Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Particularitatile somato-functionale si psihice la tineri


Particularitatile somato-functionale si psihice la tineri




Particularitatile somato-functionale si psihice la tineri

1.Particularitatile sferei somatice la tineri

Procesele de crestere se opresc in general la fete in jurul varstei de 17-19 ani, iar baietii continua sa creasca pana la 21-25 ani. Sfarsitul cresterii a fost fixat de catre Robert (Anglia) la 22 ani pentru baieti si 19 ani pentru fete; de catre Liharsic (Austria) la 25 si 19 ani; Quetelet da varsta de 30 ani ca limita extrema de crestere pentru barbati si 25 ani pentru femei.

Cresterea si dezvoltarea inegala si uneori asimetrica, aritmica, alternanta si diferentiata pe sexe, nu este intamplatoare, ci se supune unor legi superioare de coordonare si echilibrare pe etape evolutive care tind sa transforme progresiv pe copil in tanar si pe tanar in adult.

La varsta de 18-19 ani sistemul osos crescand in lungime se apropie de aspectul si dimensiunile constatate la adulti, insa ca rezistenta si duritate, oasele raman inca in urma. Dupa cercetarile efectuate de “Centrul de cercetari pentru educatie fizica si sport” cu privire la cunoasterea potentialului biomotric al tineretului, talia la baieti atinge la aceasta varsta o valoare medie de 175.3 cm si o greutate de 71.630 kg. Raportata la talie, aceasta ne da un indiciu foarte bun care corespunde recomandarilor medicale din “Programul de alimentatie stiintifica a populatiei”.




Bustul are lungimea mai mica la baieti fata de inaltime, indicele Amar avand o valoare de 0.52, aratand indirect ca membrele inferioare sunt mai lungi decat la femei.

Anvergura in comparatie cu inaltimea este mai mare la barbati decat la femei (3-4 cm).

Cresterea perimetrului toracic se considera terminata in jurul varstei de 20 ani, cand ajunge in medie la 85 cm la barbati si 80 cm la femei. Se observa uneori o crestere lenta a toracelui pana aproape de 50 ani, datorita mai ales dezvoltarii masei musculare sau depunerilor grasoase in tesuturile subcutanate[1].

Diametrul bitrohanterian are cifre mai mici la barbati decat la femei. De asemenea, raportul dintre latimea umerilor si latimea bazinului este diferit, barbatii avand umeri lati si bazin ingust. Aceasta diferenta dintre diametrul biacromial si bitrohanterian este de obicei negativa la femei, in timp ce la barbat este de 4 cm (indice de sexualitate).

Centrul de greutate al femeii este situat mai jos cu 0.61 decat la barbat, ceea ce explica un echilibru mai bun al femeii.

Cresterea in lungimea membrelor superioare se opreste la 18 ani la fete si la 25 ani la baieti. La barbati membrele superioare sunt in general mai lungi decat la femei. Exista un raport direct intre cresterea trunchiului si a corpului intreg in inaltime si cresterea in lungime a membrelor superioare.

La adulti raportul dintre lungimea membrelor superioare si inaltimea corpului variaza dupa dimensiunile taliei. Indicele brat-antebrat (humero-radial) arata o diferenta de circa 20-25 % a antebratului fata de brat.

La 18 ani se formeaza fibra musculara cu un inalt nivel de diferentiere si un numar de nuclee inguste si alungite. Tot mai evidentiata este cresterea masei tesutului muscular si a fortei musculare. Masa musculara a fetelor este cu circa 13 % mai mica decat a baietilor.

Forta diferitelor grupe musculare si, in special a centurii scapulare si a membrelor superioare, este mai mare la barbati.

Proprietatile muschilor ca excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea si tonusul cresc progresiv cu varsta si gradul de antrenament. Elasticitatea lor scade insa de la 1.27 kg cat este la copilul de un an la 0.857 kg, cat ajunge la tanarul de 21 ani si la 0.352 cat ramane la adultul de peste 30 ani.

Aparatul locomotor, care in perioada precedenta a avut de suferit de pe urma discordantei dintre cresterea in inaltime si greutatea corpului incepe sa se intareasca. Datorita activitatii osteogene sporite a periostului, oasele cresc mai putin in lungime si mai mult in grosime. Articulatiile isi maresc stabilitatea, muschii cresc in volum si forta, viteza si abilitatea miscarilor, atitudinea corpului se redreseaza, tesutul conjunctiv trece printr-o faza de proliferare activa.

Tineretea corespunde perioadei de pregatire in universitate sau in alte institutii de invatamant superior.

Desi procesele de crestere in inaltime a corpului se termina, exista inca posibilitati mari de dezvoltare morfologica si functionala. Educatia fizica in cadrul acestor institutii are ca scop sa incheie si sa incununeze dezvoltarea fizica printr-o activitate desfasurata la un inalt nivel tehnic si metodic, care sa desavarseasca si sa valorifice pregatirea anterioara.

Un real pericol il constituie viata sedentara si excesul de munca intelectuala necompensat de o acitivtate fizica corespunzatoare.

Tineretul trebuie sa fie indemnat sa-si pastreze cat mai mult forma si structura tinereasca a corpului, complexul de calitati fizice si psihice specifice varstei tinere, rezultate ale pregatirii din perioadele de crestere si dezvoltare.

2.Particularitatile sferei functionale la tineri

Aparatul respirator

La aceasta varsta aparatul respirator se dezvolta prin cresterea cutiei toracice, intarirea muschiului diafragm, amplificarea miscarilor respiratorii si sporirea capacitatii vitale. Tipul de respiratie se schimba, devenind din abdominal, costal inferior la baieti si costal superior la fete. Schimburile de gaze dintre plamani si tesuturi devin mai eficiente. Traheea masoara 12 cm la adult, iar diametrul transvers este de 22 mm si cel anteroposterior de 16 mm la barbat.

La adult, frecventa este de 16-18 respiratii/min., iar volumul respirator este de 400-500 cm3.

Capacitatea vitala, masurata la spirometru, este 4000-5000 cm3 [2].

Exercitiile fizice in general si cele de respiratie in special dezvolta aparatul respirator si maresc capacitatea vitala.

Aparatul circulator

De la nastere si pana la 20 ani cordul creste in greutate de 12 ori. Contractiile acestuia ajung la 18 ani la 85-86/min. Volumul inimii este de 250-300 cm3.

Tensiunea arteriala ajunge la 18 ani la 120/75 mm. Cantitatea de sange reprezentata in raport cu greutatea corpului este de 1/13 (Welcher). La 1 kg greutate corespunde o cantitatea de sange de 50 g.

Aparatul digestiv

La varsta adulta stomacul atinge 28 cm lungime si 10-12 cm latime, are o suprafata de 1200 cm2 si o capacitate care variaza intre 1500-2000 cm3 si 3000-3600 cm3.

Ficatul ajuge la 1400-1500 g, reprezentand a 34-a parte din greutatea corpului (Sappey).

Pancreasul cantareste 70 g (Vierordt).

Sistemul endocrin

Hipofiza, care isi exercita influenta multilaterala si conducatoare asupra tuturor proceselor de crestere si dezvoltare, isi dubleaza volumul de la nastere pana la maturitate.

Tiroida cantareste 18-30 g, iar paratiroidele cresc si se dezvolta pana la pubertate si scazand foarte lent pana la sfarsitul cresterii.

Pana la pubertate testiculele cresc foarte putin – 0.5-2 cm3, dar dupa pubertate cresterea lor se acelereaza, ajungand in cativa ani de 10 ori mai mari (15-20 cm3).

Sistemul endocrin creste printr-o adevarata restructurare functionala. Complexul hormonal al copilariei se schimba prin aparitia secretiilor gonadice, prin reprofilarea functiunilor hipofizei si suprarenalelor si prin disparitia timusului si a tesuturilor limfatice[3].





Sistemul nervos

Greutatea creierului este la maturitate de 3.5-4 ori mai mare decat la nastere. La fete greutatea acestuia este mai mica decat la baieti.

Desavarsirea functiunilor corticale se produce catre varsta de 16-18 ani. Functiile neurovegetative se dezvolta paralel cu cele corticale.

Greutatea maduvei spinarii este la adult de 27-28 g. Dezvoltarea functiilor maduvei merge in paralel cu cresterea in greutate. Functiile sistemului nervos se perfectioneaza.

Dupa ce in perioada pubertara s-au dezvoltat organele genitale la baieti si s-a reglat ciclul menstrual la fete, urmeaza un stadiu de consolidare morfologica si functionala care dureaza 1 sau 2 ani. In acest timp, curbele cresterii in inaltime a celor doua sexe se despart, indicand pentru fete un nivel constant al valorilor taliei, iar pentru baieti o crestere foarte lenta a acestora. Organele ajung la dimensiunile normale, iar functiunile lor se incadreaza in sinergia globala a organismului. Sistemul nervos ajuns la un nivel corespunzator de dezvoltare controleaza si regleaza acest complex functional.

Maturizarea sexuala anunta nubilitatea. Sub actiunea stimulatorie a hormonilor hipofizari, glandele sexuale functioneaza integral. Acesti hormoni determina la tinere formele gratioase a corpului, trasaturile fine si vocea caracteristica, iar la tineri cresterea barbii si a mustatii, vocea groasa, robustetea barbateasca[4].

In concluzie, varsta tineretii este etapa de incheiere a cresterii si dezvoltarii generale a a corpului, precum si a pregatirii pentru viata adulta.

3.Particularitatile sferei psihice la tineri

In secolele anterioare, insertia tineretului nu a pus prea multe probleme, deoarece “ucenicia” profesionala si sociala s-a realizat in conditii de “tutela” relativ severa a tineretului, conservata prin traditii ce s-au perpetuat discret din evul mediu, ca o distanta psihologica mai mica intre generatii. In ultimul secol, tineretul a patruns impetuos in viata sociala si politica, aducand nu numai o intarire a idealurilor sociale ci si un foarte important aport social-economic. Intrarea in viata social-economica efectuata pe baza de competitie si cooperare a pus numeroase probleme si a creat conditii mai dure de selectie.

Universul copilariei are rezerve uriase de sperante si bucurii legate de explorarea spatiului, a oamenilor din jur si o afonie de structura fata de analiza modului cum este alcatuita lumea si viata. Dupa varsta de 10 ani incepe procesul de interogatie ce cauta prin identitate si identificare probele propriei posibilitati ca si o validare a textului si subtextului valorilor si aplicarii lor in viata. La inceputul perioadei tineretii acest proces este demarat.

Tanarul devine sensibil si recalcitrant cand intalneste nonvaloarea si incompetenta, dar devine atent si receptiv fata de modelele ce incorporeaza valori recunoscute, care de aproape par banale sau de persoane deosebite, interesante.

Perioada de la 20 la 24 ani, a adolescentei prelungite, se exprima ca o perioada de trecere in care se manifesta caracteristici ale adolescentei si caracteristici noi ce sunt ale tineretii, ale starii de adult tanar.

Deosebit de complexa si delicata este problema subetapelor tineretii. Limita inferioara se suprapune peste perioada de la 20 la 24 ani, perioada in care exista cateva categorii de tineri. Unii care se afla in productie, altii care-si realizeaza studiile superioare, a treia categorie este a celor care lucreaza si continua studiile serale. Ca atare aceasta perioada este pregnant de trecere spre statutul social virtual de adult, pe cand perioada adolescentei ramane o perioada de trecere spre statutul biologic potential de adult.

Castigarea statutului social de adult echivaleaza cu dobandirea autonomiei economice, ceea ce creeaza o autonomie foarte mare, precum si posibilitatea organizarii conditiilor de trai in contextul acestei independente .

Situatia tineretului la aceasta varsta se consuma sub semnul provizoratului, al oportunitatilor sociale.

Dr. Levinson numeste perioada de la 17 la 22 de ani varsta de adult tanar si considera ca se caracterizeaza prin coexistenta statutului de adolescent cu cel de adult tanar, fiind o perioada de tranzitie dominata de trecerea tanarului de la starea de copil-barbat la aceea de barbat tanar.

In aceasta etapa e specifica vigoarea fizica, dublata de inteligenta, memorie, abilitati, aptitudini deplin utilizabile si de bun randament. O mare stapanire a propriilor posibilitati si forte creeaza un sentiment de plinatate, de forta fizica si spirituala, antrenate in    lupta pentru teluri propuse si pentru constituirea familiei si stabilirea locului in societate. Prin toate acestea, perioada tineretii este esentiala in supravietuirea speciei.

Invatarea, intelegerea, memorarea, atentia si gandirea

Planul complex mental cunoaste unele modificari. Cunostintele si abilitatile bine dobandite dau, pe de-o parte ,”expertii” care progreseaza mereu si devin extrem de activi si necesari, si pe de alta parte creatorii, inovatorii domeniului. Campul de actiune a memoriei se restructureaza, incep sa fie subtil sesizate incidente critice, problemele cheie si are loc procesul de adaptare si selectare din cunostinte a celor ce sunt necesare.




Specialistii considera ca tineretea este o perioada de foarte mari perfectionari senzoriale-perceptive si de intensa socializare a acestor disponibilitati psihice.

Exista unele particularitati ale invatarii in perioada tineretii. In primul rand se modifica proportia dintre invatarea programata social si aceea ce s-ar apropia mai mult de autodidacticism in favoarea acesteia din urma.

Invatarea s-ar mai putea clasifica in invatare organizata, sistematica, invatare originala, invatare inserata, interpolata si incidentala. Ultimele trei forme de invatare se dezvolta continuu in perioada tineretii cam cu aceeasi intensitate. Castigul pe seama invatarii este relativ mare, dar va creste in etapele urmatoare ale dezvoltarii psihice (M. Gladis si H. N. Braun). In schimb, conservarea informatiilor, amintirea atinge un punct relativ inalt, dar ramane in platou pentru ca in perioada urmatoare sa scada usor ca viteza si claritate.

Numeroase studii pun in evidenta, pe langa o sesizabila modificare de atitudini esentiale fata de lumea inconjuratoare a tineretului, si unele dificultati legate de evolutia situatiei economice si circumstantiale sociale.

Foarte multi autori relateaza faptul ca pana la 24 de ani tineretul este extrem de eterogen. L. Rosenmazer, comparand aceasta varsta cu aceea dintre    13-14 ani o gaseste mai stabila, datorita faptului ca diferentele de maturizare (in a doua categorie) sunt mai mari. La aceasta categorie de tineri se manifesta trebuinte etice, evitarea situatiei de a se da in spectacol, pudoare si cenzura morala riguroasa, capacitate de a se stapani, impulsuri situative moderate dar si o tendinta de a tine cont de punctul de vedere al altora.

In ultimii ani s-au efectuat numeroase studii ce se refera la diferentele psihologice legate de personalitatea feminina si masculina ce se formeaza inca din pubertate si adolescenta si devine relativ evidenta in perioadele tineretii si ale maturitatii. Eleanor Maccoby si Carol Jacklin(1974) precum si Evelyne Sullerat si Judith Hall au facut o complexa inventariere a diferentelor psihice dintre cele doua sexe.

Tinerele sunt mai sensibile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgomote si au tactul bine dezvoltat. Ele au abilitati manuale mai mobile, rapide si coordonate. Femeile au aptitudini verbale mai pregnante si suporta, adesea, mai usor stresul.

Baietii au sensibilitati spatio-vizuale mai dezvoltate, au aptitudini matematice, mai ales in adolescenta, capacitati de abstractizare evidente. In schimb, au o mai mare agresivitate si mobilitate evaluativ-rala si mai fragila(delicventa minora si criminalitatea sunt mai accentuate). Tendintele depresive sunt mai puternice si mai frecvente la femei si la tinerele fete. Baietii manifesta predilectii mai mari pentru obiecte, fetele si femeile pentru colectionarea si utilizarea acestora. In schimb fetele si femeile suporta mai greu impolitetea. In alte cercetari, se remarca faptul ca tinerele au rezultate ceva mai bune la testele de fluiditate, la cele de comprehensiune verbala, inclusiv in ceea ce priveste capacitatea de a canta corect, precum si o buna memorie vizuala. Baietii si barbatii au o afectivitate mai controlata, mai realista, au mai multa obiectivitate, rezultate mai bune la testele de perceptie in profunzime si la cele de vedere labirintica.

Cunoscand aceste aspecte psihologice ale tinerilor se poate spune, ca societatea si institutiile de invatamant au rol determinant in ceea ce priveste integrarea profesionala si sociala, ceea ce constituie nu numai o conditie de adaptare ci si una de mentinere a sanatatii fizice si mintale, de dezvoltare armonioasa a personalitatii.



Adrian N., Ionescu A., Mazilu, V., Cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, Editura CN pentru EFS, 1968.

Demeter, A., Fiziologia sportului, Editura Stadion, Bucuresti 1972

Dragan, A., Medicina sportiva aplicata, Editura EDITIS, Bucuresti 1994

Weineck J., Biologia sportului, Editura MTS-CCPS, Bucuresti 1995

Schiopu, U., Verza, E., Psihologia varstelor, ciclurile vietii, Editura didactica si pedagogica, RA, 1995

Levinson D., si colaboratorii, The seasons of a Man’s Life, New York, Ballantine Books, 1979




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate