Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
» Generalitati, tipuri de lucrari cu foc deschis. Utilaje pentru sudura


Generalitati, tipuri de lucrari cu foc deschis. Utilaje pentru sudura




Generalitati tipuri de lucrari cu foc deschis. Utilaje pentru sudura

1.1. Focul deschis

Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare, pentru gatit, incalzit sau in scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor, focul pentru incalzire in hale industriale si cladiri in constructie.

Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele si elementele combustibile din apropiere.

In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului il constituie vantul, prin directia si viteza sa.

Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi, frunze, capite de fan sau resturi vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.

Daca temperatura flacarii depaseste (700..800)0C, fenomenul principal implicat in propagarea focului il constituie radiatia termica a flacarii.




Alt mod de propagare a focului il constituie gazele fierbinti degajate de ardere.

Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.

1.2. Lucrari cu foc deschis

Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.

Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esential este temperatura ridicata a flacarii sau a jetului de plasma.

La lucrarile de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara si de debitare cu flacara oxiacetilenica, temperatura flacarii poate atinge valori cuprinse intre 2.000 si 3.000 0C .

La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, in centrul arcului temperatura atinge 10.000 0C

Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului, inaltimea, compozitia si diametrul flacarii, de pierderile de caldura prin radiatie si poate atinge urmatoarele valori: flacara de chibrit – (600700) 0C; flacara de lemn – (8501.400) 0C; flacara lampii de petrol – (7801.300) 0C; flacara de bumbac – 305 0C; flacara de hartie – 510 0C; flacara de huila – 1.200 0C; flacara de cauciuc natural – 1.100 0C; flacara de polistiren – 1.300 0C; flacara de sodiu metalic – 900 0C; flacara de magneziu – 2.000 0C.

La gaze temperatura flacarii depinde de continutul amestecului, fiind mai scazuta in amestec cu aerul si mai ridicata in amestec cu oxigenul, astfel: flacara de hidrogen – (2.4003.080) 0C; flacara de metan – (2.2103.030) 0C; flacara de propan – 1.930 0C; flacara de acetilena – (2.3253.137) 0C.

Efectele indirecte constau in actiunea scanteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.

In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric se formeaza scantei ori brocuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea isi pastreaza potentialul de aprindere pana la distante de 5 – 10 m.

Scanteile au dimensiuni de la 0,01mm pana la 0,02mm si dispun de energie termica, fiind capabile sa aprinda materiale usor inflamabile si amestecuri explozive aflate in raza lor de actiune.

Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia avand diametrul intre (25)mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la cateva ore dupa terminarea lucrarii.

Brocurile, ca si scanteile, au diferite traiectorii determinate de particularitatile procedeului si de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit.

Flacarile secundare pot fi determinate de patrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produsi intermediari combustibili ai reactiei dintre oxigen si acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat in intregime in flacara initiala. Flacarile de culoare bleu-pal pot aparea in fante, fisuri, imbinari apropiate sau la capatul unei conducte .

Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite situatii, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante mari de zona aplicarii socului termic .

In categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica, cum ar fi: transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare in conductoarele neutre sau punerea la pamant a circuitului primar; existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie; racordarea necorespunzatoare a pieselor de sudare; sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare; aparitia curentilor indusi in piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea in curent alternativ.

1.3. Utilaje pentru sudare

In cele ce urmeaza sunt precizate principalele conditii tehnice de functionare si utilizare a instalatiilor pentru sudare.

1.3.1. Generatoare de acetilena

In generatorul de acetilena are loc producerea acetilenei prin descompunerea carburei de calciu (carbid) in apa, dupa reactia:

CaC2 + 2H2O → C2H2 + Ca(OH)2+30,4 kcal. (1.1)

carbid apa acetilena hidrat de calciu

Reactia chimica are loc cu o degajare de caldura care provoaca cresterea temperaturii si a presiunii acetilenei, ceea ce creeaza pericolul producerii polimerizarii si exploziei acetilenei, precum si a producerii vaporilor de apa care impurifica acetilena si cauzeaza defecte de sudura. Pentru evitarea acestora, trebuie ca in generator sa existe apa in exces, pina la nivelul prescris, iar apa introdusa sa fie curata si rece, astfel ca in timpul functionarii, temperatura acetilenei sa nu depaseasca 70°C. Teoretic, dintr-un kilogram de carbid se produc 344 l acetilena; in practica insa se obtin (230280)l, datorita impuritatilor din carbid si a descompunerii incomplete a carbidului.

Viteza reactiei de descompunere a carbidului se mareste considerabil cind scade granulatia carbidului si cind creste temperatura apei din generator. Este interzisa utilizarea carbidului cu granulatie mai mica decit cea prevazuta pentru generatorul respectiv.

In functie de caracteristicile constructive si functionale, generatoarele de acetilena (fig. 1 si fig.2) sunt de diverse sisteme si tipuri, dar oricare din acestea trebuie sa asigure posibilitatea producerii acetilenei cu puritate prescrisa, in mod continuu si economic, fara posibilitatea producerii polimerizarii sau exploziei acetilenei. Generatoarele de acetilena trebuie sa cuprinda: generatorul de acetilena propriu-zis, colectorul de gaze, dispozitivul de siguranta pentru evacuarea totala a excedentului de gaze la depasirea presiunii nominale, filtrul de gaz, supapa hidraulica de siguranta, dispozitivul de golire a apei, dispozitivul pentru reglarea automata a cantitatii de acetilena produsa in functie de consum, aparatura de control si masurare. Constructiv, generatoarele de acetilena trebuie sa nu produca scurgeri de acetilena, sa permita evacuarea aerului din interior, iar piesele mobile sa fie din materiale care nu produc scintei in caz de lovire sau cadere si care sa nu contina mai mult de 65% cupru.

Supapa hidraulica de siguranta (fig. 3) se construieste in mai multe tipuri si variante si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa opreasca trecerea flacarii de intoarcere si a undei de soc in generatorul de acetilena si sa le protejeze impotriva patrunderii aerului sau oxigenului provenit de la punctul de utilizare al acetilenei;

sa asigure trecerea acetilenei prin apa sub forma de bule care sa nu formeze un curent continuu de gaz prin care ar putea sa se propage flacara de introducere;

sa asigure, in cazul intoarcerii flacarii, evacuarea rapida in atmosfera a gazelor arse.

Fig. 1. Generator de acetilena tip G.A.1250 C:

1 – corpul generatorului; 2 – clopotul de acumulare; 3 – cos pentru carbid; 4 – cos pentru reziduri; 5 – filtrul de acetilena; 6 – stut de golire; 7 – robinet cana; 8 – robinet de evacuare a aerului; 9 – supapa ; 10 – brida de stringere; 11 – racord; 12 – cocs metalurgic; 13 – piulita dop; 14 – racord furtun; 15 – robinet de nivel; 16 – piulita olandeza; 17 – pilnie supapa; 18 – inchizator; 19 – piciorus; 20 - des­chizator.

Fig. 2. Schema de principiu a unui generator de acetilena stationar de tip „carbid in apa' :

1 – container pentru carbid; 2 – instalatie de ridicat; 3 – buncar pen­tru carbid; 4 – instalatie dozare – alimentare carbid; 5 – camera de generare; 6 – motor hidraulic; 7 – melc pentru amestecare; 8 – ecluza (spatiu depunere namol); 9 – spatiu acumulare acetilena; 10 – rezervor pentru echilibrarea presiunii; 11 – ventil cu plutitor; 12 – ventil pentru evacuarea namolului; 13 – epurator; 14 – supapa hidraulica centrala.

Fig 3. Schema de functionare a unei supape hidraulice de siguranta, de tip „deschis”

Constructia supapei trebuie sa permita demontarea pentru reparare, verificarea si curatirea interioara, intoarcerea flacarii este posibila cand:

viteza amestecului de gaze in suflai este mai mica decit viteza de ardere a amestecului de gaze; aceasta este posibila cind arzatorul s-a incalzit puternic, iar sectiunea ajutajului s-a marit datorita dilatarii; in astfel de cazuri, suflaiul se raceste cu apa;

distanta dintre virful becului suflaiului si suprafata metalului ce se sudeaza, este prea mica;

orificiul becului este partial astupat cu stropi metalici;

amestecul de gaze are un exces mare de oxigen.

Filtrul de gaz are rolul de a retine impuritatile din acetilena care influenteaza asupra calitatii sudurii. Este necesar ca periodic, precum si la fiecare incepere a lucrului, sudorul sa verifice atent buna stare de functionare a generatorului de acetilena; la supapa hidraulica de siguranta se va convinge de buna curatire interioara si de existenta apei pina la nivelul prescris. Butoaiele de carbid trebuie depozitate in locuri uscate, bine aerisite si ferite de inundatii; deschiderea capacului se va face numai cind este necesar si folosind cutite sau cleste pentru evitarea pericolului de explozie.

1.3.2 Butelii de acetilena

Se utilizeaza recipiente din otel care contin o masa poroasa si acetona, in care acetilena se dizolva sub presiune (15 kgf/cm2). La exterior, butelia este vopsita in culoare bruna, cu un inel de culoare rosie, iar inscriptia este executata cu vopsea alba.

Inainte de utilizare se verifica fiecare butelie in parte, in ceea ce priveste: existenta sigiliului de incarcare cu acetilena, existenta tuturor pieselor necesare, lipsa unor defecte la corpul si robinetul buteliei (adincituri, crapaturi, neetanseitati etc), nedepasirea termenului de verificare periodica indicat prin poansonare pe corpul buteliei, buna functionare a robinetului. La transportare si utilizare, butelia va fi ferita de loviri sau incalzire peste 40°C.

1.3.3 Butelii de oxigen

Butelia contine oxigen gazos, comprimat la presiunea de 150 kgf/cm2; pentru usoara identificare, la exterior este vopsita in culoare albastra, iar inscriptia de culoare alba.

Conditiile referitoare la verificarea, utilizarea si transportarea buteliilor de oxigen sunt similare cu cele pentru buteliile de acetilena, dar trebuie acordata o atentie maxima pericolului pe care il prezinta substantele grase pe robinetul buteliei sau pe sculele ori mana cu care se manipuleaza.

Defectele constatate la buteliile de acetilena sau de oxigen, indiferent de natura lor, vor fi reparate numai de catre intreprinderea care a executat incarcarea lor cu gazele respective.

Depozitarea buteliilor se va face in incaperi special amenajate, in pozitie verticala, asigurate contra caderii si avind bine infiletat capacul de protectie.

1.3.4 Reductoare de presiune

Reductoarele trebuie sa realizeze reducerea presiunii gazului care iese din butelie, la valoarea presiunii de reglare si sa mentina cat mai constanta aceasta presiune pe tot timpul functionarii.

Constructiv, reductoarele pentru gaze comprimate sunt similare cu cele pentru acetilena, dar difera sistemul de prindere la butelie .

Fiecare reductor va fi verificat inainte de montare si dupa montare in ceea ce priveste buna stare de functionare. In timpul functionarii, la reductor se pot produce: neetanseitati la imbinare, astuparea reductorului cu diverse impuritati, scaderea presiunii de lucru datorita defectarii arcului, inghetarea reductorului, aprinderea robinetului sau reductorului de oxigen datorita existentei unor substante grase etc. In astfel de cazuri se va inchide etans robinetul buteliei, iar repararea se va executa de personalul specializat.

Fig.- 4. Arzator pentru sudare:

a si c – arzatorul injector; b – teava de amestec; 1 – corp; 2 – racord; 3 – sita; 4 – racord; 5, 6 – robinete;

7, 10 – conuri; 8 – spatiu de de­presiune; 9 – spatiu circular; 11 – difuzor; 12 – piulita de stringere; 13 - garnitura inelara; 14 – teava de amestec; 15 – portiune filetata; 16 – bec; 17 – ajutaj.

1.3.5 Suflaiuri

Suflaiurile pentru sudare trebuie sa asigure realizarea unui amestec omogen de oxigen si gaz combustibil, sa permita reglarea usoara si precisa a flacarii de sudura, sa asigure mentinerea unei flacari stabile, precum si utilizarea usoara si fara pericol. Pentru sudare, cele mai des folosite sunt suflaiurile de joasa sau medie presiune, cu injector, pentru acetilena (fig. 4 ). Datorita vitezei mari a oxigenului, in camera de amestec se creeaza o depresiune care face ca acetilena sa intre cu viteza mare si sa se amestece cu oxigenul.

Pentru verificarea bunei stari de functionare a suflaiului, se deschide mai intii robinetul de oxigen si se verifica daca se produce aspiratia la racordul de acetilena, dupa care se inchide robinetul de oxigen. Dupa legarea furtunului de acetilena se deschide robinetul de acetilena pentru evacuarea aerului de pe traseu.

Pentru aprindere, se deschide mai intai robinetul de oxigen si apoi cel de acetilena, iar reglarea flacarii se face cu robinetul de acetilena pina la obtinerea unui nucleu bine conturat. Pentru stingere, se inchide mai intii acetilena. In cazul in care se produce fenomenul de intoarcere a flacarii, suflaiul, dupa stingere va fi racit prin cufundare in apa.

1.3.6Tuburi de cauciuc

Se folosesc tuburi de cauciuc cu insertie; cele pentru acetilena sunt de culoare rosie la exterior si neagra la interior, iar cele pentru oxigen sunt albastre la exterior si negre la interior.

Se utilizeaza numai tuburile aflate in perfecta stare, fara crapaturi, umflaturi, rupturi, desprinderi intre straturi. Tuburile se fixeaza cu ajutorul unor nipluri, cu asigurarea unei bune etansari.

1.3.7Accesorii

In afara de echipamentul de protectie al sudorului fiecare sudor trebuie sa aiba la dispozitie: ciocane de sudura, perie de sirma, ace de alama pentru curatirea suflaiului, sabloane pentru verificarea rostului de sudura si a imbinarii, polizor pentru indepartarea defectelor, poanson pentru marcarea imbinarilor executate.

1. Taierea metalelor Taierea metalelor se face, in general, prin urmatoarele procedee :

taierea cu flacara de oxigen si gaz;

taierea cu arc electric.

2. Masuri de prevenire stingere a incendiilor pentru operatii de sudare

2.1 Model referitor la riscul de explozie determinat de utilizarea generatoarelor transportabile de acetilena

2.1.1 Elemente generale referitoare la sudarea cu flacara oxiacetilenica

Tehnologia de sudare cu gaze, are in prezent una dintre cele mai largi utilizari in tehnica. Spre exemplu, sudarea cu flacara oxiacetilenica, are proprietatea ca acetilena poate fi obtinuta in zonele de lucru, adica in locurile unde trebuie executata lucrarea respectiva (sudare, lipire etc.)

Pentru executarea unor lucrari de acest fel, in conditii de siguranta, este necesar, sa se respecte o serie de masuri generale si specifice care se refera la domenii cum sunt prevenirea si stingerea incendiilor respectiv securitatea muncii .

Pentru mentinerea sub control a riscurilor de incendiu sau de explozie, evaluatorii din industrie, trebuie sa cunoasca si sa aplice atat normele generale si specifice aparare impotriva incendiilor cat si pe cele de securitate a muncii; de asemenea acestia trebuie sa aiba pregatirea necesara pentru a fi in masura sa identifice si sa evalueze, zonele cu risc de explozie si de incendiu, zone, care exista si in cazul utilizarii acestui tip de generator.

2.1.2. Acetilena. Proprietati fizico – chimice principale

Acetilena (etina) este primul termen din seria hidrocarburilor nesaturate aciclice, denumite alchine (alifatice); se obtine din carbura de calciu (carbid) prin tratarea cu apa (hidroliza carburii de calciu in generatoare de acetilena); are formula chimica C2H2, este un gaz incolor, inodor si inflamabil; in conditii de temperatura 293,15 K si presiune aproximativ 100000Pa, are densitatea de 1,09 kg/m cub, fiind mai usoara decat aerul care in aceleasi conditii are densitatea 1,28 kg/ m3.

In cazul acestui procedeu de sudare, topirea metalului este realizata prin caldura degajata la arderea amestecului de acetilena si oxigen, flacara fiind produsa de un arzator construit special (element component al aparatului pentru sudarea cu flacara oxiacetilenica

Amestecul de acetilena - aer se gaseste in limitele concentratiilor explozive in domeniul ( 2,40 82 )%.

Din punct de vedere al zonelor de lucru , acetilena se poate obtine:

local - in zonele de lucru, folosind generatorul de acetilena, aparat ce asigura reactia controlata intre apa si carbid;

industrial - caz in care, dupa producere, acetilena este stocata sub presiune in butelii de acetilena destinate consumului industrial.



Pentru executarea lucrarilor de acest tip este necesar sa se utilizeze oxigen, care reprezinta comburantul; acesta este livrat /utilizat in /din butelii la presiunea de aproximativ 15Pa.

2.2 Reguli /masuri generale si specifice de prevenire /stingere a incendiilor

2.2.1 Obligatiile persoanelor fizice cu atributii de conducere

Persoana fizica cu atributii de conducere ( patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispozitie etc.), modul de executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:

stabilirea dupa caz a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis ( topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curatiri prin ardere etc.), si a persoanelor care le supravegheaza;

stabilirea locurilor /zonelor cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului deschis;

nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permisul de lucru cu foc;

descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc;

intocmirea unei instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari care sa se afle la executant si sa fie prelucrata cu acesta inainte de inceperea lucrarilor.

In cazul lucrarilor cu foc deschis care se executa in instalatii si in locuri /zone in care exista risc de incendiu sau de explozie, persoana cu atributii de conducere va dispune dupa caz luarea unor masuri suplimentare de protectie .

2.2.2 Restrictii privind utilizarea focului deschis

Este interzisa utilizarea focului deschis in locurile (incaperile, zonele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) in care se prelucreaza, utilizeaza, depoziteaza, vehiculeaza si manipuleaza, materiale si substante combustibile sau care, in prezenta focului deschis, prezinta pericol de incendiu sau de explozie precum si in apropierea acestora, cum sunt:

instalatiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport si distributia gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;

instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);

gospodarii de ungere, actionari hidraulice care utilizeaza uleiuri sau alte lichide combustibile;

sectiile si atelierele de: vopsitorie, prelucrarea lemnului, modelarii, acoperiri metalice, intretinere si reparatie a autovehiculelor si utilajelor de ridicat si stivuit, vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;

depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina etc.) material lemnos si produse din lemn, produse textile ,de hartie , carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.;

incaperile in care se executa operatiuni de spalare sau de curatare cu produse petroliere (benzina, neofalina, parchetin, petrosin, etc.), precum si de vopsire in care s-au folosit solventi inflamabili;

incaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;

incaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile;

laboratoarele si statiile – pilot in care se utilizeaza substante combustibile;

incaperile de incarcat acumulatori;

Incaperile cu echipament electric, de calcul, masura, control, automatizare, semnalizare, control trafic;

incaperile speciale de cabluri electrice;

constructii civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expozitii, cinematografe etc.).

2.2.3 Obligatiile sefilor sectoarelor de activitate

Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) pentru care se face referire la art. 98 alin.(1) din Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin O.M.I. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor, se intocmeste in doua exemplare, din care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane la emitent ( seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea);

Sefii sectoarelor de activitate (ateliere, sectii, depozite, instalatii etc.) in care se executa operatiuni cu foc deschis, au obligatia sa asigure masuri pentru:

pregatirea zonelor de lucru, conform Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin O.M.I. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor ;

instruirea personalului;

controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor, dupa terminarea lucrarilor.

2.2.4 Obligatiile executantilor si emitentilor de permise de lucru cu foc deschis

Permisul de lucru cu foc, se preda de catre executant, emitentului; in mod similar se procedeaza si in cazul autorizatiei de lucru.

Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa se afle in stare de functionare; de indeplinirea acestei cerinte raspunde executantul.

Toate echipamentele si aparatele de sudura se intretin si se verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului; proprietarul acestora trebuie sa faca dovada efectuarii intretinerii si verificarii lor la termen de catre personal specializat.

2.2.5 Pregatirea zonelor/locurilor pentru sudare

Pregatirea locurilor /zonelor in care urmeaza sa se execute operatia de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica presupune:

protectia zonei cu panouri incombustibile cu inaltimea de minimum 2 m, ancorate corespunzator de podele;

protectia pardoselilor din materiale combustibile cu straturi de nisip avand grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu placi din materiale incombustibile;

indepartarea materialelor si substantelor combustibile transportabile la distante de cel putin 10 m de locul sudarii sau taierii;

curatarea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 100 mm de o parte si de alta in jurul punctului de lucru;

umezirea cu apa sau protejarea cu panouri incombustibile a materialelor si elementelor de constructie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte particule de materiale incandescente;

inlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scantei, particule incandescente etc.), sa intre in contact cu eventualele materiale combustibile din incaperile adiacente sau la cota inferioara, prin acoperirea sau obturarea golurilor sau orificiilor din pardoseala si pereti cu placi sau dopuri incombustibile;

amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena transportabil si a buteliei de oxigen, astfel: cel putin 10 m intre acestea si locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis si, respectiv, cel putin 5 m intre ele;

dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;

asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrarilor cu foc deschis.

Nu se admite utilizarea focului deschis la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili etc.), respectiv 10 m fata de materiale sau substante combustibile (lemn, hartie, carton asfaltat, bitum, ulei, etc.), fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.

2.2.6 Conditii de utilizare a generatoarelor transportabile de acetilena.

Generatoarele de acetilena transportabile se instaleaza, de regula, in afara incaperii unde se sudeaza, ferite de razele solare sau de sursele cu foc deschis; in mod exceptional se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai in incaperi in care se executa lucrari de reparatii, montaj sau de intretinere cu caracter temporar, in urmatoarele conditii:

debitul maxim de acetilena sa nu depaseasca 3,2 m3/h;

generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;

incarcatura de carbid sa nu depaseasca cantitatea de 4 kg;

incaperea sa aiba un volum de minimum 350 m3/h si sa fie eficient ventilata;

sa se respecte distantele de siguranta;

sa se realizeze, pe toata durata amplasarii generatorului in incapere, oprirea functionarii eventualelor utilaje care lucreaza cu flacara sau care produc scantei.

Lucrarile de sudare la instalatii, rezervoare, recipiente si conducte prin care s-au vehiculat si in care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili, se vor efectua numai dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalatiilor si dupa efectuarea analizelor de laborator; piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de sudare sau de taiere se vor curata in prealabil de materialele combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.

Pe timpul executarii lucrarilor cu foc deschis trebuie sa se asigure:

supravegherea permanenta a dispersiei raspandirii si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de materiale incandescente;

inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute;

interzicerea agatarii arzatoarelor de buteliile de oxigen sau de generatoarele pentru acetilena;

neefectuarea unor deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonelor de lucru;

evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pentru perioade de timp indelungate.

In toate cazurile, unde este constituit si functioneaza un serviciu de pompieri civili se va asigura inregistrarea la acesta a permisului de lucru cu foc (autorizatiei de lucru ), inainte de inceperea lucrarilor:

operatorii repartizati pentru utilizarea generatoarelor transportabile de acetilena vor fi sudori specializati;

sudorii care utilizeaza, verifica si repara generatoarele transportabile de acetilena vor fi autorizati;

sudorii vor purta numai imbracaminte si incaltaminte antistatica.

2.2.7 Masuri la finalizarea lucrarilor de sudare.

La terminarea lucrarilor trebuie sa se asigure , in mod obligatoriu urmatoarele masuri:

verificarea locurilor in care s-au executat lucrari, a spatiilor adiacente si a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca au fost generate focare de incendiu (zone incandescente, degajari de fum etc.);

verificarea, la anumite intervale de timp a situatiei existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia;

depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite pentru lucrare;

reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;

colectarea namolului (slamului) de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora intr-un loc special amenajat.



3. Zone cu risc de explozie . Cerinte principale

3.1 Zone de amplasare. Depozitarea generatoarelor transportabile de acetilena

Generatorul de acetilena si tubul de oxigen vor fi amplasate in incaperi separate care sa indeplineasca simultan urmatoarele cerinte minime:

spatiile (incaperile) trebuie sa fie construite numai din materiale incombustibile;

spatiile (incaperile) trebuie sa fie separate prin pereti rezistenti la foc, fara goluri practicate in acestea;

spatiile (incaperile) trebuie sa fie prevazute cu posibilitati de aerisire /ventilatie naturala;

este interzisa depozitarea materialelor combustibile sau inflamabile sub orice forma in incaperile destinate depozitarii generatoarelor de acetilena;

este interzisa depozitarea generatoarelor care mai contin gaze de acetilena neconsumate, in incaperile destinate pentru acestea.

3.2. Zonele din interiorul generatorului de acetilena

Acumularea de acetilena in interiorul generatorului de acetilena se poate realiza in cosul pentru carbid, in clopotul de acetilena, in conducte, in filtrul de acetilena sau la supapele hidraulice de siguranta. Patrunderile de aer care permit generarea amestecurilor explozive in aceste zone, au loc pe timpul operatiilor de schimbare a incarcaturii de carbid; producerea unei explozii poate sa aiba loc, spre exemplu, atunci cand procesul de descompunere a carbidului nu este controlat sub aspect termic sau cand au loc intoarceri de flacara, situatie generata de conditiile utilizarii unor supape de siguranta defecte.

In aceste cazuri, controlul riscurilor de explozie se poate realiza prin:

limitarea patrunderilor de aer in incintele generatorului si anexele acestuia, prin adoptarea unor solutii corespunzatoare inca din faza de proiectare a acestora, iar in exploatare prin spalarea cu azot dupa terminarea lucrarilor;

eliminarea oricaror surse de initiere a exploziilor amestecurilor in care acestea s-au format prin controlarea sub aspect termic a procesului de descompunere a carbidului, cat si prin respectarea in totalitate a interdictiilor privind accesul cu foc deschis;

in constructia generatorului si a anexelor acestuia, unde exista posibilitatea contactului cu acetilena, nu este permisa utilizarea unor materiale cu care aceasta reactioneaza (argint, plumb, aluminiu, cupru etc.);

pentru exploatarea in conditii de siguranta, temperatura apei in generator nu trebuie sa depaseasca, in functionare, valoarea de 70 0C.

3.3Zonele de depozitare a carbidului in recipienti metalici.

In prezenta umiditatii din atmosfera, carbura de calciu poate genera aparitia unor amestecuri de acetilena - aer, in limitele concentratiilor explozive; in acest sens se impun o serie de masuri minime :

obligativitatea cu privire la grija pe care trebuie sa o manifeste personalul pentru a nu deteriora sub nici o forma butoaiele de carbid, prin protejarea acestora la socuri (mecanice, etc.), impotriva incalzirilor fata de diferite surse etc.;

la operatia privind deschiderea butoaielor se interzice utilizarea uneltelor care pot genera scantei;

butoaiele metalice in care se pastreaza carbidul vor fi inchise ermetic si vor purta inscriptia 'carbid, a se feri de umezeala';

pardoselile incaperilor destinate depozitarii butoaielor cu carbid vor fi cu 0,20 m, mai ridicate decat cota incaperilor vecine, iar in cazul in care nu este posibil, acestea vor fi instalate pe un esafodaj la cota minima de 0,20 m fata de pardoseala si la 0,50 m fata de sol;

este interzisa depozitarea buteliilor de oxigen impreuna cu recipientii cu carbid;

sculele utilizate vor fi confectionate din metale neferoase care sa nu genereze scantei mecanice;

este interzisa trecerea conductelor de: apa, termoficare, gaze etc., prin spatiile in care se depoziteaza carbid;

usile depozitului de carbid vor fi marcate cu inscriptii prin care se interzice utilizarea focului deschis sau a apei, conform cu standardele in vigoare;

se interzice depozitarea carbidului, in subsolurile sau demisolurile constructiilor.

3.4 Zonele pentru depozitarea tuburilor de oxigen.

Buteliile pentru oxigen, vor fi verificate conform prescriptiilor tehnice in vigoare elaborate de I.S.C.I.R..

Este interzisa depozitarea buteliilor incarcate cu oxigen tehnic in aceleasi incaperi cu butelii incarcate cu alte gaze combustibile.

Usile incaperilor pentru depozitarea tuburilor de oxigen, vor fi inscriptionate cu indicatoare de securitate, conform standardelor in vigoare care se refera la culori si indicatoare de securitate, conditii tehnice generale si reprezentari).

Se interzice utilizarea materiilor grase in contact direct cu tuburile de oxigen;

Recipientele de tip butelii pentru oxigen, pline sau goale, se depoziteaza numai in pozitie verticala si se asigura impotriva rasturnarilor de orice natura.

Este interzisa expunerea tuburilor de oxigen in mod direct la radiatia solara.

3.5 Zonele pentru depozitarea deseurilor de carbid

Reziduurile obtinute in urma operatiilor de sudare sunt formate din carbid consumat, care pot sa genereze in timp gaze de acetilena; in acest sens se impun urmatoarele masuri:

depozitarea reziduurilor in incaperi sau deversarea lor in canalizari poate sa conduca la formarea unor amestecuri cu concentratii explozive; de aceea reziduurile de carbid se vor depozita numai in gropi amenajate si amplasate la cel putin 20 m de generatorul transportabil de acetilena, de locul de sudare sau de orice constructie:

in zonele de deversare a deseurilor este obligatorie instalarea unor indicatoare de securitate, cu privire la interdictia privind utilizarea surselor de caldura de orice natura conform standardelor in vigoare.

3. 6 Substante pentru stingerea incendiilor de acetilena

Stingerea incendiilor in cazul utilizarii acetilenei se poate realiza utilizand substante stingatoare cum sunt: gazele inerte (dioxidul de carbon etc.), pulberi (praf si dioxid de carbon), nisipul etc.

Este interzis sa se foloseasca pentru stingerea incendiilor, agenti cum sunt: apa, spumele chimice sau aburul, ca urmare a reactiei ce are loc.

3.7 Masuri de prevenire a incendiilor la imbutelierea si utilizarea oxigenului

Oxigenul este unul dintre cele mai raspandite elemente din natura. La temperatura normala de 20 °C si presiunea atmosferica 760 mm col.Hg, oxigenul se prezinta ca fiind un gaz incolor, fara gust si fara miros; densitatea sa in raport cu aerul este de aproximativ 1,105.

Un m3 de oxigen, la presiune si temperatura normala, cantareste aproximativ 1,33 kg. Racit pana la temperatura de 183 °C, la presiunea atmosferica, oxigenul se lichefiaza, avand culoarea albastruie.

Un litru de oxigen lichid cantareste 1,13 kg si se transforma, prin evaporare, in aproximativ 800 1 de gaz. Oxigenul este un gaz incombustibil care intretine in mod activ procesele de ardere.

Cu exceptia aurului si platinii, toate metalele ard in atmosfera de oxigen. De asemenea arama (cuprul), prezinta proprietatea ca temperatura de aprindere este atat de mare, incat in conductele din oxigen se utilizeaza elemente cu functia de opritoare de flacara.

Aprinderea spontana a corpurilor grase, care poate sa aiba loc in anumite imprejurari, in prezenta aerului, devine posibila (certa) in prezenta unei atmosfere imbogatite cu oxigen, in special in prezenta oxigenului pur; in acest caz se poate ajunge la arderi/explozii virulente.

Oxigenul, fiind mai greu in raport cu aerul, are tendinta de a se acumula in zonele apropiate solului (gropi, canale, subsoluri etc.); aceasta tendinta se accentueaza cu cat temperatura lui este mai coborata.

Corpurile care au in compunere sau pe suprafata lor continut de grasimi, se aprind usor in prezenta oxigenului pur. Acest fenomen se accentueaza atunci cand oxigenul se afla sub presiune, deoarece oxidarea are loc instantaneu; caldura care se degaja in timpul oxidarii genereaza astfel aprinderea substantei organice; deoarece oxigenul activeaza arderea, poate genera explozii virulente.

In aceste conditii, aprinderea se produce la temperaturi ale mediului ambiant, cu toate ca temperatura de aprindere /ardere a uleiurilor in aer este de aproximativ (300400)°C.

Avand in vedere pericolul major pe care il prezinta substantele grase cat si elementele ce prezinta un continut de grasimi, in contact cu oxigenul sub presiune, se interzice utilizarea oxigenului in locul aerului comprimat ca de exemplu: pentru vopsire prin pulverizare lacuri sau vopseluri, antrenarea uneltelor pneumatice, curatirea unor obiecte prin suflarea aschiilor, a prafului, a imbracamintei etc.

Patrunderea unor gaze combustibile in interiorul recipientelor de tip butelii pentru oxigen, prezinta pericol deosebit. Pentru prevenirea acestor situatii, normele de securitate a muncii, interzic spre exemplu, golirea completa a recipientului si prevad ca in interiorul acestuia sa ramana oxigen la o presiune de cel putin 3 atmosfere (3 MPa).

4. Dispozitie privind utilizarea focului deschis

DISPOZITIA

nr. 5 din 01 septembrie 2007

referitoare la utilizarea focului deschis

Avand in vedere prevederile art.19 din Legea nr.307/2006 si art.5 din Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.163 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor,

Directorul scolii/gradinitei

DISPUNE:

art1. Incepand cu data prezentei, urmatorii:

- director adjunct: . . . . . . . . . . . . . . . . ..;

- cadru tehnic p.s.i: . . . . . . . . . . . . . . . . ;

- sef personal intretinere: . . . . . . . . . . . . . . ,

sunt imputerniciti sa elibereze permise de lucru cu foc deschis;

art2. Sefii compartimentelor nominalizate, organizeaza controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor inainte si dupa finalizarea lucarilor; in cazul in care se constata ca nu se respecta masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor acestea, se sesizeaza.

art3.Sefii de compartimente nominalizati prin prezenta dispozitie vor stabili conditiile de lucru pentru persoanele autorizate din cadrul agentului medicale care urmeaza sa execute lucrari cu foc deschis.

art4. Activitatile cu foc deschis se vor executa numai pe baza permisului de lucru cu foc deschis conform modelului dat la anexa A.3.2 si va fi intocmit in 2 exemplare.

art5. Permisul de lucru cu foc deschis se elibereaza pentru urmatoarele tipuri de lucrari:

- de sudare oxiacetilenica sau electrica;

- de taiere a metalelor cu acetilena sau gaze;

- de lipire cu flacara;

- de orice natura, care poate provoca scanteie;

- de orice natura in care se utilizeaza foc cu flacara.

art6. Pentru urmatoarele masuri si controlul riscurilor de incendiu se dispun:



- stabilirea amplasamentului unde urmeaza sa se execute lucrarea;

- indepartarea sau protejarea materialelor combustibile de la vecinatati;

- dotarea zonelor de lucru cu mijloace de prima interventie;

- instruirea personalului privind lucrarile ce trebuie executate;

- asigurarea supravegherii, precum si controlul obligatoriu la terminarea activitatilor.

art7. Prezenta dispozitie scrisa va fi adusa la cunostinta sefilor locurilor de munca nominalizati.

art8. Prezenta dispozitie scrisa va fi adusa la cunostinta intregului personal de pe locurile de munca.

Director Sef birou juridic Sef birou resurse umane

5. Model de permis de lucru cu foc

Unitatea emitenta

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr. . din

Se elibereaza prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ., ajutat de doamna/ domnul ., care urmeaza sa execute , folosind la (in) . Lucrarile incep la data de ora .., si se incheie la data de ora

Premergator, pe timpul si la terminarea lucrarilor cu foc se vor lua urmatoarele masuri:

1. Indepartarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrarilor si din apropierea acesteia, pe o raza de.metri, astfel:

2. Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalatiilor, prin:

3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrarile se realizeaza astfel:

4. Verificarea zonei de lucru si a vecinatatilor acesteia, inlaturarea surselor de aprindere si a conditiilor care favorizeaza producerea incendiilor si a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.

5. Inceperea lucrarilor cu foc s-a facut in baza buletinului de analiza nr. . din .., eliberat de ..(acolo unde este cazul)

6. Respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru:

7. In zona de lucru se asigura urmatoarele mijloace de stingere a incendiilor:

8. Lucrarile cu foc deschis nu se executa daca sunt conditii de vant

9. Pe timpul lucrarilor se asigura supravegherea acestora de catre doamna/domnul ..

10. Seful serviciului public voluntar/privat pentru situatii de urgenta este anuntat despre inceperea, intreruperea si incheierea lucrarii.

11. Controlul masurilor de aparare impotriva incendiilor se asigura de catre doamna/domnul

12. Supravegherea lucrarilor cu foc se asigura de catre doamna/domnul

13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunta la . prin .

14. Alte masuri specifice de aparare impotriva incendiului

15. Personalul de executie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor de aparare impotriva incendiului.

Responsabili

Numele si prenumele

Semnatura

Emitentul

Seful sectorului in care se executa lucrarile

Executantii lucrarilor cu foc

Serviciul public voluntar/privat pentru situatii de urgenta

Bibliografie

[1] Balulescu P., Craciun I., (1993), Agenda Pompierului, Editura Tehnica, Bucuresti.

[2] Buletinul pompierilor 1984, nr. 4.

[3] Caiet selectiv nr. 5.

[4] Golovanov N., Popescu G., Dumitrana T., Coatu S., (2000), Evaluarea riscurilor generate de descarcarile electrostatice, Editura Tehnica, Bucuresti.

[5] Lepadatu M., (2000), Transportul rutier de marfuri periculoase A.D.R., Editura I.F.P.T.R. Miercurea-Ciuc.

[6] *** Normele Generale de protectia muncii, (2002), Editor, Institutul National de Cercetare- Dezvoltare pentru Protectia Muncii, Bucuresti.

[7] *** O.M.I. nr. 108/1 august 2001 – pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice D.G.P.S.I. – 004.

[8] *** O.M.I. nr. 163/2007 – pentru aprobarea Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor.

[9] *** Legea nr. 180/2002 – privind regimul juridic al contraventiei.

[10] *** Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, aparuta in Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006.

[11] *** H.G.R. nr. 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Legea securitatii si sanatatii in munca, nr. 319/2006 publicata in Monitorul Oficial nr. 828 din 30 octombrie 2006.

[12] *** P – 118/1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor, editia a II-a, Editura FAST - PRINT I.P.C.T., Bucuresti, 1999.

[13] Popescu G., Flucus I., Serban M., Balanescu L., (2002), Elemente generale privind tipologia cauzelor de incendiu. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor, “ Conferinta a IX- a internationala“ - Eficienta, confort, conservarea energiei si protectia mediului”, pag (27 . 29), Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti .

[14] Popescu G., (1995), Puncte de vedere privind definirea riscului de incendiu, publicatia „Alo, 981!”, nr. (2 . 4).

[15] Popescu G., (1995), Riscul de incendiu, revista „Alo, 981!”, nr. 35.

[16] Popescu G., (1994), Riscul de incendiu. Modalitati de definire si cuantificare. Puncte de vedere, publicatia, Indrumator legislativ, economic si tehnic, nr. (120 . 121).

[17] Popescu G., Balanescu, L., (2005), Prevenirea incendiilor la autovehicule, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, Bucuresti.

[18] Popescu G., (2003), Puncte de vedere privind riscul de incendiu. A XXXVIII – a Conferinta Nationala de Instalatii pentru inceputul mileniului trei, (14 - 16) octombrie, Sinaia, Romania.

[19] Popescu, G., (2000 – 2004), Note de curs, Prevenirea incendiilor , Facultatea de Pompieri – Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza”.

[20] Popescu G., (2001), Particularitati privind manifestarea cauzelor de incendiu de natura electrica, lucrarile Sesiunii de comunicari stiintifice a Facultatii de Pompieri, editia a IV-a ” S.I.G.P.R.O.T. 2001”.

[21] Popescu G., Pavel D., Divoiu G., Tarala. A., Dolha. S., Elemente generale si specifice referitoare la ecuatia cauzei de incendiu. Masuri de prevenire a incendiilor / exploziilor, ,,Sesiunea de comunicari stiintifice a Facultatii de Pompieri” SIGPROT-2007.

[22] Popescu G., Mocanita O., Buruiana O., Managementul activitatilor de prevenire, Aplicatie la ecuatia cauzei de incendiu. ,,Sesiunea de comunicari stiintifice a Facultatii de Pompieri” SIGPROT 2007.

[23] Popescu G., Darie E., Branisteanu B., Tarala A. – Evaluarea riscurilor de incendiu/explozie utilizand ecuatia cauzei de incendiu. Studiu de caz. ,,Sesiunea de comunicari stiintifice a Facultatii de Pompieri” SIGPROT 2007.

[24] *** SR 8421 – 1/1999 – Protectie impotriva incendiilor. Vocabular, partea 1: Termeni generali si fenomene ale focului.

[25] *** SR 8421 – 1/A1/2000 – Protectie impotriva incendiilor. Vocabular, partea 1: Termeni generali si fenomene ale incendiilor.

[26] *** SR EN 2/1995, (2005), Clase de incendiu, Institutul Roman de Standardizare, Bucuresti.

[27] *** SR ISO 8421 – (1 . 8)/1999, (2000), Protectia impotriva incendiilor. Vocabular. Termeni generali si fenomene ale incendiilor, Asociatia Romana de Standardizare, Bucuresti.

[28] *** STAS 6306/1-80 – Generatoare de acetilena. Clasificare si terminologie.

[29] *** STAS 6306/3-82 – Generatoare de acetilena. Conditii tehnice generale de calitate.

[30] *** SR EN ISO 11611:2008 – Imbracaminte de protectie utilizata la activitati de sudura si tehnici conexe.

[31] *** SR EN 14717:2005 – Sudare si procedee conexe. Lista de verificari referitoare la mediu.

[32] *** SR EN 982:2001 – Securitatea masinilor. Cerinte referitoare la sistemele de actionare hidraulice si pneumatice si la componenetele acestora. Hidraulica.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate