; alaturi de el gasindu-se cleanul.

III. ECONOMIA

Pozitia geografica , resursele solului si subsolului si forta de munca disponibila au determinat desfasurarea unei intense activitati economice , bazate in special pe industria grea , industria extractiva a minereului de fier , prelucrarea minereurilor feroase si de constructii, la care se adauga industria energiei electrice , lemnului , materialelor de constructii , usoara si alimentara

In urma trecerii la economia de piata , datorita desfiintarii CAER , piata de desfacere principala a mastodontilor creati de economia socialista (Siderurgica S.A., ICSH) , datorita slabei tehnologizari si a lipsei de fonduri , productia a scazut , firmele fiind nevoite sa-si restructureze personalul , reprezentand asfel un numar foarte mare de someri cu un nivel de calificare inalt , mai ales din sectorul industriei siderurgice si cel minier.

In partea sectorului privat se constata o crstere a activitatilor productive si comert , in sectorul de constructii si materialelor de constructii , industria usoara , industria alimentara , prelucrarea lemnului si a serviciilor catre populatie , insa datorita slabei puteri de cumparare a populatiei , coroborata cu politica fiscala a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supravietuirii . Asezarea geografica , resursele naturale si forta de munca existenta aici , au determinat desfasurarea unei: intense activitati economice , bazate in special pe industria grea , de extragere a minereului de fier, de prelucrare a minereurilor feroase; si constructii , pe langa care se mai dezvolta industria energiei elctrice , a lemnului , a materialelor de constructii , industria usoara si industria alimentara .

Ca urmare a trecerii la economia de piata si datorita desfiintarii CAER, piata de desfacare principala a gigantilor creati de economia socialista (MITTAL STEEL) , datorita slabei tehnologizari si a lipsei de fonduri , productia a scazut , iar intreprinderile au fost nevoite sa-si restructureze personalul , si , ca urmare numarul de someri a crescut , mai ales din domeniile minier si siderurgic.

In sectorul privat , se constata o crestere a activitatilor productive. Datorita slabei puteri de cumparare a populatiei, activitatea economica din sectorul privat pe plan local (constructii metalice si materiale de constructii , industria usoara , alimentara, prelucrarea lemnului si servicii catre populatie) ramane totusi relativ redusa .

Este in faza foarte avansata infiintarea unui parc industrial prin care speram ca se va relansa activitatea economica din zona .

In cele ce urmeaza prezentam pe scurt descrieri si oportunitati de afaceri cateva societati care activeaza in municipului Hunedoara.

-S.C Siderurgica S.A.,Hunedoara , Piata Iancu de Hunedoara , se ocupa cu infiintarea de societati mixte , concesionarea Haltei de zgura si pune la dispozitia investitorilor hale industriale , disponibile in conformitate cu legislatia in vigoare; colaboreaza in vederea asigurarii pietei de desfacere pentru produse laminate in otel, semifabricate din otel , var , subansamble si piese de schimb , cercetare , proictare , avizare proiecte , expertiza .

-S.C.HD Stil Harabagiu , Hunedoara colaboreaza in productia de mobilier , prelucrarea lemnului , decoratiuni interioare, instalatii electrice si termice , confectii metalice si suduri inox.

-S.C. Tomas Exim S.R.L., Hunedoara , este recunoscuta prin colaborarea si asocierea in vederea productiei de patiserie si a comertului en-gros si cu amanuntul a produselor alimentare si nealimentare.

-S.C.Meropa S.A. , Hunedoara , prelucreaza fire din lana 100% , fiind licentiata WOOLMARK , prelucrarea fibrelor din amestecuri cu bumbac pe utilaje FULLY TASHIONED cu consum redus de materie prima.

-Cooperativa „Arta Populara” , Hunedoara , cauta piata de desfacere pentru covoare tesute manual.

-S.C.Elis S.A. , Hunedoara , cauta piata de desfacere pentru elemente prefabricate din beton , produse turnate din fonta, confectii metalice , prelucrari mecanice.

-S.C.Dalcosta Adt S.A. , doreste asocierea in vederea realizarii unui complex turistic situat pe Valea Roatei (Nandru), comuna Pestis.

- S.C.Vidra Confex S.A., Hunedoara , ofera spatii de productie in stare foarte buna ( 4100mp) , spatii de depozitare , utilitatile necesare desfasurarii activitatii in aceste spatii , cauta piata de desfacere pentru confectii din blana naturala si sintetica , marochinarie , confectii din blana naturala si sintetica , echipamente de lucru , sube de postav imblanite , confectii textile sport

- S.C.Sollexim S.R.L.,Hunedoara , cauta piata de desfacere pentru fantani arteziene , structura (romanica , baroc , gotic) , garduri, parapeti , confectii metalice , cabane preasamblate .

- Cooperativa mestesugaresca „ Drum Nou” , Hunedoara , cauta piata de desfacere pentru produse de marochinarie si voiaj , articole tricotate , articole de imbracaminte , comenzi .

Asezarea geografica , resursele naturale si forta de munca existenta aici , au determinat desfasurarea unei : intense activitati economice , bazata in special pe industria grea , de extragere a minereului de fier , de prelucrare a minereurilor feroase ; si in constructii , pe langa care se mai dezvolta industria energiei electrice , lemnului , materialelor de constructii , usoara si alimentara.

Se constata o crestere a activitatii productive in sectorul privat. Activitatea economica din sectorul privat pe plan local(industria usoara , industria alimentara , constructii metalice , materiale de constructii , servicii catre populatie , prelucrarea lemnului ) ramane totusi relativ redusa datorita slabei puteri de cumparare a populatiei.

Este in faza foarte avansata infiintarea unui parc industrial prin care speram ca se va relansa activitatea economica din zona.

Situat in partea centrala a judesului , 220-270maltitudine , pe valea Cernei , la 19 km de municipul Deva , ocupa o suprafata de 97 km2. In teritoriul administrativ al municipului sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Bos , Grosi , Hasdat si Pestisu Mare .

Relieful este deluros – muntos , strabatut de raul Cerna . Resursele naturale din zona constau in zacaminte de piatra , minereuri feroase , lemn , talc , potential in cresterea animalelor . Sursele de

poluare sunt Siderurgica SA Hunedoara si Uzina de preparare Teliuc . Gradul seismic al zonei este de 6 Mercalli .

Zona dispune de infractiunea obisnuita pentru un oras modern : retele de energie electrica , termica , gaze naturale si apa , statie de epurare , mijloace de transport in comun , cai de acces rutier si feroviar , telefonie fixa si mobila .

Sub aspect economic zona are un caracter monoindustrial , activitatea din siderurgire si din ramurile pe care o deservesc reprezentand 80% din valoarea productiei industriale . Principalele ramuri industriale prezente in municipiu sunt sideurgia , mineritul , explorarea si prelucrarea lemnului , si industria usoara (textile, incaltaminte , pielarie , covoare ) , industria alimentara si artizanat.

In municipiu functioneaza 57 de unitati scolare ( 24 gradinite , 21 scoli generale , 5 licee , 3 scolii profesionale , o scoala tehnica de maistri , si 3 scoli postliceale).Invatamantul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara

Date statice:

Numarul de locuitori la 01.01.2006:78.963

Rata somajului in zona municipiului Hunedoara la 30.09. 2005:16,8%

3.1. INFRASTRUCTURA FIZICA

Circulatia rutiera

Municipiul Hunedoara este strabatut de o retea de drumuri care leaga intre ele localitatile principale . Reteaua de drumuri este in general bine intretinuta , legatura intre toate centrale de comuna realizandu-se pe drumuri asfaltate .

Este strabatut de DN 68B Santuhalm – Hunedoara ,drum national care face legatura cu drumul european E 68 , care strabate tara de la Arad –Deva – Orastie – Sibiu – Brasov – Bucuresti si drumurile judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan , respectiv Hunedoara –Hateg .

Caile ferate

Hunedoara este strabatuta de calea ferata Simeria – Hunedoara , fiind capat de linie pe acest tronson , linie electrificata .

Retele edilitare

Alimentare cu apa curenta

Lungimea totala a retelelor de distributie = 320,5 Km

Numar de gospodarii racordate =2,943

Canalizare

Lungimea retelei = 158,7 Km

Numar de gospodarii racordate =17,433

Statii de epurare cu capacitatea = 590mc/h

Alimentarea cu energie electrica

Lungimea retelei = 916,32 Km



Numar de gospodarii racordate la retea = 26,757

Telecomunicatiile

Datorita expansiuni tehnicii avansate si dotarii localitatilor cu centrale telefonice moderne , se constata un progres in dezvoltarea legaturilor de telecomunicatii .

In localitate exista un numar de 15,663 abonati , cu o lungime totala a retelei de 272,61 Km .

Institutii sanitare

Spital municipal cu 893 paturi si o farmacie

Policlinica municipala cu 17 cabinete si 2 laboratoare

Farmacii -6

Cabinete medicale si laboratoare private – 15

Mass ,media

Publicatii locale =1

Posturi TV prin cablu =2

Posturi radio =1

Finante , banci

Banca Comerciala Romana

Banc Post

CEC , Bankcoop

Banca Internationala a Religiilor

Banca Romana de Dezvoltare

Servicii de asigurare , reasigurare

ASIROM

ASTRA

OMNIASIG

NEDERLANDEN ASIGURARI DE VIATA

SARA MERCUR

Servicii de sustinerea activitatilor private

Primaria Hunedoara

Consiliul Local Hunedoara

Consiliul Judetean Hunedoara

Camera de Comert si Industrie a Judetului Hunedoara

A.N.D.I.P.R.Z.M.

Agentia de Ocupare si Formare Profesionala

Asociatia „Avram Iancu” Hunedoara

Educatie si cultura

Nr. unitati Nr. locuri

Invatamant primar gimnazial 9 8.911

Invatamant liceal 4 641

Fondul locativ

3.3. TRANSPORT

1.Caile ferate

Amplasarea in anul 1882 a Uzinelor de Fier in Hunedoara , a impus extinderea retelei feroviare din fostul Comitat al Hunedoarei , prin construirea caii ferate normale Hunedoara –Sineria , realizata de catre uzina si exploatate de catre Administratia Cailor Ferate . De asemenea a fost realizat si racordul , cailor ferate uzinale la noua linie, precum si caile rutiere de acces .

Pentru nevoile transpotului minereilui din zona Ghelari la Hunedoara , in anul 1900 se da in functiune linia ferata ingusta Retisoara-Hunedoara , prin Govajdie , in lungime de 21 km. , linie in fiinta si azi.

La ora actuala Hunedoara este legata prin calea ferata de ecatamentul normal Simeria-Hunedoara (15 km.) de una din cele mai importante magistrale feroviare din tara: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Petrosani – Craiova.

Caile ferate din zona formeaza baza sistemului de transport de marfuri , combustibil , materii prime si semifabricate , ca si mare parte din transportul de calatori . Datorita cantitatilor foarte mari de produse de tot felul transportate , ca si numarul calatorilor ce folosesc zilnic trenul , ( mai ales navetistii) , calea ferata Hunedoara – Simeria are unul din cel mai ridicat trafic din tara.

IV. POPULATIA SI ASEZARILE

4.1. POPULATIA

Teritoriul judetului Hunedoara a fost intens locuit din timpuri stravechi , lucru dovedit de rezultatele numeroaselor cercetari arheologice intreprinse de specialistii pe cuprinsul sau , cat si de relatarile documentelor vechi. Fiecare epoca istorica , incepand cu epoca primitiva , a lasat numeroase urme care demonstreza elocvent existenta omului in cadrul acestui teritoriu.

Primele urme ale vietuirii omului pe aceste meleaguri , gasite in pesteri sau pe terase , ne conduc cu multe milenii inaintea erei noastre, in epoca paleolitica . Dovezile materiale ale activitatii omenesti pe teritoriul actualului judet Hunedoara , in aceasta epoca indepartata , sunt cunoscute mai ales in zonele sale montane , in pesterile de la Ohaba Ponor , Cioclovina Nandru si Craciunesti , unde omul era mai in siguranta si unde dobandirea hranei de pe urma vanatorii era mai lesnicioasa .

In epoca fierului , continuitatea popularii teritoriului actual al municipiului Hunedoara de catre triburi de daci sau geti este atestata de existenta unor bogate dovezi materiale constand din unelte si arme de fier , gasite pe tot cuprinsul judetului . Descoperirile arheologice facute ne dovedesc ca aici a fost centrul stapanirii dacilor , iar mai apoi a romanilor , ca si capitalele lor. Este cunoscut faptul ca in zona deluroasa si muntoasa , au fost descoperite numeroase asezari dacice , ale caror vestigii ne dovedesc o viata infloritoare si multilaterala a populatiei bastinase de aici in ultimele doua secole care preced cucerirea romana. In nici o alta parte a intinderii sale , urmele statului sclavagist dac din timpul lui Burebista si pana la Decebal nu sunt asa de bine pastrate cum sunt restul cetatilor de la Costesti , Piatra Rosie , Blidaru , Gradistea Muncelului.

O serie de documente scrise , dintre cele mai vechi , atesta existenta unei populatii locale numeroase pe intreg teritoriul

judetului. Spre exemplu , in privinta popularii Bazinului vaii Jiului , mentionam ca , initial , fanetele bogate si pasunile intinse de pe culmile muntoase inconjuratoare au atras populatia pastorala din Depresiunea Hategului , avand asfel loc , la inceput , o imigrare lenta, care s-a intensificat mereu si care a adus in a doua jumatate a secolului XVIII-lea la o adevarata roire a unor sate din Tara Hategului spre Valea Jiului , noile localitati luand numele de obarsie . Ca dovada sunt localitatile : Petros –Petrosani , Uric- Uricani , Paros –Paroseni , Livadia- Livezini , Raul Barbat-Barbateni .

Caracteristic este insa faptul ca nu apar centre populate cu totul noi, ci are loc un proces de crestere si de transformare a localitatilor deja existente , de urbanizare a satelor .

O faza noua , cu totul necunoscuta in trecut , in procesul de indesire a populatiei pe teritoriul judetului Hunedoara incepe in perioada de dupa cel deal doilea razboi mondial , ca urmare a intensei dezvoltarii pe care a luat-o economia sa .

Zona Municipului Hunedoara a fost locuita din cele mai vechi timpuri , inregistrandu-se in procesul aparitiei si vietii omenesti , atestat si de teritoriul judetului Hunedoara de rezultate numeroase cercetari arheologice.

Pana in secolul XIII , evolutia demografica a Hunedoarei nu poate fi urmarita pe baza de izvoare scrise , putinele informatii existente neoferind certitudini . Dar existenta unui arhidionat catolic in Hunedoara , in 1265 dovedeste prezenta unei populatii destul de numeroase , romanesti si ortodoxe , asupra carei se indrepta atentia coroanei maghiare si a bisericii catolice , care urmareau atat stapanirea cat si catolicoizarea intregii zone.

Date scrise asupra populatiei nu avem decat incepand cu anul 1512. Pana in 1277 , districtul romanesc al Hunedoarei apartinea voievodului si chiar mai tarziu , Hunedoara nu putea avea decat cateva sute de locuitori , ceea ce pentru vremea de atunci ca si pentru conditiile social – istorice ale Transilvaniei era destul de mult . Numarul populatiei creste in timpul lui Iancu Corvin de Hunedora si al urmasilor sai datorita faptului ca la adapostul Castelului , bine

intarit , targul Hunedoarei a putut sa se dezvolte in liniste , devenind un loc de concentrare al mestesugarilor din partile Hunedoarei.

Conform legistului de socoteli al domiciliului Hunedoarei din anul 1512 , in targul Hnedoareidin acea vreme traia 196 de familii de targoveti si iobagi , totalizand un numar de 980 persoane , probabil numarul era ceva mai mare , intrucat in registru erau trecuti numai cei care plateau censul.

4.1.1. NIVELUL DE TRANVAI SI CULTURAL

In urma dezvoltarii economice si a imfaptuirii numeroaselor actiuni social-culturale , s-a schimbat fundamental viata populatiei oraselor si satelor judetului Hunedoara . Nivelul de trai al populatiei a crescut simtitor , prin construirea de locuinte moderne si schimbarea esentiala a aspectului oraselor si satelor acestui judet , prin marirea volumului de marfuri si a sortimentelor produse , prin dezvoltarea retelei de invatamant si cultura si inbunatatirea asistentei medicale .

Un alt aspect demn de mentionat este procesul de electrificare a satelor , proces care s-a desfasurat intr-un ritm rapid. Fondul de produse agroalimentare necesare consumului intens este asigurat in cadrul judetului , fiind tributar , din acest punct de vedere mai ales tinuturilor invecinate : Banat , jumatatea estica a Transilaniei , Oltenia.

In acelasi timp s-a dezvoltat foarte mult invatamantul de cultura generala (de zi , seral si fara frecventa). S-a extins considerabil reteua institutiilor de invatamant , aici aparand noi scoli generale. Ca rezultat al revolutiei culturale care se desfasoara cu succes in intrega tara , s-au inregistrat insemnate succese si in alte domenii.

Crearea in acesti ani a institutiilor de arta si cultura , ca : Teatru de stat din Petrosani , Teatru de Estrada , Scoala de arta din Petrosani au influentat pozitiv cultura politica a oamenilor muncii. De

asemenea s-a dezvoltat an de an reteaua de radio si radioficare cat si televizoare . Mari succese s-au obtinut si in domeniul ocrotirii sanatatii , ca urmare , deservirea populatiei de catre medici s-au imbunatatit considerabil . Astfel starea sanatatii oamenilor mincii din acest judet s-a inbunatatit considerabil .

4.1.2.PERIOADA EVOLUTIE DEMOGRAFICE

In evolutia demografica a Hunedoarei putem deosebi mai multe perioade , dupa cum urmeaza :

a) In perioada 1512-1895 , deci de la documentul din 1512 si pana la aparitia primului furnal din Hunedoara (1884) populatia targului creste de la 980 la 3238 locuitori , respectiv 3.3 ori .Sporul populatiei a fost de 2258 locuitori , iar ritmul mediu anual , de 6 locuitori , respectiv 0,3% .

b) In perioada 1895-1913 , ca urmare a extinderii topitoriilor de fier din judetul Hunedoara , a lucrarilor de constructie a Uzinelor de Fier si a darii in exploatare a primului furnal , populatia a crescut intr-un interval scurt (18 ani) cu 1282 persoane , ajungand in preajma primului razboi mondial , la 4522 locuitori , In aceasta perioada , ritmul mediului anual de crestere a fost de 71 locuitori , respectiv 2%. Cresterea populatiei in aceasta perioada este echivalenta cu cresterea pe o perioada de aproximativ 200 de ani dinaintea aparitiei primelor unitati hunedorene.

c) Din preajma primului razboi mondial si pana la intrarea in Romania in cel deal doilea razboi mondial , populatia Hunedoarei creste pana la 6024 locuitori , inregistrandu-se un spor de 1504 persoane , respectiv de 1.33 ori . Ritmul mediu anual de crestere a fost in acest interval de 1% corespunzator unei cresteri anuale in medie de 54 locuitori .

Reducerea ritmului anual de crestere a fost determinata de pierderile de vieti in cursul primului razboi mondial si o perioada de mari oscilatii si mari framantari dintre cele doua razboaie mondiale.

La recensamantul populatiei tarii din decembrie 1930 , pe teritoriul actualului judet Hunedoara se aflau circa 320.000 locuitori , dintre care majoritatea erau femei . In Perioada dintre 1930 si 1948 , populatia nu numai ca n-a crescut , ci a scazut simtitor , datorata atat urmarilor celui de-al doilea razboi mondial , cat si greutatilor economice . Aceasta perioada este caracterizata prin scaderea natalitatii care a determinat de fapt o stagnare a cresterii populatiei .

d) In perioada 1941-1948 , cuprizand interval de timp de reconstruire a Hunedoarei ; cresterea populatiei este de 994 locuitori corespunzatoare unui ritm mediu anual de 2.2%. In aceasta perioada se inregistreaza cel mai ridicat ritm de crestere a populatiei .

Populatia a crescut in 436 de ani de 7.2 ori , inregistrandu-se un spor absolut de 6038 de persoane , ceea ce echivaleaza cu un spor mediu anual de 14 persoane . Deci cresterea procentuala a numarului de locuitori este numai 616% pentru intreaga perioada , ritmul mediului anual fiind de 0,5% pe an.

e) Perioada cuprinsa intre 1948-1974 , cunoaste o adevarata „explozie” , inregistrandu-se un spor absolut de 70.027 persoane , raportul de crestere a populatiei in 25 de ani fiind de 10,98 ori. In aceste conditii sporul mediului relativ este de 2693 persoane , iar ritmul de crestere mediu anual de 10,1%. Explozia demografica se datoreaza industrializarii si respectiv dezvoltarii industriei siderurgice, care producea otelul necesar celorlalte ramuri industriale. Se constata un mare flux de populatie din zonele invecinate , in special din Oltenia si din estul Transilvaniei , dar si in zonele mai indepartate, Moldova , Dobrogea si din nordul Transilvaniei .

Din punct de vedere demografic , Hunedoara a trecut de mai bine de 25de ani , din randul unui mic orasel industrial in randurile oraselor mari.

In anul 1977 populatia totala a municipiului a cuprins 79.719 locuitori din care 3.278 apartin satelor municipiului , respectiv Racastie (654) , Bos (665) , Grosi (980) , Hasdat (498)si Pestisul Mare (1363) . Din anul 1977 si pana in anul 1990 populatia totala a municipiului a ajuns la 89.873 , aceasta crestere realizandu-se ca urmare a persoanelor sosite din afara orasului (si chiar si alte judete) , destinatie ce i-a atras datorita numarului mare de locuri de munca disponibile .

O astfel de crestere a populatiei nu s-a mai inregistrat in municipiul Hunedoara , deoarece incepand din anul 1990 populatia totala a scazut si se afla in continua scadere , astfel : in 1992 erau 87.873 locuitori , in 1993 erau 85.620 locuitori , in 1994 erau 84.110 locuitori , in 1995 erau 83.190 locuitori , 1996 erau 82.790 locuitori , 1997 erau 82.100 locuitori.

Anul 1998 inregistreaza si el o scadere a populatiei totale fata de anul 1997 respectiv populatia totala a Hunedoarei evidentiata in anul 1998 a fost de 81,771 locuitori (din care 564 in Racastie , 471 in Bos , 84 in Gros , 374 in Hasdat , 1293 in Pestisul Mare ) .Se remarca dupa cum am aratat mai sus , o scadere a numarului de populatie totale si in comunele suburbane ale Municipiului Huedoara .

Aceasta scadere se explica prin faptul ca datorita inchiderii unor sectii apartinatoare C.S.H. si a altor intreprinderi , un numar mare de populatie activa a Hunedoarei a fost trecuta in somaj .Astfel la nivelul anului 1998 , cand totalul populatiei a fost de 78,985 locuitori , alaturi de populatia activa de 46.116 , s-a inregistrat un numar de 10.617 someri (in ajutor de somaj , alocatie de sprijin , ajutor social ). O parte din aceste persoane au parasit orasul Hunedoara , indreptandu-se spre alte zone mai apropriate sau mai indepartate in cautarea unui loc de munca. In unele situatii plecarea din municipiu de resedinta a fost desfiintata .



4.1.3. STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE SI

GRUPE DE VARSTA

Repartizare pe sexe a populatiei unei localitati are o importanta deosebita din punct de vedere social – economic , deoarece situatia respectiva alaturi de alti factori , determina o participare la activitatea economica . Dupa primul razboi mondial , structura pe sexe a populatiei din Hunedoara era predominata de elementul feminin , deci un raport de masculinitate de 0.89. Aceasta pondere se mentine pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial cand , desi pe tara procentul femeilor e mai ridicat , la Hunedoara situatia incepe sa se prezinte invers , raportul de masculinitate devenea supraunitar fapt care constitue o caracteristica a demografiei Hunedoarei .

In ceea ce priveste populatia pe varsta , analizand datele statistice reiese ca cea mai mare parte a populatiei judetului Hunedoara este cuprinsa intre 15-60 ani , aceasta reprezentand mai bine de din total . Ponderea populatiei sub 15 ani este de aproximativ , iar a celei de peste 60 ani de peste 1/10 .

Este interesant de remarcat ca si pe grupe de varsta , raportul de masculinitate este mai mare , in afara grupei de peste 60 ani , singura in care acest raport este subunitat .Faptul ca raportul de masculinitate se mentine supraunitar , constitue o situatie specifica Hunedoarei , determinata de dezvoltarea industriala a municipiului , in care ponderea o detin ramuri specifice muncii barbatilor.

In mediu rural se observa insa un proces invers , adica o predominare a populatiei feminine , aceasta depasind pe cea masulina cu cateva mii.

Astfel , diferenta dintre populatia de sex feminin si cea de sex masculin , in anul 1998 inregistrandu-se 52.2% de locuitori de sex masculin si 47,8% de locuitori de sex feminin . Aceste procente reprezinta 41.296 barbati si 37.689 de femei din populatia totala a Hunedoarei de 78.965 locuitori in acesti ani .

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI

Dezvoltarea puternica a economiei municipiului s-a imbinat cu ridicarea nivelului material si cultural al populatiei , dezvoltarea ocrotirii sanatatii si imbunatatirea situatiei materiale a oamenilor muncii , ceea ce a dus la prelungirea longevitatii si reducerea considerabila a mortalitatii generale . Datorita masurilor luate si a rezultatelor obtinute pe linia maririi numarului caselor de nasteri si a imbunatatirii muncii medico-sanitare , mortalitatea infantila s-a redus.

Analiza datelor statistice din anii care au trecut ne-a permis sa determinam tenditia generala a dinamicii populatiei , care este de crestere necontenita fenomen ce nu este insa caracterizat in egala masura pentru toate partile acestui teritoriu. Cea mai mare crestere a numarului locuitorilor se remarca in jurul municipiilor Deva , Hunedoara . Acest fenomen isi gaseste explicatia in puternica dezvoltare a industriei in cadrul celor trei municipii amintite , care absorb necontenit mana de lucru , mai ales pe cea masculina , din zonele agricole , aceasta gasindu-si intrebuintarea in industrie . Acesta este un fenomen geografic de migrare interioara a populatiei .

Sporul general total al populatiei este foarte mare , atat in comparatie cu cel pe tara , cat si cu cele administrative . De mentionat ca a crescut mult ponderea populatiei urbane si a scazut cea a populatiei rurale . Explicatia o gasim tot in puternica dezvoltare industriala a acestei unitati administrative a tarii . Indicele de natalitate constitue o componenta deosebit de insemnata a evolutiei numarului si structurii populatiei , conditionand cresterea acesteia si constituind un factor important al dinamicii populatiei .

In Municipiul Hunedoara , incepand cu anul 1956 , se constata o crestere a natalitatii . Redresarea natalitatii survine in anii 1967 si mai ales in 1968 , ca urmare a masurilor luate de catre stat pentru inbunatatirea situatiei demografice . Anul 1968 este caracterizat printr-un indice maxim de natalitate de 30,9% inregistrat in

Municipiul Hunedoara , deci cu 5,4% mai mare decat pe intregul judet . Dupa anul 1968 se constata din nou o scadere a natalitatii , indicele inregistrand o tendinta de scadere totusi moderata , fapt care permite ca estimarea pentru viitor sa admita o stabilizare a indicilor de natalitate in jurul valorii de 17% . Analizand per ansamblul judetului fertilitatea populatiei , analiza extrasa din „ Monografia demografica a judetului Hunedoara” rezulta cateva concluzii interesante , valabile si pentru municipiu , din care vom enumera cateva :

scaderea fertilitatii s-a raspandit in ramurile populatiei feminine de la orase mai de timpuriu si s-a propagat mai accelerat in mediul rural ; faptul ca se constata o apropriere a componentului demografic al populatiei in cele doua medii, dovedeste ca deosebirea dintre natalitatea satelor si oraselor nu a fost cauzata de factori biologici , ci numai de un comportament diferit , determinat de dezvoltarea vietii social-economice , a ridicarii nivelului de cultura .

scaderea mai accelerata a fertilitatii in mediul rural se explica prin plecarea spre centrele urbane a populatiei tinere din zonele rurale si deci prin inbunatatirea contigentului feminin fertil ramas pe loc .

aportul mai mare la fertilitate a populatiei si-l aduc grupele intre 20-24 ani si 25-29 ani , care aduc in viata circa 4 din numarul copiilor nenascuti .

Asupra fertilitatii influenteaza si indici de nuptialitate .In Hunedoara se retin urmatorii indici : 8,4 casatorii la 1000 de locuitori in 1968 , 7,5 la 1000 de locuitori in 1970 ajungand pana la 7 la 1000 de locuitori in 1990 , deci un indice mediu pe an de 7,5 la 1000 locuitori , ceea ce reprezinta o stabilitate a acestui indice .

Un alt indice demografic il constituie mortalitatea la 1000 locuitori , remarcandu-se o scadere rapida , mai ales in ultimele decenii. Indicele de mortalitate este mai mic in municipiu decat per ansamblul judetului , diferenta a fost de 4,7 la 1000 de locuitori din 1960 , sau de 5 la 1000 locuitori din 1974 , fiind graitoare .Mortalitatea masculina este

mai ridicata decat mortalitatea feminina . Cauzelor , in general , decurg din imbolnavirile aparatului cardiovascular , din viata sedentara , abuzul de alcool si tutun . Din distributia pe luni a deceselor , se contata ca nivelului cel mai inalt este detinut de luna ianuarie , urmata , in ordine , de lunile decembrie si noiembrie . Astfel mortalitatea inregistreaza o crestere incepand din anul 1994 cand a atins valori de 8,8 la 1000 locuitori si pana in anul 1998 la 1000 locuitori .

Numarul nasterilor in anul 1994 a fost de 1171 adica 14,5 la 1000 locuitori . Dupa acest an s-a inregistrat o scadere a natalitatii pana in anul 1998 cand acesta se ridica din nou la 14,5 la 1000 locuitori . Valorile estimative ale natalitatii se reprezinta astfel : in 1995 cu 13,0 la 1000 locuitori , in 1996 cu 13,7 la 1000 locuitori , 1997 cu 13,4 . Sporul natural s-a mentinut pozitiv deoarece valorile natalitatii au fost peste cele ale mortalitatii . Tot in aceasta perioada a anului 1994 s-a inregistrat o scadere a mortalitatii infantile astfel in 1994 cu 20,03 la 1000 de locuitori , pentru ca in anii urmatori sa execute o fluctuatie de crestere si descrestere a acestui indice demografic .

VII.ASPECTE METODICO - DIDACTICE

PREZENTATE LA ORA DE GEOGRAFIE

7.1 EXCURSIA

Excursiile sunt parte integranta a procesului de predare si se aproprie de formele de activitate extrascolara numai in conditiile lor formale intrucat se desfasoara in afara clasei . Excursia trebuie inteleasa ca o forma de activitate cu ajutorul careia elevii dobandesc cunostinte prin perceperea directa a obiectelor si fenomenelor studiate . Prin observarea vie a naturii se realizeaza o legatura mai stransa intre bazelor stiintelor gaografice studiate in scoala , viata , intre teorie si practica , ceea e contribuie la inlaturarea formalismului in insusirea cunostintelor , la dezvoltarea conceptiei materialist - dialectice despre lume .

Excursiile bine organizate invioreaza munca scolara , sporesc interesul elevilor pentru geografie , stimuleaza dorinta de cunoastere si curiozitate de a intelege temeinic obiectele si fenomenele inconjuratoare.

Contactul cu natura produce copiilor o impresie puternica ,lasa urme adanci in amintirea lor , le trezeste sentimentul de dragoste pentru natura inconjuratoare .

Prin organizarea sistematica de excursii , elevii pot fi pregatiti treptat sa inteleaga obiecte si fenomene geografice mai departate , sa-si faca o imagine clara asupra tarii si asupra altor regiuni ale globului. Excursiile au un caracter aplicativ intrucat creeaza elevilor posibilitatea de a recunoaste si de a recapitula o mare parte a materiei predate in clasa sau a dobandi reprezentari despre obiecte si fenomene ce vor fi utilizate in clasa .

Excursia este un prilej pentru dobandirea unor deprinderi si priceperi folositoare pentru viata . Aceste deprinderi practice au mare importanta pentru dezvoltarea unor calitati.

Excursia in orizontul local are ca scop studiul geografic al imprejurarilor scolii , strazii , satului , orasului , mergand treptat pana la cunoasterea judetului .

In mod similar se pot organiza aplicatii pe teren cu observatii asupra reliefului , vegetatiei , faunei . In aceste aplicatii de teren , pe langa cunoasterea tinutului natal se va urmarii ca elevii sa se obisnuiasca cu munca organizata de cercetare stiintifica a terenului , sa invete cum sa observe si sa analizeze diferite obiecte si fenomene geografice intalnite pe parcurs .

Fiecare aplicatie trebuie sa aiba o tema precisa ce urmeaza sa fie realizata . Se pot fixa teme ca : -orientarea in natura cu ajutorul diferitelor mijloace

-interpretarea formelor de relief

-studierea solurilor si realizarile obtinute de centrele de cercetare . In vederea fixarii , in practica multor invatatori au intrat compuneri cu titlul „ Ce am vazut in excursie „ . In compuneri elevii aduc note originale de nuanta afectiva, prin care isi exprima admiratia si dragostea fata de locurile vizitate .

Lectia , ca activitate de organizare si proiectare a procesului de invatamant , nu poate si nu trebuie sa fie considerata forma exclusiva de instruire si educare . Complexitatea procesului de invatamant , multitudinea obiectelor pe care le vizeaza , varietatea atitudinilor si intereselor elevilor fac necesara si utilizarea altor forme de organizare a activitatii instructiv-educative .

Prin excursia didactica ( in latineste :excursio – omis =calatorie, deplasarea sau plimbarea , de obicei in grup , cu un anumit scop ) se intelege o activitate organizata si proiectata sub forma de calatorie (deplasare) cu durata de cel putin o zi , efectuata in afara localitatii de resedinta , cu un mijloc de transport si are in vedere realizarea unor obiecte instructiv-educative legate de anumite teme prevazute in programele de invatamant .

Ca activitate didactica extrascolara , excursia ofera ocazia pentru formarea si educarea personalitatii integrale , asigura instruirea si aprofundarea in mod direct , activ si constient a cunostintelor , formarea unor priceperi si deprinderi necesare pentru integrarea lor in viata , dinamizarea curiozitatii stiintifice , a spiritului de investigatie , a imaginatiei si a gandirii creative , calirea organismului si dezvoltarea fizica , formarea spiritului de echipa , stimularea curajului si a initiativei.

Functia de baza a unei excursii didactice este , bineinteles , cea cognitiva pentru ca ofera elevilor prilejul de a efectua observatii asupra obiectelor si fenomenelor asa cum se prezinta ele , nemijlocit .

Deci excursiile contribuie la realizarea tuturor functiilor educatiei: educatia intelectuala , educatia morala , educatia patriotica , formarea atitudinii fata de munca , educarea elevilor in cadrul colectivului scolar , educarea elevilor in spiritul disciplinei , educatiei profesionale , educatiei estetice , educatiei fizice si de reconfortare si educatiei ecologice.

Excursiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii :

dupa gradul de extensie a obiectelor si continuturilor

simple : restransa la o anumita tema sau problema ;

complexe : are o tema larga , cu implicatii in domeniul mai multor capitole sau discipline de invatamant ;

dupa durata

scurte : cu teme si timp limitat ;

de lunga durata : complexe tematic si mai multe zile

dupa locul si specificul fenomenelor de cunoscut

in natura : spre regiuni geografice diverse , rezervatii si cu parcuri naturale ;

in unitati productive ;

in institutii culturale : muzee , case memoriale , monumente istorice , etc.;

dupa obiectivele urmarite

de informare si de recreere ;

aplicati practice ;

documente de studiu ;

mixte

5. dupa sarcina didactica fundamentala :

introductive (de pregatire sau preliminare ) : ele se organizeaza inaintea predarii unei teme , avand un rol ilustrativ , de initiere a elevilor ;

de comunicare de noi cunostinte (curente ) : organizate concomitent cu predarea unei teme , avand un rol complex (ilustrativ , demonstrativ si aplicativ ) ;

finale : se organizeaza la sfarsitul predarii unui capitol , avand roluri ilustrative si aplicative sintetice ( de ansamblu), de consolidare si fixare .

Fiind o activitate complexa , desfasurata in afara scolii si chiar a localitatii , care antreneaza o serie de factori si mijloace , excursiile didactice necesita o organizare si o proiectare coerenta , responsabila si eficienta.

In acest context , in structura unei excursii se deosebesc trei etape principale :

a)         pregatirea excursiei : aceasta necesita stabilirea locului de vizitat ; stabilirea traseului de deplasare;a mijloacelor de deplasare; a permisiunii de vizitare cughizi specializati; asigurarea cazarii si mesei elevilor ; organizarea elevilor pe timpul deplasarii dezvoltand spiritul de autoorganizare ; documentarea si stabilirea obiectelor instructiv – educative ale deplasarii; efectuarea , in prealabil , a unui instructaj general de protectie ; asigurarea unui echipament corespunzator deplasarii ; asigurarea trusei sanitare minime , etc.

b)         desfasurarea excursiei : respectarea planului excursiei prezentat in etapa de pregatire ; asigurarea disciplinei in timpul deplasarii spre obiectele de vizitat , cu respectarea indrumarilor oferite de ghizi sau diversele instructiuni din locurile vizate ; consemnarea de catre elevi , in caietele lor , a datelor obtinute prin diverse moduri ; colectionarea de material didactic ;

c) valorificarea rezultatelor excursiei ; se poate face in doua modalitati :

la terminarea vizitarii unui obiect din programul excursiei , concluzii ale ghidului si , dupa caz ale conducatorului excursiei , prin intrebari si lamuriri pe loc ;

la scoala , prin efectuarea unor lucrari de laborator , a unei teme de cercetare in cadrul cercului sau in cadrul unei lectii prin apeluri la cele constate , observate in timpul excursiei .

Geografia , ca obiect cu veche traditie in pregatirea de baza in scoala isi aduce o contributiei de seama in procesul de educare si instruire a tinerelor generatii . Datorita orelor de geografie , in care se reprezinta imagini , date , corelatii intre fenomene sau obiecte geografice , elevilor li se starneste curiozitatea si dorinta de cunoastere , de cercetare a unor fenomene si procese naturale , de documentare suplimentara . Iar acest interes al elevilor este determinat si de modul in care profesorul face accesibile notiunile , stie sa incite gandirea si curiozitatea tinerilor , formandu-le o cultura geografica solida .

Instruirea traditionala se bazeaza aproape in intregime pe expozitv - ilustrativ in cadrul carora explicarea si comentarea lectiilor, precum si comunicarea concluziilor constituie continutul principal al activitatii profesorului .

Noua orientare a invatamantului consta nu in usoara asimilare a cunostintelor printr-o explicare cat mai detaliata ci in a crea un sistem de dificultati de ordin intelectual si a completarea treptata a materialului prezentat elevului , pentru ca acesta sa il insoteasca rezolvand independent sarcinile de lucru care i se dau .

Scopul principal al modernizarii predarii geografice in scoala il constituie sporirea eficientei geografiei ca obiect de invatamant in educarea si instruirea elevilor.

7.2 PROIECT DE LECTIE

CLASA :a IV-a

Unitatea:

Obiectul : Geografie

Subiectul : Vegetatia , fauna si mediul inconjurator

Obiectiv fundamental : dobandirea de cunostinte la vegetatia , fauna si mediul inconjurator , utilizarea corecta a notiunilor si denumirea insusite

Obiective operationale :

O1-sa identifice , care sunt etajele de vegetatie din judet (stepa, silvostepa , etajul padurilor , etajul alpin );

O2-sa exemplifice speciile de animale caracteristice fiecarui etaj vegetal;

O3-sa defineasca notiunea de mediu inconjurator ;

O4-sa descrie mediul inconjurator caracteristic zonei in care locuiesc ;

O5-sa numere elementele componente ale mediului inconjurator ;

06- sa participe intens si cu placere la lectie .

Strategie didactica :

a)     Metode : conversatia , explicatia , observatia exercitiul ;

b)     Mijloace : fise planse cu zone de vegetatie , planse cu plante ocrotitoare de lege , harta biogeografica a Romaniei .

Bibliografie :

„ Geografia Romaniei – Ghidul invatatorului” , Editura All , 2000

Metoda predarii geografiei la clasele I-IV , Manual pentru liceele pedagogice” , EDP , Bucuresti , 1972




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate