Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Strategii, metode si mijloace de invatamant


Strategii, metode si mijloace de invatamant




Curs de pedagogie

Anul II, Semestrul I

Teoria si metodologia instruirii si evaluarii

TEMA 3 : STRATEGII, METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT

Structura

Strategie, metoda si procedeu in instruirea scolara

Conexiuni ale metodologiei instruirii

Metode moderne si metode clasice

Un posibil sistem al metodelor de invatamant




Mijloacele de invatamant (suporturi didactice)

Introducere

In activitatea didactica (de predare-invatare in clasa) se pot pune mai multe intrebari esentiale a caror raspunsuri invoca elementele de baza ale procesului de invatamant:

DE CE SE PREDA SI SE INVATA (CEVA ANUME) - Raspunsul ne conduce la definirea finalitatilor educationale, cu deosebire a obiectivelor pedagogice/educationale.

CE si CIT SE PREDA SI SE INVATA? definirea continuturilor de predare– invatare - curriculum-ul scolar

CUM SE PREDA (SI SE INVATA?) – strategiile, metodele si procedeele pedagogice (didactice)

CU CE SE PREDA SI INVATA? – descrierea mijloacelor de invatamant

CUM stim ca se invata ceea ce se preda - evaluarea

Raspunsurile la intrebarile CUM si CU CE au conturat un domeniu important al

didacticii, pe care unii pedagogi l-au numit intr-o vreme TEHNOLOGIA INSTRUIRII.

Totalitatea aspectelor legate de strategiile, metodele si procedeele didactice, in conexiune cu alte elemente formeaza domeniul numit metodologia a instruirii/ didactica (dupa unii autori strategiile instruirii/didactice), per ansamblu curricular ori a predarii- invatarii unei discipline de studiu.

Strategie, metoda si procedeu in instruirea scolara

Strategia reprezinta si in educatia scolara (ca si in alte domenii) calea,

modalitatea cea mai generala de abordare, in acest caz a actului de predare-invatare, pe durata unor activitati, pentru atingerea unor finalitati (scopuri, obiective). In aceasta acceptie strategia are sensul unui model general de lucru (de activitate).

Strategia integreaza la randul ei elemente mai concrete si mai circumscrise,

respectiv metodele si procedeele didactice.

O strategie poate fi formata din doua sau mai multe metode, integrate intr-o structura operationala. Alte maniere de intelegere (repere de analiza) a strategiei:

metoda generala, de un anumit tip

ansamblu de decizii in predare-invatare

mod de corelare a metodelor.

interactiunea optima intre strategii de predare si strategii de actiune (Cerghit, 2002).

Maniera cea mai generala de intelegere a strategiei are in vedere si aspectele de

curriculum, de mijloace (suporturi) didactice ca si formele de organizare a activitatii de predare-invatare (frontal, pe grup, individual).

Metoda - etimologie: gr. methodos, alcatuit din odos - cale, drum - si metha -

catre, spre). Daca in stiinta metoda este definita ca o ‘cale de cunoastere’ a adevarului, de descoperire autentica si continua a ceea ce este necunoscut pentru omenire , in didactica metoda este o cale de redescoperire a unor adevaruri care sunt necunoscute doar pentru elevi, a unei anumite realitati organizata, structurata anume pentru a putea fi cunoscuta, redescoperita.

Metoda se circumscrie unor secvente de activitate – actiunile.

Procedeul didactic reprezinta o secventa a metodei, o componenta sau o

particularizare a metodei, valabil pentru o anumita operatie. Din aceasta perspectiva putem defini metoda ca - un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practica a operatiilor care stau la baza actiunii in procesul de invatamant si care conduc la atingerea scopurilor propuse.

Componente ale practicii

Componente metodologice

Operatii

Procedee

Actiuni

Metode

Activitati

Strategii

Exista o relatie dinamica intre metoda si procedeu (functie de dominanta sau

ponderea unui mod de actiune); de pilda, dictarea ar trebui sa fie doar un procedeu in cadrul metodei expozitive a prelegerii universitare, ea ajunge insa adeseori dominanta, adica devine din procedeu metoda .

2. Conexiuni ale metodologiei instruirii



Metodologia instruirii - parte integranta a curriculum-lui scolar

Acceptia moderna a curriculum-lui - o articulatie coerenta intre toate

componentele principale ale procesului de invatamant: obiective, continuturi, strategii, timp, context, evaluarea rezultatelor - toate prin raportare la subiecti (elevi, studenti) si personalul didactic abilitat.

Unitatea organica dintre metode si continutul invatamantulu

Imbinarea dintre curriculum si modul de prezentarea a acestuia apare natural in cursul procesului de invatamant.

Dupa Perovski (Ceghit, I, 1997), metoda este chiar o manifestare concreta a continutului' . o forma de miscare a continutului, corespunzatoare fireste, scopului didactic cel mai apropiat pe care in momentul respectiv al instruirii profesorul il pune inaintea lui si a copilului. 'Continutul si metoda se contopesc oarecum in modul de a gandi si de a actiona al profesorului' (Cerghit, I, 1997, pag.29).

Metodele si dotarea didactico-materiala a scolii

Conoasterea si alegerea mijlocelor si materialelor didactice adecvate

este o parte a metodologiei aplicate pe care trebuie sa o stapaneasca un cadru didactic. Selectia se realizeaza atat in functie de continut cat si de metodologia utilizata.

Promovarea metodologiei active si participative nu se poate face fara schimbarea mediului fizic, a mobilierului clasei, chiar a arhitecturii clasei si scolii, a unor mijloace moderne (audiovizuale, informatice etc).

Metodele si formele de organizare a procesului de invatamant   

Alegerea unei/unor metode se face si in functie de forma de organizare a unei

lectii, a activitatii scolare in general: frontal, pe grupe, individual, predare-invatarea in echipa (team-teaching), in cuplu (pereche).

Selectia metodei poate fi realizata diferit chiar in cadrul aceleiasi forme de organizare - de pilda la nivelul clasei - functie de omogenitatea sau eterogenitatea acesteia.

Concluzii cu privire la importanta metodei didactice

alegerea si adecvarea unei metode depinde de factori obiectivi si subiectivi

metodologia didactica este stiinta, tehnica si arta in acelasi timp

metoda nu este atotputernica, infailibila

studiul metodologiei constituie un capitol fundamental in didactica moderna

metodologia didactica reprezinta un camp permanent de reflectie si inovatie

3. Metodele moderne fata in fata cu cele clasice

a) clasice b) moderne

- acorda prioritate instructiei     - educatia inaintea instructiei

- orientare intelectualista (accent - prioritate dezvoltarii integrale a

insusirea materiei) personalitatii, dezvoltarea

capacitatilor si aptitudinilor

- sunt centrate pe activitatea     - axate pe activitatea elevului

profesorului

- pun accentul pe predare - tind sa deplaseze accentul pe

invatare, simultan cu exigente sporite

fata de predare

- elevul este privit mai mult ca    - elevul devine obiect si subiect al

obiect al instrurii al instruirii

- neglijarea activitatii indepen-    - orientate pe insusirea tehnicilor de

dente munca independenta

- centrate pe cuvant, verbaliste    - centrate pe actiune, cercetare,

si livresti descoperire, prin experienta dobandita

- receptive si pasive, bazate pe    - metodele activ-participative, care

memorie si reproducere produc cunoasterea prin efort propriu

- orientare pe produs (stiinta ca - atentia pe proces, pe elaborari proprii

suma de cunostinte finite)

- sunt abstracte, prea putin    - au un contact direct cu viata si practica

legate de realitate reala

- impun o conducere rigida    - incurajeaza independenta, initiativa,

a instructiei, conformism inventivitatea, creativitatea

- impun un control formal, - stimuleaza autocontrolul, autoevaluarea,

adeseori aversiv, corecitiv autoreglarea

- promoveaza competitia - stimuleaza cooperarea si ajutorul reciproc

- exagereaza caracterul indi-    - imbina armonios invatarea individuala cu

vidual sau pe cel social cea sociala



- se bazeaza pe o motivatie - dezvolta motivatia interioara

exterioara

- intretin relatii rigide, auto- - induc relatii democratice dintre P si E

ritare, didacticiste intre P si E

- profesorul este transmitatorul - profesorul este organizator, animator

si depozitarul instruirii si facilitatorul invatarii

- disciplina invatarii se face - disciplina invatarii deriva din organizarea

mai mult prin coercitie rationala a activitatii, din implicarea

motivata a elevilor

Un posibil sistem al metodelor de invatamant

Nevoia de diversitate in metodologia didactica - premisele

exista o varietate infinita de situatii si moduri de invatare; exista o varietate mare de stiluri de invatare (stiluri cognitive)

nici o metoda nu este absoluta, general valabila (inamicul profesorului nu este metoda nepotrivita ci automatizarea metodei bune - Probach, 1990, apud Cerghit I, 1997)

diversitatea raspunde unei nevoi de variatie naturala, necesara in scoala ca si in viata, previne si inlatura (partial) plicitisela si monotonia, oboseala, riscurile de esec

diversitatea si flexibilitatea metodologica imbogatesc si dezvolta experienta educationala a cadrelor didactice, previn rutina si plafonarea, favorizeaza creativitatea si productivitatea .

Clasificarea metodelor de invatamant necesitate crescanda pe masura diversificarii si dezvoltarii metodelor. Adoptarea unui criteriu de clasificare incumba aderenta la o anumita conceptie pedagogica si metodologica. Este tot mai dificila gasirea unor criterii.

Clasificarea metodelor de invatamant ramane o problema orientativa si deschisa.

Clasificari mai frecvente

> dupa criteriul istoric - metode vechi si noi - este simplista (fiecare poate avea metode sau valente de utilizare pozitive si negative), pe fondul tezei de innoire continua necesara.

> dupa gradul de generalitate - metode generale (strategii) si particulare

> dupa organizarea muncii - individual, in cuplu/pereche, in echipa/grupa, frontal, in grupuri mari (mai mari decat clasa).

> dupa functia fundamentala (a metodei) - de predare-invatare si de evaluare a rezultatelor invatarii

> dupa suportul purtator de informatie - M bazate pe cuvant (verbale), pe observare (M.intuitive sau demonstrative), M. bazate pe actiune (activitati practice, experimentale, de laborator etc)

> dupa modul de determinare a activitatii mintale determinate de o anumita metoda - M. algoritimice (determinare univoca si succesiune stricta) si nealgoritimice (cu un anumit grad de nedeterminare)

> dupa operatiile logice dominante - analiza, sinteza, metode globale sau partiale, metode inductive sau deductive etc)    - se centreaza mai degraba pe operatiile mintale, interne decat pe predare - invatare

Sistemul de metode structurat dupa sursa cunoasterii - scopul educarii si instruirii ca transmitere si asimilare a experientei social-umane (I. Cerghit, 1997, 2002)

I Metode de comunicare (traditionala si interactiva)

Metode de comunicare orala

expozitive (naratiunea, descrierea, explicatia, demonstratia teoretica, prelegerea scolara, prelegerea universitara, conferinta, expunerea cu oponent, prelegerea-discutie, conferinta-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin radio etc

interogative (conversatia euristica, dezbaterea, consultatia in grup, seminarul, preseminarul, asaltul de idei, discutia dirijata, dezbaterea bazata pe intrebari recoltate in prealabil, discutia libera, colocviul etc)

metode de instruire prin problematizare (invatarea prin rezolvarea de situatii problema); specificul rezulta din tipul de intrebare si sarcina – Ce s-ar intampla daca . ?

Metode de comunicare scrisa (instruirea prin lectura, munca cu manualul sau cu cartea, analiza/investigatia de text, informarea si documentarea etc)

Metode de comunicare oral-vizuala - bazate pe limbajul audio-vizual



Metode de comunicare interioara - bazate pe limbajul interior - reflectia personala, experimentul mintal etc

II Metode de explorare organizata a realitatii - metode obiective, intuitive, care se

pot imparti in 2 subgrupe:

1. Metode de explorare directa a realitatii (bazate pe contactul nemijlocit cu obiectele si fenomenele) - in esenta metode de invatare prin descoperire (observarea sistematica independenta - sau dirijata - observarea in conditii de experimentare - efectuarea de experiente si de experimente - cercetarea documentelor istorice, studiul de caz, efectuarea de anchete, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vietii cotidiene etc).

Metode de explorare indirecta a realitatii (bazate pe contactul cu

substitutele obiectelor si fenomenelor reale - metode demonstrative si metode de modelare)

III Metode bazate pe actiune (metode practice), se mai numesc si metode operationale sau instrumentale, care sunt de 2 feluri:

Metode de actiune efectiva, reala sau autentica - gama diversa de

exercitii, lucrari de atelier, activitati de fabricatie, elaborarea de proiecte, instruirea la locul de munca, diferite forme ale muncii productive si ale activitatii social culturale.

Metodele de actiune simulata sau fictiva - jocuri de simulare, invatarea

dramatizata, invatarea pe simulatoare etc.

IV Metode de rationalizare a continuturilor si operatiilor de predare-invatare (centrate pe eficienta, pe performanta maxima): metodele algoritimice, instruirea asistata de calculator etc.

Structura cvadripartita de mai sus ofera, in opinia autorului, o viziune de ansamblu si unitara asupra diverselor metode de invatamant existente azi.

Fiecare categorie metodologica are un sens, se defineste numai prin raportare la celelalte. Ca atare, in aplicarea diverselor metode de invatamant trebuie sa functioneze principiul complementaritatii .

Mijloacele de invatamant (suporturi didactice)

Mijloacele de invatamant sunt instrumente sau complexe (montaje) instrumentale menite sa faciliteze procesul de predare-invatare.

Clasificarea mijloacelor de invatamant (MdI) dupa natura si

functionalitatea lor

a)      MdI reale - obiecte, plante, animale, colectii diverse, preparate microscopice, substante chimice, caiete si fise de munca indpenedenta, truse diverse etc

b)      MdI de substitutie - modele obiectuale, grafice schematice etc.

b.1 mijloace obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete

b.2 mijloace iconice (figurative): fotografii, desene, scheme, harti, diagrame, postere, etc

c)      Mijloace ideatice - concepte, rationamente, teorii care odata asimilate devin suporturi mintale pentru insusirea altor cunostinte

d)     Mijloace actionale - modele de experimentare, de realizare a lucrarilor practice de simulare, de invatare pe calculator, care, in functie de raspunsul preponderent la intrebarea 'cu ce' sau 'cum' pot fi mijloace sau metode de invatamant.

e)      Mijloacele Gutemberg - manuale, carti, cursuri, indrumatoare, culegeri diverse (texte, exercitii, probleme), reviste de specialitate etc

f)       Mijloace informatice – calculatoarele, diverse programe de calculator, accesul la internet etc;

g)      Mijloacele de evaluare (scrisa, orala, practica, informatizata)

h)      Mijloacele tehnice audiovizuale - auditive, vizuale (statice sau dinamice), audio-vizuale (filmul, televiziunea, video)

Tipuri de proiectie vizuala:

= epiproiectie (suprafete opace)

= diaproiectie (materiale transparente)

= retroproiectie (proiectia integrala)

= microproiectie (microscop cuplat la proiector)

= teleproiectie camera de luat vederi conectata la televizor sau pe un ecran;

Alegerea si integrarea in predare-invatare a Mdi se face in functie de obiectivele

instruirii, de continuturile concrete (curriculum), de metodele si procedeele didactice. Mdi se dovedesc utile in masura in care se integreaza organic in contextul lectiilor, cu asigurarea clara a finalitatii pedagogice. Exista o legatura stransa intre mijloace si meteode de instruire. Fiecare dintre mijloace poate avea avantaje dar si dezavantaje.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate