Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Proiectarea didactica in activitatea de pregatire a echipei reprezentative scolare de handbal


Proiectarea didactica in activitatea de pregatire a echipei reprezentative scolare de handbal




Introducere

Handbalul ca joc sportiv, reprezinta o imbinare a miscarilor naturale (saritura, aruncare) cu deprinderi specifice, aceasta combinatie dand nastere unei activitati accesibile si atractive.

Ca disciplina sportiva, handbalul, a cunoscut o mare dezvoltare, dovada fiind si numarul mare de tari de pe toate continentele unde se practica acest sport si scaderea varstei de selectie a copiilor de la 12 ani la 8-10 ani si chiar la 6 ani, iar pentru toate categoriile de varsta (copii, juniori III, II, I, seniori) sunt organizate competitii care atrag pe langa participantii directi, adica jucatorii si numerosi spectatori atrasi de spectacolul sportiv oferit.




Practicarea jocului de handbal contribuie la intarirea si mentinerea sanatatii, duce la o dezvoltare fizica armonioasa si un bun echilibru psihic. Datorita acestor efecte benefice handbalul este prevazut si in programele de educatie fizica scolara.

Handbalul poate fi de asemenea definit si ca un joc sportiv interdisciplinar reunind sub aria sa discipline cum ar fi igiena sportiva, pedagogia, metodica instruirii sau regulamentul jocului.

In concluzie, din cele mentionate anterior, consider ca lucrarea este de mare actualitate si poate contribui la dezvoltarea handbalului.

Capitolul I

Repere generale

Reflectarea temei in literatura de specialitate

Ansamblul sportiv si orele pentru pregatirea echipei reprezentative

Aceasta forma de activitate extracurriculara se regaseste in planurile de invatamint atit la nivelul invatamintului gimnazial, cit si la cel liceal, exprimata sub mai multe formulari.

La invatamintul gimnazial, orele de ansamblu sportiv sunt reglementate prin Ordinul 3638/2001 cu privire la aplicarea planului-cadru de invatamint, Art.6(2) ”in invatamintul general se pot organiza activitati de ansamblu coral si de ansamblu sportiv in afara orarului zilnic sau in zilele de simbata. Aceste activitati pot fii incluse in norma profesorului, cu cite o ora pe saptamina, pentru fiecare grupa.”

Ora de ansamblu sportiv nu intra in schema orara a clasei / claselor, fiind o activitate destinata practicarii sportului la care pot participa elevii din mai multe clase, acceptati pe baza unor criterii stabilite pentru fiecare disciplina sportiva la nivelul catedrei. Potrivit prevederilor legale numarul de grupe si deci de ore acordat fiecarui membru al catedrei este nelimitat, avind ca element de orientare optiuniile majore ale eleviilor, traditia scolii si intentiile catedrei de a participa la anumite ramuri de sport in campionatele interscolare.

Continutul orelor de ansamblu sportiv este unul particular, similar cu cel de antrenament sportiv pentru nivelul incepatori. Frecventa elevilor se tine in caietul profesorului, iar o copie cuprinzind compozitia nominala a eleviilor care participa la ora de ansamblu sportiv se inainteaza la secretariatul scolii, ca document doveditor, pentru normarea profesorului cu asemenea ore.

Continutul procesului de instruire este axat pe realizarea ”modelului de concurs” abordind intr-un mod flexibil si particularizat realizarea la dimensiuni restrinse a principalilor factori ai antrenamentului sportiv, la nivel de incepator. Prin participarea la ora de ansamblu sportiv, pentru o parte din elevi se creeaza posibilitatea practica de a participa la mai multe tipuri de activitati pentru practicarea exercitiilor fizice si sportului (de exemplu: doua ore T.C+o ora extindere sau aprofundare+o ora de ansamblu sportiv, deci la patru ore saptaminal, la care se mai pot adauga si competitiile interclase).

Pentru faptul ca la ora de ansamblu sportiv participa elevi din mai multe clase se recomanda ca aceasta sa se inscrie in orarul scolii si in condica, imediat dupa incheierea orarului zilnic al eleviilor. Pentru ca profesorii sa beneficieze de aceasta forma de practicare a sportului este necesar sa existe preocupari constante pentru extinderea si intretinerea bazei sportive, desfasurarea unor activitati didactice de o buna calitate care sa initieze si sa atraga elevii, participarea cu bune rezultate la competitiile interscolare si nu in ultimul rind manifestarea personalitatii cadrelor didactic.

Orele pentru pregatirea formatiilor reprezentative (doua ore pentru o formatie). Pentru prima oara in istoria invatamintului romanesc se prevede posibilitatea ca formatiile sportive scolare sa fie pregatite prin ore special prevazute in anexe ale planurilor de invatamint, motiv pentru care profesorul ar trebui sa urmeze urmatorii pasi pentru valorificarea acestui tip de ore:

dezbarea in catedra si stabilirea strategiei de participare la sistemele competitionale interscolare, repartizind pentru fiecare profesor 1-2 discipline sportive pentru care are disponibilitati profesionale si pe care le va pregatii si prezenta in competitii. Pentru aceasta activitate se vor aloca 2 ore saptaminal pentru o formatie

inaintarea unei solicitari scrise catre Consiliul de administratie, cuprinzind propunerile argumentate ale catedrei

popularizarea initiativei catedrei in rindul elevilor si organizarea la inceputul fiecarui an scolar a unui campionat interclase (sistem eliminatoriu) ca o forma suplimentara de selectie

programarea stabila pe baza sportiva a scolii a doua pozitii de antrenament saptaminal dupa orele de curs si cuprinderea lor in orarul scolii si condica profesorilor

stabilirea de catre fiecare profesor (de exemplu la jocuri sportive) a modelului de joc si de intruire si elaborarea unei planificari adecvate

asigurarea cu materiale sportive care sa permita realizarea unei instruiri intensive

realizarea unui proces de antrenament similar cu cel pentru grupele de avansati din cluburile sportive scolare

tinerea evidentei prezentei elevilor la antrenament in caietul personal al profesorului.

1.2 Obiectivele educatiei fizice scolare:

Obiective generale

mentinerea unei stari optime de sanatate

favorizarea dezvoltarii fizice armonioase

dezvoltarea capacitatii motrice generale; educarea calitatilor motrice de baza si formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar aplicative si specifice unor ramuri de sport

formarea capacitatii de practicare sistematica si independenta a exercitiilor fizice

dezvoltarea armonioasa a personalitatii.

1.2.2. Obiective de dezvoltare structural functionala

armonia intre indici somatici si functionali

armonia si proportionalitatea in interiorul fiecarei categorii de indici

mentinerea unui tonus muscular optim

dezvoltarea lateralitatii si a armoniei laterale

formarea si mentinerea unei atitudini corporale corecte

prevenirea si corectarea deficientelor posturale si fizice

combaterea excesului ponderal si a obezitatii.

1.2..3 Obiective in plan motric

dezvoltarea componentelor fitnessului (rezistenta cardiovasculara, rezistenta musculara, forta, mobilitate-suplete, compozitie corporala)

dezvoltarea componentelor fitnessului motor (echilibru, coordonare segmentara, agilitate, timp de reactie, viteza)

formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar aplicative si specifica unor ramuri si probe sportive

imbunatatirea capacitatii de efort, prin stimularea marilor functii.

1.2.4 Obiective psihomotorii

dezvoltarea schemei corporale in doua directii: ca reper in reglarea miscarilor si ca nucleu al imaginii de sine

dezvoltarea coordonarilor senzori-motorii normale

dezvoltarea echilibrului static si dinamic

realizarea unor reechilibrari in perioada pubertara

formarea coordonatelor de timp ale miscarii (ritm, tempou, durata, elemente ce confera eficienta miscarii)

dezvoltarea lateralitatii si a armoniei laterale

formarea reprezentarilor ideomotorii si a capacitatii de a opera cu ele

educarea capacitatii de relaxare generala si selectiva

dezvoltarea capacitatii de diferentiere kinestezica.

1.2.5 Obiective cognitive

dezvoltarea capacitatii de a cunoaste propria persoana, mediul ambiant, natural si social

dezvoltarea capacitatii de a analiza si interpreta elemente de continut, relatiile care se stabilesc in procesul educatiei fizice

valorizarea efectelor pozitive ale educatiei fizice

dezvoltarea calitatilor atentiei, memoriei, aspectelor intuitive ale gindirii, creativitatii motrice

1.2.6 Obiective in plan motivational si afectiv-volitiv

formarea unor convingeri referitoare la rolul exercitiilor fizice in cresterea calitatii vietii

echilibrarea si reglarea emotionala

educarea atitudinilor, a convingerilor, a sentimentelor morale

educarea emotiilor estetice

dezvoltarea capacitatii de autoreglare a comportamentului global.

1.3. Aspecte privind lectia optionala

Ora optionala este o ora acordata in plus, fata de cele doua ore de trunchi comun la clasele V-VII o ora pentru clasa a VIII-a si provine din cele doua – trei ore optionale ale claselor pentru care elevii pot insa sa-si exprime optiunea la oricare din disciplinele planului de invatamint care au in structura lor plaja orara.

Ora optionala se poate acorda ca ora alternativa fata de ora de extindere ale aceleeasi clase, deci neputindu-se acorda ambele tipuri de ore.

Dat fiind faptul ca pentru acest numar mic de ore elevii pot sa-si exprime optiunea in concurenta cu alte discipline, sansele de ale fii acordate sunt in general mici, fata de posibilitatea obtinerii orei de extindere care nu are asemenea ingradiri. Conform prevederilor din documentele oficiale continutul acestei ore trebuie sa vizeze alte discipline si continuturi decit cele prevazute in programa si pentru care profesorul trebuie sa elaboreze o alta programa care va fi avizata de inspectorul scolar de specialitate. Respectind aceasta prevedere, cu destul de multe complicatii, sansa obtinerii acestei ore optionale este relativ mica, fiind conditionata de:

- existenta sau creearea unei noi infrastructuri a bazei sportive (diferita fata de cea obijnuita) pentru predarea educatiei fizice care sa permita satisfacerea

unor optiuni ale eleviilor;

detinerea de catre profesor a unei calificari suplimentare decit cea obtinuta din studiile universitare;

elaborarea la nivel central a unui model privind documentele de planificare si un sistem de evaluare particularizat:

elaborarea unei noi programe, diferita fata de cele de educatie fizica;

asumarea responsabilitatii inspectorului scolar de a aviza practicarea unor discipline sportive care necesita anumite amenajari si a posibilitatii de aparitie a unor factori de risc;

ce mijloace de convingere pot fii folosite pentru a determina toti elevii unei clase (fete si baieti) pentru a opta sa practice in comun o disciplina sportiva noua si sa detina un anumit echipament sportiv.

In contradictie cu reglementariile mai sus precizate cu privire la continutul orelor optionale, in brosura cu planuri de invatamint, elaborata in anul 2001, singura in vigoare, se afla insa si o lista de continuturi pentru ora optionala la toate disciplinele de invatamint, inclusiv la educatie fizica.

Aceasta lista cuprinde toate probele si disciplinele sportive care se regasesc si in programele scolare creindu-se o anumita confuzie fata de precizarile enuntate inclusiv in Ghidurile de aplicare a programelor scolare, aspect ce impune clasificari din partea organismelor competente. Pentru a adopta o pozitie favorabila disciplinei si pentru a nu evita total recomandarile generale pentru acest tip de ore, mentionate in Ghidurile de aplicare a programei de educatie fizica se ofera o solutie de compromis care consta din intocmirea de catre profesor a unei oferte limitate din grupa disciplinelor sportive alternative, prevazute in programa scolara sau a altor discipline sportive prevazute de programa dar care nu au fost predate de profesor la clasa respectiva in orele de trunchi comun. Dat fiind faptul ca pentru ora optionala se deschide o rubrica noua in catalog, este necesar ca si pentru acest tip de ore sa se ofere o structura de documente de planificare si a unui sistem de evaluare particularizat.

De fapt prin orele de extindere sau cele optionale, la care se pot adauga si intrecerile sportive organizate la nivelul scolii se da posibilitatea de a rezolva si particula sport din denumirea disciplinei aria curriculara educatie fizica si sport.

1.4. Competitiile scolare la handbal

Competitiile scolare la handbal pot imbraca mai multe forme de organizare, in functie de traditiile sportive ale zonei geografice, in functie de disponibilitatea profesorilor de educatie fizica si posibilitatile materiale.

Avind in vedere aceste aspecte, competitiile scolare la handbal sunt sustinute si organizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin intermediul profesorilor de educatie fizica. In ultimii trei ani aceste competitii se desfasoara sub denumirea de ”Olimpiada sportului scolar la handbal”

faza pe sector sau oras 6/20 octombrie- 2007

faza pe municipiu Bucuresti sau judet 2/16 aprilie- 2007

faza nationala 16/21 iunie- 2007

Echipele reprezentative scolare din municipiul Bucuresti pot participa si la Campionatul Municipal de handbal organizat si sustinut de Asociatia Municipala de Handbal Bucuresti. Aceasta competitie este realizata in sprijinul antrenorilor si profesorilor de educatie fizica, pentru a oferii copiilor care aleg sa vina la handbal sau sa-l practice in scoala bucuria de neegalat a jocului. Campionatul Municipal se desfasoara astfel:

4 noiembrie/ 23 decembrie

6 ianuarie/ 29 aprilie

Intre aceste date sunt programate etape la sfirsitul fiecarei saptamini, pe categoriile de virste recunoscute si acceptate de F.R.H., dupa cum urmeaza:

juniori/junioare IV, an de nastere 1994-1995

juniori/junioare III, an de nastere 1992-1993

juniori/junioare II, an de nastere 1990-1991

juniori/junioare I, an de nastere 1988-1989

1.5. Locul handbalului in cadrul educatiei fizice scolare

Locul handbalului in cadrul programelor de educatie fizica este deplin justificat de contributia importanta pe care si-o aduce la dezvoltarea morfologica, functionala si motrica a copiilor. In acelasi timp sustine procesul de formare a personalitatii acestora, prin influenta asupra sferei cognitive, afective si sociale. Handbalul poate fi practicat atat de fete cat si de baieti, nu solicita echipament sau materiale deosebite si poate fi practicat relativ usor de copii cu dezvoltare motrica diferita. Prin faptul ca poate fi practicat in conditii de teren si reguli simplificate, handbalul furnizeaza unele dintre cele mai importante mijloace ale educatiei fizice.

In conditiile educatiei fizice scolare se constata ca accentul in procesul de instruire se va deplasa catre efectele pe care practicarea handbalului o poate avea asupra starii de sanatate, capacitatii generale de efort si trasaturilor de personalitate ale copiilor.

Mentinand aceeasi preocupare constanta de subliniere a importantei pe care handbalul o poate avea asupra dezvoltarii personalitatii, specialistii domeniului considera ca este importanta evidentierea faptului ca acesta constituie, alaturi de intreaga gama de jocuri sportive, cadrul de manifestare a sociomotricitatii, reflectata la nivelul urmatoarelor aspecte: lucrul individual (pregatire fizica specifica, tactica individuala) pentru actiunile de echipa; lucrul in grup; cooperarea pentru organizarea actiunilor; ajutorarea partenerilor; respectarea regulilor; primirea si acceptarea responsabilitatii; asumarea voluntara a responsabilitatii; propria eveluare si a partenerilor;evaluarea adversarilor; respectarea adversarului, arbitrilor, spectatorilor.

Se poate remarca astfel cat de necesara este aplicarea invatarii sociomotrice in perioada copilariei si adolescentei, varstele cele mai receptive si capabile biologic sa dobandeasca o serie de deprinderi de comportament valabile si in viata cotidiana, nu numai in activitatea sportiva.

CAPITOLUL II

PROIECTARE DIDACTICA IN EDUCATIE FIZICA

„ Proiectarea reprezinta activitatea de anticipare si pregatire a tuturor demersurilor pe care le implica procesul instructiv si care are drept scop asigurarea eficientei acestui proces.” ( M. Epuran, 1997). Conceptul de proiectare didactica este tot mai des intalnit in literatura de specialitate sub sintagma de „design instructional”. Conceperea procesului didactic in perspectiva rationalizarii, prin design, confera acestuia eficienta, clarviziune, rigurozitate procedurala si vine in intampinarea exigentei de planificare si deliberare a activitatii instructiv-educative.

Dupa V. De Landsheere, designul instructional consta in:

definirea obiectivelor, la unul sau mai multe nivele;

formularea de teme de lectie care sa asigure invatarea in sensul dorit;

stabolirea unor metode si mijloace;

propunerea unorinstrumente de evaluare a predarii si invatarii;

formularea recomandarilor.

2.1.Etapele proiectarii didactice. In literatura pedagogica se disting o serie de puncte de vedere in legatura cu etapele ce trebuie parcurse an cadrul proiectarii didactice.

Unii autori avanseaza un algoritm procedural ce coreleaza patru intrebari esentiale pe care trebuie sa si le puna orice profesor:

Ce doresc sa realizez?

Cu cine si cu ce voi realiza cele propuse?

Cum voi realiza cele propuse?

Cum voi sti daca am realizat ceea ce mi-am propus?

Raspunsurile la cele patru intrebari vor contura etapele proiectarii didactice- precizarea obiectivelor, analiza resurselor (mijloace, materiale), elaborarea strategiei, elaborarea sistemului de evaluare.

In viziunea domnului Gh. Carstea, pentru proiectarea didactica din domeniul educatiei fizice, continutul etapelor prezinta aspecte particulare:

Etape

Solutii - operatii

1. Ce vrem sa realizam?

Stabilirea obiectivelor instruirii: acestea trebuie sa fie, de preferinta, masurabile, sa corespunda fazei de instruire, sa se poata realiza in timpul avut la dispozitie.

2. Cu cine si cu ce vom realiza cele propuse?

Analiza resurselor umane, materiale, climaterice, geografice: analiza colectivului de elevi ( compozitie numerica, sexul, nivel de insusire a deprinderilor si priceperilor motrice); analiza posibilitatilor materiale de care se dispune si a conditiilor geografico-climaterice.

3. Cum vom proceda pentru realizarea celor propuse?

Elaborarea de strategii metodico-organizatorice: repartizarea timpului alocat lectiei pentru fiecare veriga, stabilirea ordinii de abordare a temelor; selectionarea mijloacelor si metodelor sau procedeelor metodice necesare indeplinirii verigilor lectiei; stabilirea dozarii mijloacelor si metodelor sau procedeelor metodice; stabilirea formatiilor de lucru si a procedeelor de organizare a exersarii.

4. Care este posibilitatea de a cunoaste nivelul de indeplinire a celor propuse?

Stabilirea unui sistem concret de evaluare: elaborarea de modalitati concrete de verificare si apreciere a calitatii activitatii desfasurate de elev si profesor.

Rezultatul parcurgerii acestor etape conduce la constituirea unor modele de proiectare. Fiecare cadru didactic isi proiecteaza activitatea didactica intr-un mod propriu, organizandu-si continuturile in conformitate cu cerintele peogramei de specialitate.

2.2.Exemplu de proiectare a unitatii de invatare

Scoala Gen. Nr. 88

Bucuresti

Echipa reprezentativa

Disciplina : Educatie fizica si sport HANDBAL

Nr de ore alocate 36 Profesor Iancu Costica

Nr lectie

Cmpetente specifice

Detalieri    de continut

Activitati de invatare

Resurse

Evaluare

Pozitia fundamentala si deplasarile specfice

-explicarea pozitiei fundamentale-demonstratii,exercitii cuprinzand pozitia fundamentala

-deplasari stanga dreapta in pozitie fundamentala

-deplasari inainte-inapoi in pozitie fundamentala

-alergare usoara ,la semnal sonor oprire in pozitie fundamentala

Teren handbal

Mingi handbal

Jaloane

fuier

predictiva

Prinderea mingii venita din diferite planuri

-Jocuri : mingea calatoare,primul la minge,aleaga dupa minge ,hustiuliuc

-scopul acestor jocuri este acomodarea cu mingea transmiterea ,prinderea sau culegerea mingii pasa sau aruncarea la poarta

-pase de pe loc intre doi sau trei jucatori: in perechi elevii se aseaza fata in fata ,cand sunt in trei paseaza in triunghi

-acelasi exercitiu in formatie de patrat

Dribling simplu si multiplu

-elevii    fiecare la minge efectueaza dribling pe loc,apoi di deplasare

-dribling,trecand mingea din mana stanga in cea dreapta

-stafeta cu dribbling multiplu in linie dreapta

-formatii :siruri plasate la centrul terenului ,elevii in dribbling ocolesc jaloane aflate la 9 m de poarta

Aruncarea la poarta de pe loc si din saritura

-arunarea la poarta de pe loc

Formatii :in fata portii siruri dispuse sub forma de evantai,primii din sir au mingi

-aruncari la poarta cu ducerea bratului de aruncare deasupra capului

-aruncari la poarta intr-un anumit colt al portii :deapta jos,dreapta sus,stanga jos, stanga sus

Arunarea la poarta din saritura

-exersarea pasi din alergare :lateral,, oblic, ,inainte,inapoi

-exersarea aruncarii la poarta din saritura,precedata de dribling

-demonstratii

-corectari individualizate

-joc cu tema ;aruncarea la poarta din saritura cu respectarea regulilor de joc

Mingi

Chinograme

Pieptarase

Observare sistematica

Aruncarea la poarta cu pas schimbat

Formatii :trei la poarta

-aruncari la poarta cu elan premergator su form ade pas incrucisat sau adaugat

-demonstraii

-explicatii

-corectari

Demarcajul si patrunderea

-exersarea structurii :demarcaj,primirea mingii,pasa oblic inainte la un partener,reprimire

Patrundere printre doi adversari semiactivi    ,primirea mingii si aruncare la poarta

Demonstratie-corectari

Joc bilateral cu tema :demarcaj si depasire urmate de aruncare la poarta

Observare sistematica

Cotraatacul direct si cu intermediar

Exersarea structurii :pasa lunga de contraatac,primirea mingii,dribling cu modificari de ritm si shimbari de directie si aruncare la poarta

-portarul paseaza unui jucator aflat la mijlocul terenului ,acesta prinde dribleaza si aruna la poarta

-acelasi exercitiu ,dar cu prezenta unui intermediar intre poratr si varf

Blocarea mingilor aruncate de adversar

Formatii :aparatorul la 6m si atacantul cu o minge la 9 m.

-atacantul arunca spre poarta ,aparatorul face un pas inainte cu bratele ridicate blocand mingea

-acelasi exercitiu efectuat din directii diferite

-demonstratii

corectari individuale

Planse

Mingi

Pieptarase

Scoaterea mingii din dribling

-exersarea driblingului in forme variate cu mana stanga,dreapta cu un adversar care urmareste soaterea mingii

-demonstratii

-joc cu tema :atacul jucatoruli cu mingea si scoaterea mingii din dribling

Structuri tehnico tactice

-Pasa la un partener aflat la centrul teenului,start ,alergare,primirea mingii pe partea bartului indemantic,dribling si aruncare la poarta

Sistemul de atac cu un pivot

-jucatorii sunt dispusi pesemicercul de 9 m ;executapase n patrundee succesvacu angajarea pivotului de catre interi

-extremele cu cate o mnge ;pase in patrundere succesiva cu angajarea pivotului di parta opusa

-acelasi exercitiu cu patru aparatori semiactivi

-demonstratii,explicatii,corectari

Pieptarase

Mingi

Observare sisteematica

interceptia

-doi jucatori paseaza,altul intervine ia mingea si arunca la poarta

-portarul inceraca sa lansese contaatac,un jucator    intercepteza mingea ,dribling si finalizare

-demonstratii

-corectari

pieptarase

sistemul de aparare 5 +1

-jucatorii dispusi pe semicerc in pozitie fundamentala de aparare,un jucator la semicercul de 9m efectueaza marcaj al un adversar

-demonstartii,corectari individuale

observare sistematica

replierea

-deplasari cu spatele in viteza de la un semicerc la altul

-acelasi exercitiu cu fata pe directia de alergare

-dribling ,aruncare la poarta urmata de alergare in viteza pana la semicrecul propriu de 6m

-demonstratii

depasirile

-interul cu mingea paseaza jucatorlui centru ,acesta patrunde printre doi aparatori si arunca la poarta

-patrundere spre poarta in prezenta unui adversar iesit din zona,fenta simpa pentru depasirea acestuia

,dribiling si aruncare la poarta

-jocul portarului

-deplasari cu pas adaugat i poarta in pozitie fundamentala

-aruncari cu viteza limitata in fiecare colt al portii ;potarul avand sarcina de arespinge mingea cu bratul sau iciorul de pe partea respectiva

-degajarea mingii se consolideaza prin pase la punct fix ,la semnal portarul gasindu-se asezat in diferite pozitii

marcajul adversarului cu si fara ming

-jucatorii sunt asezati in sir inapoia semicercului de 9m,iar lateral fata e siruri se gaseste cate u distribuitor ;la semcercul de 6m fiind plasati cate doi aparatori in fata fiecariu sir.atacantii din fiecare sir alearga spre poarta ,primesc mingea,executa ela de 3 pasi    ,apoi o repaseaza distribuitorului si se retrag la urm asiruli propriu.

-atacantii angajeaza pase decisive pe un pivot sau arunca la poarta .Aparatorii au sarcina de a inchide culoarele sau de abloca mingea aruncata la poarta

Observare

sistematica

Jocuri cu teme

-legarea simpla a unor faze ale atacului si ale apararii

-Corectarea asezarii si actionarii jucatorilor in momentele fixe ale jocului

-contraatacul colectivsau form apozitionala a atacului in sistem

-prima faza a atacului

-lgarea contraatacului sustinut in sistem si finalizare

-contraatacul cu unul si doua varfuri

-repliere si interceptie

-mingi

Pieptarase

fluier

curenta

Joc bilateral

-arbitraj si autoarbitarj

Minge

fluier

sumativa

Regulile jocului

-regulile jocului: fault, pasi, calcarea semicercului, schimbarea de jucatori, repunerea mingii in joc, semnalizarile arbitrilor

Informatii din handbal

2.3. Metodologia instruirii echipei reprezentative

Echipa reprezentativa a scolii se formeaza si se pregateste in scopul participarii ei la diferite competitii scolare cu caracter de masa, organizate pe plan local. O participare semnificativa a echipelor reprezentative de scoli o gasim la „Olimpiada sportului scolar la handbal”, care reprezinta un mediu propice emulatiei intre elevii handbalisti si in acelasi timp un prolej de depistare si orientare a celor mai talentati elevi spre cluburile sportive scolare.

Selectionarea elevilor pentru echipa reprezentativa se face pe baza observatiilor profesorului in timpul lectiilor de clasa si orelor de activitati sportive. Spre deosebire de selectia la nivelul grupelor de copii din cadrul cluburilor sportive scolare, care se desfasoara dupa o metodologie speciala si cu un continut precis, la acest nivel selectia este mai elastica si cu un grad mai scazut de exigenta sub spectul tipului somatic si al capacizatii motrice. Cu toate acestea, profesorul care efectueaza selectionarea in vederea formarii echipei reprezentative a scolii generale, trebuie sa aiba ca element de referinta indicatorii prevazuti in modelele somatice si motrice stabilite pentru copii avansati din cluburile scolare. Cu cat elevii selectionati se inscriu in cote mai apropiate de acesti indicatori, cu atat selectia a fost mai bine efectuata. Lotul echipei trebuie sa cuprinda minimum 15 elevi, repartizati astfel: trei portari, sase jucatori de semicerc si sase jucatori de 9m.

Modelul de joc recomandat penru echipa reprezentativa si particularitatile metodice ale instruirii acesteia sunt asemanatoare cu cele prevazute pentru esalonul de copii avansati din cluburile sportive scolare, prezentat in capitolul trei al acestei lucrari.

Instruirea echipei se va efectua separat de orele de activitati sportive si va prevedea doua-trei lectii de antrenament pe saptamana.

Obiective

Asigurarea unei pregatiri fizice generale cu indici ai calitatilor motrice care sa constituie o certa premisa a evolutiei optime pe plan specific. In acest sens, mijloacele pentru realizarea obiectivului trebuie sa aiba o pondere mare (40-50 % din volumul total de instruire).

Insusirea tehnicii de baza a jocului de handbal. Se va evita specializarea ingusta pe posturi, numai spre sfirsitul acestei perioade elevii pot fi dirijati spre o specializare pe grupe de posturi (linia de 9m sau linia de semicerc).

Insusirea temeinica de tactica individuala referitoare la exrcitiile tehnice (modalitati tactice ale executiei si capacitatea de a selectiona executia corespunzatoare situatiei de moment.

Dezvoltarea proceselor de cunoastere si realizarea calitatilor morale si de vointa.

2.4. Modele de pregatire in handbal, dupa Hantau C., anul 2004 :

Modelul de joc in atac la nivelul echipelor scolare

Incepand cu aceste esaloane - copii avansati si copii de performanta - modelele de joc prevad largirea treptata a ariei tehnico-tactice si o organizare si desfasurare a jocului mai riguroasa, pe baza celor patru faze de atac si de aparare.

Modelul jocului in atac

a) Faza I a atacului - Contraatacul

- startul rapid oportun si anticipat

- alergare de viteza

- degajarea mingii de catre portar sau intermediar

- prinderea mingii venite din urma in alergare de viteza

- pase in alergare de viteza oblice inainte

- demarcajul direct

- driblingul simplu si multiplu in linie dreapta si cu schimbari de directie

- aruncare la poarta din saritura, din alergare sau cu bolta peste portar.

b) Faza a II-a a atacului - Contraatacului sustinut

- pase intre doi si trei jucatori aflati in alergare de viteza in diferite planuri

- schimbari de directie si infiltrari printre adversari

- demarcajul

- angajarea jucatorilor liniei de semicerc prin pase date de jucatorii liniei de 9 metri

- aruncarea la poarta de la distanta din saritura, cu pas incrucisat si cu pas adaugat.

c) Faza a III-a a atacului - Organizarea

- deplasarea in alergare pentru ocuparea posturilor

- pase diferite intre jucatorii care isi cauta posturile in atac

- pase in potcoava

- pase in patrundere succesiva cu amenintarea reala a portii.

d) Faza a IV-a a atacului - Atacul in sistem

- circulatia mingii intre jucatorii celor doua linii de atac

- circulatia de jucatori la semicerc

- atacuri in patrundere succesiva, coroborate cu demarcajul jucatorilor de semicerc sau cu circulatii la semicerc

- incrucisare simpla si dubla

- combinatii de baza in triunghi intre inter, extrema si pivot

- angajarea la momentul oportun a jucatorilor de semicerc

- aruncarea la poarta de la semicerc din saritura si din plonjon

- aruncarea la poarta de la distanta, din saritura, cu pas incrucisat sau cu pas adaugat pe langa sold

- aruncarea de la 7 metri

- aruncarea libera de la 9 metri.

Continutul tehnico-tactic al modelului de joc pentru posturile din linia de semicerc

a) Contraatacul colectiv

- start rapid si alergarea de viteza

- prinderea mingii venite din urma

- dribling multiplu executat in viteza

- pasarea mingii din alergare de viteza altui varf de contraatac

- alergare cu schimbari de directie, depasire in dribling

- infiltrare la semicerc

- aruncarea la poarta din saritura, din alergare si cu bolta peste portar.

b) Atacul organizat

- pasarea mingii in patrundere succesiva din pronatie si din saritura

- actiunea individuala de depasire a adversarului direct

- circulatia la semicerc

- infiltrarea printre aparatori

- aruncarea la poarta din saritura cu ducerea bratului lateral stanga sau dreapta, in functie de unghiul de aruncare si pozitia fata de poarta (stanga sau dreapta), din saritura cu plonjon in fata sau lateral, din saritura dupa invaluire sau cu bolta peste portar.

Continutul tehnico-tactic al modelului de joc pe posturile liniei de 9 metri

a) Contraatacul colectiv

- lansarea contraatacului in calitate de intermediar

- alergarea de viteza

- alergarea in dribling

- aruncarea la poarta de la 9 metri, din saritura peste aparatori sau cu elan de pas adaugat sau incrucisat.

b) Atacul organizat

- pase in patrundere succesiva azvarlite de deasupra umarului sau din pronatie

- pase de angajare din saritura sau speciale

- miscari inselatoare schimbari de directie, fenta de aruncare urmata de depasire

- aruncare la poarta din saritura, din saritura precedata de pas saltat, din sprijin pe sol pe deasupra umarului sau de la sold.

Modelul jocului in aparare, dupa Hantau C., anul 2004 :

a) Faza I a apararii – Replierea

alergarea de viteza, relaxata, eficienta si economica;

alergarea cu schimbari de directie;

alergarea cu spatele;

opriri, porniri, intoarceri din plina viteza;

marcajul la interceptie;

oprirea sau intirzierea contraatacului;

atacarea celui mai periculos adversar pentru poarta.

b) Faza a II- a apararii – Zona tempora

deplasari in pozitia fundamentala;

atacarea adversarului aflat in posesia mingii;

scoaterea mingii de la adversar;

blocarea mingilor aruncate la poarta.

c) Faza a III- a a apararii – Organizarea apararii

deplasarea in pozitie fundamentala in mers sau alergare spre postul ocupat in echipa;

ocuparea posturilor in cadrul sistemului de aparare practicat de echipa;

d) Faza a IV- a apararii - Apararea in sistem

La nivelul acestor esaloane jucatorii vor sti sa actioneze in cadrul sistemelor de aparare pe zona 6:0 si 5:1, precum si in forma de aparare om la om.

deplasari in pozitie fundamentala cu pasi adaugati in toate directiile;

opriri si porniri in mare viteza;

marcajul strins, de supraveghere si la interceptie in zona si pe tot terenul;

atacarea adversarului aflat in posesia mingii;

schimbul de oameni in aparare;

dublarea si ajutorul reciproc;

asezarea aparatorilor la momentele fixe ale jocului (aruncarea de la 9m si 7m).

2.5. Mijloacele rationalizate si standardizate utilizate

Pentru dezvoltarea vitezei (V)

1. 30 m start din picioare - P.a. - 2minute

50m start de jos - P.a. - 5minute

100m start din picioare - P.a. - 10minute

Trei serii pastrand aceleasi pauze.

2. Sprint 5 x 30m - P.a. - 1minut intre repetari

- P.a. - 5minute intre serii - 3 serii.

3. Trei jaloane asezate in linie, la o distanta de 5m unul de celalalt. Doi jucatori fata in fata, de o parte si cealalta a jalonului din centru. La semnal se pleaca in viteza spre jalonul din dreapta, depasindu-l cu 5m.

5 serii - P.a.-45 secunde (se lucreaza stanga-dreapta)

4. Idem exercitiul 3 dar jucatorii se deplaseaza spre jalonul din dreapta, apoi spre cel din stanga.

5. Idem exercitiul 3 dar la comanda: Dreapta! sau Stanga!

6. Idem exercitiul 3 dar la comanda inversa: Dreapta! o vor lua la stanga si invers.

Pentru dezvoltarea fortei (F)

1. Pase cu mingi medicinale de un kilogram, cate doi fata in fata la o distanta de 5m cu joc de glezna. 30 de pase, P.a.- 15 secunde, 5 serii.

2. Idem exercitiul 1, dar se vor executa pase cu iesire si retragere.

3.Fiecare jucatoare are cate o sticla de plastic de un litru umpluta cu nisip.

- biceps - 5x25 repetari - P.a. - 15 secunde

- triceps - 5x25 repetari - P.a. - 15 secunde

- deltoid - 5x25 repetari - P.a. - 15 secunde (ridicari laterale)

Se va lucra separat pentru fiecare brat.

4. Zece gardulete, fiecare gard este la o inaltime de 30 cm, asezate in linie la o distanta de 50 cm unul fata de celalalt. Dupa acestea, la o distanta de 5m se afla un jalon.

a) sarituri de pe doua pe doua picioare fara indoirea genunchilor, dupa ultimul gard sprint pana in dreptul jalonului

b) idem exercitiul a) dar dubla saritura intre garduri

c) sarituri cu umarul stang spre gardulete, apoi cu umarul drept, sprint pana in dreptul jalonului

d) idem exercitiul c) dar cu dubla saritura intre gardulete

e) sarituri cu intoarcere 180 grade intre garduri.

Aceste exercitii se executa in 3 serii cu P.a.- 2 minute intre serii.

5. Idem exercitiul 4. dar garduletele vor avea o inaltime de 50 cm.

Pentru dezvoltarea rezistentei (R)

1. Mers (excursii, plimbari in aer liber) cu o durata de doua ore.

2. Alergare pe teren variat 45 minute.

3. Alergare 800 x 2 x 2, P.a. intre ture plimbare 400m, iar intre serii 5-7 minute.

4. Alergare 1000 m x 2 x 2, P.a. idem exercitiul 3.

5. Testul Cooper adaptat.

Pentru indemanare (I)

1. Dribling printre jaloane cu mana neindemanatica, apoi mers pe banca de gimnastica cu intoarcere la mijlocul ei 360°, rostogolire (care va imita plonjonul), dribling printre alte cinci jaloane cu mana neindemanatica si aruncare la poarta din saritura. 5 repetari cu P.a. 30'', in trei serii cu P.a. doua minute.

2.- Pase in doi cu mingi de tenis un minut.

- Pase in doi cu mingi de handbal un minut.

- Pase in doi cu mingi de fotbal un minut.

Dupa aceste trei minute P.a. trei minute. Se vor executa trei serii.

3. Zece gardulete, fiecare gard are o inaltime de 25cm, asezate in linie la o distanta de 50cm.

a) alergare peste garduri

b) idem a) dar cu dubla pasire intre garduri

c) alergare cu trecere peste gard doar cu stangul, apoi cu dreptul

d) alergare cu trecere peste gard stang - drept.

Se vor executa trei serii cu P.a. doua minute.

4. Dribling in alergare fara a privi mingea - 30'' x 5, P.a. - 15''.

5. Alergare pe teren accidentat pe o distanta de 30m x 10, P.a. 30''. Alergarea va avea un tempo de 2/4.

Pentru dezvoltarea mobilitatii (M)

1. Ridicarea piciorului stang (drept) pe spalier la nivelul soldului. Aplecari inainte cu arcuiri spre spalier - 10 arcuiri cu P.a. 15''.

2. Idem exercitiul 1 dar se vor executa aplecari pe piciorul de sprijin.

3. Exercitii cu partener 5'.

Faza I-a atacului (F I)

1. Un sir de jucatoare la coltul terenului si un pasator la mijlocul terenului. Jucatoarea paseaza pasatorului, alearga in viteza, reprimeste mingea si arunca la poarta. 10 x . P.a. 30''.

2. Idem exercitiul 1 dar pasatorul va fi portarul. 10 x. P.a. 30''.

3. Doua siruri la cele doua colturi ale terenului. Fiecare jucator dintr-un sir are minge. Paseaza la portar si alearga pe contraatac, reprimeste mingea, incruciseaza cu celalalt jucator care finalizeaza. 10 x. P.p. 30''.

4. Patru jucatori in aparare A.L.S.(aparator lateral stanga) - A.I.S.(aparator intermediar stanga) - A.I.D.(aparator intermediar dreapta) - A.L.D.(aparator lateral dreapta) si doi I (interi), care paseaza in patrundere, dupa cateva pase unul dintre ei arunca la poarta. Dupa ce mingea paraseste mana aruncatorului cei doi A.L. pleaca pe contraatac in cea mai mare viteza, cel care primeste mingea de la portar finalizeaza.

5. Idem exercitiul 4 dar cei doi interi vor incerca intreruperea contraatacului.

6. Idem exercitiul 5 dar se mai introduce un aparator in terenul de atac.

Faza a II-a a atacului (F II)

1. doua jaloane pe semicercul de 9m, mingiile sunt la antrenor care se afla la 12m distanta de poarta. Doua siruri de A.L. si doua siruri de A.I. Antrenorul paseaza la portar, dupa ce a pasat A.L. se duc pe contraatac in cea mai mare viteza, imediat dupa ce au plecat pornesc si A.I., dupa ce a primit mingea unul dintre A.L. o paseaza inapoi la I. din aceeasi parte, acesta paseaza A.L. opus care finalizeaza. 1x10 repetari.

2. Idem exercitiul 1 dar mingiile sunt la portar. 1x10 repetari.

3. Idem exercitiul 1 dar pe contraatac pleaca un A.L. si doi A.I., A.L. paseaza inapoi la A.I., acesta paseaza la celalalt A.I., care paseaza inapoi la A.L. si finalizeaza. 1x5 repetari.

4. Idem exercitiul 1 dar in terenul de atac sunt doi aparatori intre 6 si 9m. 1x5 repetari.

5. Idem exercitiul 4 dar apare inca un aparator in terenul de aparare care incearca sa intrerupa contraatacul. 1x5 repetari.

Faza a IV-a a atacului (F IV)

1. Doi I. si un C (centru), 5 jaloane pe 9m. Mingea este la I.D. care patrunde intre jaloanele 1 si 2 si paseaza la centru care patrunde intre jaloanele 2-3 si paseaza la I.D. care patrunde si finalizeaza. Idem pentru I.S. 1x5 repetari.

2. 5 jaloane pe semicercul de 9m; E.S, E.D., I.S., I.D., C.

Mingea este la I.D. care patrunde si paseaza la centru, acesta patrunde E.D. care patrunde si paseaza inapoi la I.D., patrunde si finalizeaza. La fel in partea stanga. 1x5 repetari.

3. 5 jaloane pe 9m si doi P(pivoti); E.D.; E.S.; I.D.; I.S.; C. Mingea este la I.D. care patrunde intre jaloanele 2-3 si paseaza la C. care face schimbare de directie si paseaza inapoi la I.D. care patrunde intre jaloanele 2-3 si paseaza la P. care finalizeaza. La fel in partea stanga. 1x5 repetari.

4. Idem exercitiul 3 dar dupa ce a primit pasa I.D. de la E.D. paseaza mai departe la C. care patrunde si paseaza la P. care finalizeaza. La fel in partea stanga. 1x5 repetari.

5. 5 jaloane pe 9m. Un P.; E.S.; E.D.; I.S.; I.D.; C. Mingea este la C., care incruciseaza cu I.D., dupa ce primeste mingea I.D. paseaza la I.S. (C. dupa ce incruciseaza se duce in locul I.D.). I.S. dupa ce primeste patrunde si paseaza la C. care a devenit I.D., patrunde si finalizeaza sau paseaza la P. sau E.D. La fel si in partea stanga. 1x5 repetari.

6. 5 jaloane pe 9m. P.;E.S.; E.D.; I.S.; I.D.; C. Mingea este la I.D. care incruciseaza cu centrul, acesta scoate E.D. la invaluire, care patrunde si paseaza la I.S., patrunde si finalizeaza sau paseaza la P. sau E.S. La fel pe partea stanga. 1x5 repetari.

7. Idem exercitiul 6. I.D. incruciseaza cu I.S., C. se duce in locul lui I.S., dupa aceea patrunde si finalizeaza sau paseaza la P. sau E.D. La fel pe partea stanga. 1x5 repetari.

8. Doi aparatori, iar in atac I.S.; C.; I.D. Mingea este la C. care face schimbare de directie si paseaza inapoi la I.D., acesta face schimbare de directie si finalizeaza. 1x5 repetari.

9. Idem exercitiul 2 dar in locul jaloanelor vor fi 2 aparatori. 1x5 repetari.

10. Doi aparatori un A.L. si un A.I.; in atac C.; I.D.; E.D. Mingea este la I.D. care patrunde si paseaza la C., care face schimbare de directie si paseaza inapoi la I.D. care patrunde si paseaza la E.D., acesta face schimbare de directie si paseaza inapoi la I.D., care patrunde intre cei doi aparatori si paseaza la E.D. care patrunde si finalizeaza. 1x5 repetari.

11. Idem exercitiul 5 dar se introduc sase aparatori activi. 1x5 repetari.

12. Idem exercitiul 6 dar se introduc sase aparatori activi. 1x5 repetari.

13. Idem exercitiul 7 dar se introduc sase aparatori activi. 1x5 repetari.

2.6. Probe si norme de control

La trecerea de la un esalon la altul sau dintr-o etapa de pregatire la alta sunt necesare instrumente de control pentru verificarea indeplinirii obiectivelor de instruire. Aceste instrumente de control sunt reprezentate de probele de control si contribuie la o buna apreciere a nivelului pregatirii fizice si a maiestriei tehnice a elevilor din diferite esaloane de varste precum si la aprecierea obiectiva a eficientei continutului si metodologiei instruirii intr-o anumita perioada de timp.

In handbal sunt folosite doua categorii de probe:

- probe cu caracter fizic

- probe cu caracter mixt.

In afara probelor standard, profesorii pot avea alte probe de control in functie de ceea ce vor sa evalueze.

Probe cu caracter fizic

Acest tip de probe verifica nivelul atins in dezvoltarea calitatilor motrice generale sau in forma in care se intalnesc in joc.

Dintre aceste probe le vom prezenta pe cele care le vom folosi la echipa reprezentativa: 50m plat, pentasalt, testul Cooper adaptat.

a) 50m plat

Se alearga pe pista de atletism, startul se ia din picioare. Cronometrul porneste la prima miscare si se opreste in momentul trecerii liniei de sosire. Se acorda o singura incercare. Norma minima este 8''2, echivalentul a 2 puncte. Fiecare zecime de secunda in plus inseamna 1 punct.

b) 5x 30m

Proba consta din cinci alergari pe distanta de 30m cu o pauza de 30 de secunde intre alergari. Se alearga in pantofi de handbal, startul luandu-se din picioare de la o distanta de 1m inapoia liniei de start. Pauza de 30 de secunde se va respecta cu rigurozitate, in timpul acesteia elevul trebuind sa se indrepte spre linia de start si sa se pregateasca pentru startul urmator. Se va alerga in grupe de doi elevi. Cronometrul se va declansa la atingerea liniei de start si se va opri dupa trecerea liniei de sosire. Se vor inregistra toate cele cinci alergari si se va face media aritmetica. Toate rezultatele, inclusiv media vor fi exprimate in secunde si zecimi de secunda.

Rezultatele minime vor fi 5''1, ceea ce inseamna un punct. Pentru fiecare zecime de secunda se vor acorda zece puncte.

c) Pentasalt

Proba consta din efectuarea a cinci pasi sariti. Se porneste de pe loc avand un picior fixat pe sol in spatele liniei de plecare. Eleva are dreptul la doua incercari, luandu-se in considerare cea mai buna. Masurarea distantei se va efectua de la linia de plecare pana la ultimul semn lasat de eleva in groapa de nisip.

Norma minima este de 9m, echivalentul a zece puncte. Se mai acorda cate un punct la fiecare 5cm in plus.

d) Testul Cooper

Se va alerga pe pista de atletism, timp de noua minute, masurandu-se distanta parcursa de fiecare eleva in metri. Se permite mersul si chiar oprirea, dar este interzisa parasirea pistei de alergare. Startul se poate da in bloc, intr-o serie putand concura un numar de zece - paisprezece eleve. La terminarea timpului regulamentar se va da un semnal sonor, folosindu-se un fluier puternic. Elevele sunt obligate sa se opreasca pe loc la auzul semnalului de terminare a cursei si sa astepte inregistrarea distantei parcurse.

Norma minima este de 1800m, ceea ce inseamna 25 de puncte. Pentru fiecare 50m se acorda 10 puncte.

Probe cu caracter mixt

Probele cu caracter mixt sunt probele in continutul carora se gasesc simultan atat unele calitati motrice, cat si anumite elemente tehnico - tactice.

Dintre aceste probe le vom prezenta pe cele care le vom aplica echpei reprezentative: 30m dribling printre jaloane, aruncarea mingii de handbal.

a) 30m dribling printre jaloane

In lungul terenului se aseaza in linie dreapta sapte jaloane cu inaltimea de 1,5-1,8m, dupa cum urmeaza: primul jalon se aseaza la o distanta de 6m de linia de start , iar ultimul la 6m inaintea liniei de sosire; intre aceste jaloane, pe distanta de 18m ramasa intre primul si ultimul jalon se aseaza celelalte 5 jaloane la o distanta de 3m unul de altul. Sportivul trebuie sa parcurga cei 30m care separa linia de start de cea de sosire, conducand mingea in dribling multiplu in mod regulamentar printre jaloane, in forma de slalom. Mingea trebuie sa fie controlata in permanenta de sportiva de la plecare pana la sosire. Rezultatul se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde. Se vor executa doua alergari, luandu-se in considerare timpul cel mai bun.

Norma minima este de 7''1, echivalentul a zece puncte. Pentru fiecare zecime de secunda se acorda zece puncte.

b) Aruncarea mingii de handbal

Se va folosi in mod obligatoriu mingea de handbal regulamentara. Mingea va fi aruncata dupa un elan de trei pasi. Aruncarea se va efectua dinapoia unei linii trasate pe sol, linie care nu poate fi atinsa, depasita sau calcata inainte ca mingea sa fi parasit mana aruncatorului. Pentru elan poate fi folosit elanul de pas adaugat, incrucisat sau pas saltat. Se vor efectua doua aruncari si va fi luata in considerare cea mai buna. Norma minima este de 30m, echivalentul a 35 de puncte. Pentru fiecare 50cm in plus se acorda 3 puncte.

CAPITOLUL III

DEMERSUL PERSONAL PRIVIND PROIECTAREA

DIDACTICA SI PREGATIREA UNEI ECHIPE

SCOLARE DE HANDBAL

Sarcinile cercetarii

Stabilirea ipotezelor cercetarii

Stabilirea bateriei de teste si a normelor

Stabilirea duratei si locului experimentului

Aplicarea sistemului de mijloace, rationalizate si standardizate preconizate

Efectuarea testarilor (initiala-finala)

Analiza si interpretarea datelor obtinute.

3.2 Ipotezele cercetarii

In realizarea acestei cercetari am pornit de la urmatoarele ipoteze:

1. Aplicarea unui sistem de mijloace rationalizate si standardizate conduce la cresterea randamentului in joc.

2. Aplicarea unui sistem de mijloace rationalizate si standardizate determina o mai buna folosire a timpului afectat pregatirii.

3. Dezvoltarea calitatilor motrice generale determina o crestere a randamentului in joc.

3.3 Esantion supus cercetarii

Experimentul a fost realizat la Scoala Generala nr.88 Bucuresti.

Acest experiment a fost inceput cu o testare initiala pe data de 1. 10. 2006, aceasta testare initiala avand drept scop testarea calitatilor motrice si observarea elevelor in vederea realizarii mijloacelor ce vor fi folosite pentru optimizarea jocului echipei reprezentative, conduse de doamna profesor Stefan Elena si domnul profesor Iancu Costica.

In realizarea acestui experiment am folosit urmatoarele eleve

Tabel nr. 1:

Nr.

crt.

Initiale

Postul ocupat

Anul nasterii

De cand joaca handbal

Ocupatia

1.

G.D

inter stanga

eleva

2.

T.G.

pivot

eleva

3.

I.L.

extrema stanga

eleva

4.

M.A.

centru

eleva

5.

U.I.

inter stanga

eleva

6.

R.C.

inter stanga

eleva

7.

T.I.

extrema stanga

eleva

8.

R.A.

inter dreapta

eleva

9.

H.A.

extrema dreapta

eleva

H.C.

extrema dreapta

eleva

Metode si tehnici de cercetare utilizate

1. Metoda studiului bibliografic

Aceasta metoda consta in studierea sistematica a cartilor, revistelor, publicatiilor si brosurilor de specialitate, pentru a forma fundamentul teoretic al lucrarii. Se pot studia si unele documente specifice ca planuri anuale, de etapa, planuri saptamanale.

Sursele bibliografice trebuie studiate cu atentie, unele paragrafe din publicatii corelate cu altele, aceasta metoda generand o activitate intelectuala intensa si complexa, obligand pe cel care o utilizeaza sa faca legaturi si sa inteleaga esenta continutului din materialele studiate pentru stabilirea si verificarea ipotezei de lucru si elaborarea lucrarii.

2. Metoda observatiei pedagogice

Aceasta metoda este des folosita in lectiile de antrenament, in jocurile de verificare si oficiale. Observatia pedagogica trebuie sa se desfasoare dupa un plan unde trebuie specificate scopul, locul, durata, colectivul de lucru, ce anume trebuie observat.

Observatia trebuie sa fie obiectiva, continua si sistematica, datele obtinute se inregistreaza, se clasifica se prelucreaza si se formuleaza concluzii.

La nivelul echipei scolare, metoda observatiei consta in urmarirea intentionata, atenta a comportamentelor elevelor din punct de vedere motric, tehnic si tactic si la progresul realizat in dezvoltarea capacitatii motrice, dezvoltarea aptitudinilor motrice, dezvoltarea fizica, imbunatatirea bagajului continutului tehnico-tactic, insusirea corecta a acestora si aplicarea lor in timpul jocului de handbal.

In urma obtinerii datelor, acestea trebuie sa fie inregistrate pentru a obtine indici lipsiti de subiectivitate privind eficienta mijloacelor utilizate in instruirea sportivelor pentru a verifica parametrii modelului de pregatire. Aceste date pot fi somatice, fiziologice, de pregatire fizica, de comportament tehnico-tactic in jocuri, de anamneza sportivelor, de durata actiunilor de atac si aparare. Dupa inregistrarea lor in tabele, datele vor fi prelucrate cu ajutorul formularelor statistico-matematice.

3. Metoda experimentala

Experimentul este o modalitate mai complexa de investigatie a faptelor prin care se produc modificari intentionate fenomenelor, cu scopul de a le studia in conditii mai favorabile. In desfasurarea unui experiment parcurgem trei etape: etapa pregatitoare (observatii, stabilirea ipotezelor), etapa de efectuare (experimentarea propriu-zisa) si etapa de evaluare (prelucrarea si interpretarea datelor).

Experimentul se instituie in baza unei ipoteze. Dupa ce ne-am fixat ''tema'' de cercetat si am formulat ipoteza, urmeaza sa planificam experimentul, care va confirma sau infirma ipoteza.

4. Metoda statistico-matematica

Metoda matematica este legata de studiul cantitativ al lucrurilor, proceselor, fenomenelor dintr-un domeniu.

Utilizare matematicii in diferite stiinte particulare se face ilustrativ (grafic, ratii matematice) si apoi prin prelucrarea statistica a datelor.

Prelucrarea statistico-matematica a datelor se face calculand principalii parametrii si tendinte de dispersie. Se calculeaza:

Media aritmetica, , care confera cea mai precisa masurare a tendintelor centrale:

, unde Σ = suma valorilor individuale

n = nr. de cazuri luat in considerare

Amplitudinea,W, pentru stabilirea omogenitatii

W=Xmax – Xmin.

unde Xmax= valoarea cea mai mare a sirului de date

Xmin= valoarea cea mai mica a sirului de date.

Abaterea standard , S

unde: Σ= suma

f = frecventa

n = nr. de cazuri luate in considerare.

=media aritmetica

Coeficientul de variabilitate, Cv

S

Cv=    , unde: S = abaterea standard

= media aritmetica

Pentru interpretarea Cv se foloseste urmatorul etalon:

omogenitate mare

omogenitate moderata

omogenitate mica

peste 35%    omogenitate foarte mica

Rata progresiei, Rp , pentru a se aprecia nivelul de progres in perioada experimentului:

Rp = Xf - Xi ,

Unde: Xf = media aritmetica obtinuta la testarea finala

Xi = media aritmetica obtinuta la testarea initiala.

Coeficientul de corelatie, R, pentru a se aprecia corelatia dintre doua siruri de date:

Abaterea medie, Am

Σ f *|x-|

Am =   

n

3.5 Desfasurarea experimentului

3.5.1.Intabularea datelor cuprinzand testarile initiale si finale

Numele jucatoarei T.G.

Tabel nr. 2: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8,5m

9m

Saritura in lungime/loc

1,70m

1,75m

Testul Cooper

1800m

1850m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

Total

Tabel nr.3:Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr.4: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: I.L.

Tabel nr. 5: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

9m

9,15m

Saritura in lungime/loc

1,75m

1,80m

Testul Cooper

1900m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

30m

32m

Total

Tabel nr. 6: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

performanta

puncte

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 7:Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: M. A.

Tabel nr. 8:Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8m

9m

Saritura in lungime/loc

1,70m

1,75m

Testul Cooper

1800m

1900m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

32m

33m

Total

Tabel nr. 9 Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

performanta

puncte

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 10: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: U. I.

Tabel nr. 11: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

9m

9,10m

Saritura in lungime/loc

1,80m

1,85m

Testul Cooper

1800m

1950m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

28m

30m

Total

Tabel nr. 12: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr.13: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: R. C.

Tabel nr. 14: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8m

9m

Saritura in lungime/loc

1,80m

1,85m

Testul Cooper

1650m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

26m

Total

Tabel nr. 15: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 16: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: R. A.

Tabel nr. 17: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8,5m

9m

Saritura in lungime/loc

1,80m

1,85m

Testul Cooper

1630m

1800m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

29m

30m

Total

Tabel nr. 18: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje




Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 19: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: H. A.

Tabel nr. 20: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8m

9m

Saritura in lungime/loc

1,75m

1,80m

Testul Cooper

1610m

1800m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

27m

30m

Total

Tabel nr. 21: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 22: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei: H. C.

Tabel nr. 23: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8,5m

9m

Saritura in lungime/loc

1,80m

1,90m

Testul Cooper

1670m

1800m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

28m

30m

Total

Tabel nr. 24: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 25: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei:T. I.

Tabel nr. 26: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8,8m

9,1m

Saritura in lungime/loc

1,75m

1,85m

Testul Cooper

1680m

1800m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

27m

30m

Total

Tabel nr. 27: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 28: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Numele jucatoarei:G. D.

Tabel nr. 29: Probe fizice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de puncte

performanta

puncte

performanta

puncte

50 m plat

5x 30 m

Pentasalt

8,1m

9m

Saritura in lungime/loc

1,70m

1,75m

Testul Cooper

1500m

1800m

30m dribling printre jaloane

Aruncarea mingii de handbal

29m

Total

Tabel nr. 30: Probe tehnico-tactice

Proba

Testare initiala

Testare finala

Diferenta la nivel

de note

note

note

Prindere - pasare

Dribling

Aruncare la poarta

Fente

Incrucisari

Invaluiri

Paravane

Blocaje

Colaborare cu coechipierii

Integrare in sistemul de joc

Total

Tabel nr. 31: Randamentul in joc

Goluri

Aruncari

Total aruncari

Greseli

Total actiuni

Randament in joc in %

Testare initiala

Testare finala

Tabel nr. 32 Tabel centralizator pentru probele fizice

Nr.

crt.

Initiale

Jucatoare

Suma punctelor de la testarea initiala

Suma punctelor de la testarea finala

Diferenta de puncte

G.D.

I.L.

U.I.

R.C.

R.A.

H.A

T.I.

H.C.

T.M.

M.A.

Tabel nr. 33: Tabel centralizator pentru probele tehnico – tactice

Nr.

crt.

Initiale

Jucatoare

Suma notelor de la testarea initiala

Suma notelor de la testarea finala

Diferenta de note

G.D.

I.L.

U.I.

R.C.

R.A.

H.A

T.I.

H.C.

T.M.

M.A.

Tabel centralizator pentru randamentul in joc

Tabel nr. 34

Nr.

crt.

Initiale

jucatoare

Randamentul in joc la testarea initiala

Randamentul in joc la testarea finala

Diferenta in procente dintre T1 si T2

G.D.

I.L.

U.I.

R.C.

R.A.

H.A

T.I.

H.C.

T.M.

M.A.

   

Capitolul IV

Analiza statistico-matematica a datelor obtinute la:

4.1.Probele fizice –Testare initiala

Tabel nr. 35

X

F

W=77 puncte

Probe fizice-Testare finala

Tabel nr. 36

X

f

W=58 puncte

Probele fizice:

Media aritmetica la testarea initiala a fost 58,5 , iar la cea finala 139,1.Diferenta de 80,6 puncte dintre medii indica o crestere cu 42,05 % a potentialului motric mediu al subiectilor, astfel se observa o crestere semnificativa.

Abaterea standard: 3,07 la testarea initiala si 17,17 la testarea finala. In cadrul testarii finale abaterea standard este mai mare decat abaterea standard initiala.

Coeficientul de variabilitate a fost de 5,24 % la testarea initiala si de 12,34% la testarea finala; toate aceste rezultate indica faptul ca grupul de experiment a avut o omogenitate mult mai mare la testarea initiala, datorita evolutiei diferite a jucatoarelor.

4.2.Probe tehnico-tactice - Testare initiala

Tabel nr. 37

X

f

W=25 puncte

Probe tehnico-tactice - Testare finala

Tabel nr. 38

X

f

W=20 puncte

Probele tehnico-tactice

Media aritmetica la testarea initiala a fost 48,9 , iar la cea finala 70,1.Diferenta de 21,2 puncte dintre medii indica o crestere cu 30,24 % a potentialului motric mediu al subiectilor, astfel se observa o crestere semnificativa.

Abaterea standard: 8,06 la testarea initiala si 9,63 la testarea finala. In cadrul testarii finale abaterea standard este mai mare decat abaterea standard initiala.

Coeficientul de variabilitate a fost de 16,48 % la testarea initiala si de 13% la testarea finala; toate aceste rezultate indica faptul ca grupul de experiment a avut o omogenitate moderata la testarea initiala apoi,o omogenitate mare la finalul experimentului.

4.3. Procente obtinute in joc – Testare initiala

Tabel nr. 39

X

f

W=23,75 %

Procente obtinute in joc Testare finala

Tabel nr. 40

X

f

W=15,59 %

Randamentul in joc:

Media aritmetica la testarea initiala a fost 18,23 , iar la cea finala 41,41.Diferenta de 23,18 procente dintre medii indica o crestere cu 55,97 % a potentialului motric mediu al subiectilor, astfel se observa o crestere semnificativa.

Abaterea standard:17,17 la testarea initiala si 4,65 la testarea finala. In cadrul testarii finale abaterea standard este mai mica decat abaterea standard initiala.

Coeficientul de variabilitate a fost de 39,33 % la testarea initiala si de 11,22% la testarea finala; toate aceste rezultate indica faptul ca grupul de experiment a avut o omogenitate mica la testarea initiala apoi,o omogenitate mare la finalul experimentului.

Concluzii

In lucrarea de fata ne-am adus contributia la experimentarea unui sistem de mijloace pentru optimizarea jocului si am experimentat criterii de modele de pregatire si joc pentru echipele reprezentative scolare.

Concluziile determinate de masivitatea datelor acumulate sunt:

La nivelul echipelor reprezentative, abordarea componentelor antrenamentului, de-alungul procesului de instruire ridica o serie de probleme a caror rezolvare este standardizarea si rationalizarea mijloacelor utilizate in pregatirea fizica si tehnico-tactica a elevelor, pe langa interpretarea datelor culese din probele si normele de control si o apreciere subiectiva a profesorului, ce implica totodata multa raspundere.

Dezvoltarea pregatirii fizice generale si specifice determina asimilarea celorlalte componente ale pregatirii: tehnice, tactice, si psihice.

Evolutia parametrilor motrici pune in evidenta eficienta factorului experimental.

Sistemul de mijloace standardizate si rationalizate, adaptat particularitatilor de varsta ale elevelor si aplicat in procesul de instruire, a dus la o crestere a potentialului motric. Aceasta concluzie este demonstrata de progresul evident constatat in urma testarilor facute pe toata perioada experimentului.

Modul de selectionare si aplicare a mijloacelor esalonate in plan, cuantificarea lor, s-au dovedit adecvate particularitatilor elevelor, contribuind la optimizarea procesului de instruire.

Rationalizarea si standardizarea mijloacelor de instruire au oferit profesorului posibilitatea de a folosi eficient timpul afectat instruirii, in vederea indeplinirii modelului de concurs.

BIBLIOGRAFIE

Alexe N., si colaboratori,- Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis,

Bucuresti, 1993.

Baroga L.,- Educarea calitatilor fizice combinate, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1984.

Bota I.,- Handbal. 500 exercitii pentru invatarea jocului, Editura Sport-

Turism, 1989.

Carstea Gh.,- Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Bucuresti,

1997.

Cercel P.,- Calitatile motrice in handbal, Editura Sport-Turism, Bucuresti,

1975.

Demeter A.,- Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare, Editura Sport-

Turism, Bucuresti, 1974.

Dragnea A., Mate-Teodorescu S.,- Teoria sportului, Editura FEST,

Bucuresti, 2002.

Dragnea A., Bota A., Teodorescu S., Stanescu M., Serbanoiu S., Tudor V.,

Educatie fizica si sport – teorie si didactica, Editura FEST,

Bucuresti, 2006

Epuran M.,- Metodologia cercetarii, Bucuresti, 1992.

Garcia, J.P.L.A.- Balonmano: Metodologia y alto rendimiento, Ed.

Paidotribo, Barcelona, 1994.

Hantau C.,- Handbal - antrenamentul copiilor si juniorilor, Editura Printech,

Bucuresti, 2004.

Hantau C.,- Handbal, Editura Alpha, Buzau, 2000.

Igorov M.,- Handbal, copii si juniori, Editura Academia de inalte studii

militare, Bucuresti, 2003.

Kunst Ghermanescu I., Gogaltan V., Jianu E., Negulescu I.,-

Teoria si metodica handbalului, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1983.

Negulescu I.,- Handbal- Tehnica jocului, Editura A.N.E.F.S., Bucuresti,

2000.

Niculescu M.,- Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport,

Editura A.N.E.F.S., Bucuresti, 2002.

Sabau I., - Strategia proiectarii antrenamentului la diferite discipline sportive –note   

de curs, Bucuresti 2007

Scarlat E., Scarlat B.,- Indrumar de educatie fizica scolara, Editura didactica si Pedagogica, R.A., 2006

Scarlat E., Scarlat B.,- Educatie fizica si sport, Editura didactica si pedagigica, Bcuresti, 2002

Stanescu M.,- Didactica educatiei fizice, Bucuresti, 2004

Todea S.F. – Teoria educatiei fizice si sportului Editura Fundatiei Romania de

Maine Bucuresti 1999

Todea S.F. – Managementul educatiei fizice si sportului Editura Fundatiei

Romania de Maine Bucuresti 2003

Tudor V.,- Masurare si evaluare in cultura fizica si sport, Editura ALPHA, 2005




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate