Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
METODOLOGIA EVALUARII REZULTATELOR SCOLARE


METODOLOGIA EVALUARII REZULTATELOR SCOLARE




METODOLOGIA EVALUARII REZULTATELOR SCOLARE

Obiective:

La sfarsitul capitolului, veti fi capabili:

sa precizati criteriile de evaluare introduse in formularea obiectivelor operationale

sa enumerati forme de examinare orala;

sa enumerati tipuri de probe scrise




sa explicati in ce constau calitatile unei probe (test)

sa stabiliti etapele elaborarii unei probe scrise

sa clasificati itemii de evaluare, in functie de gradul lor de obiectivitate

sa precizati in ce constau metodele de evaluare alternative (fise de activitate personala, portofoliul, evaluarea asistata de calculator)

ÑConcepte cheie: criteriu de evaluare, examinare orala, proba scrisa, validitate, fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate, itemi obiectivi (alegere multipla, alegere duala, pereche), semiobiectivi (de completare, intrebari structurate, cu raspuns scurt), itemi subiectivi (eseu si rezolvare de probleme), lucrare practica, portofoliu, evaluare asistata de calculator

1.Determinari ale relatiei    obiective - predare-invatare - evaluare

Aprecierea autorilor Viviane De Landsheere si Gilbert De Landsheere, conform careia "nu exista evaluare corecta fara obiective clare" evidentiaza relatia directa dintre evaluare si obiectivele procesului didactic. In acelasi timp, este cvasiunanim recunoscut faptul ca pedagogia centrata pe obiective pedagogice comportamentale, concrete, a amplificat relationarea evaluarii la acestea, avand un impact major atat asupra proceselor de predare/invatare, cat si asupra modului de realizare a actiunilor evaluative.

Abordarea multilaterala a obiectivelor este utila educatorului atat in planificarea si ordonarea gradului de dificultate/generalitate a intentiilor urmarite, in utilizarea metodelor de invatamant potrivite, cat si in stabilirea demersurilor evaluative, astfel incat "sa nu initieze prematur sau tardiv operatiile de evaluare a rezultatelor asteptate" (D.Potolea, 1986).

Operationalizarea obiectivelor permite atat prevenirea ramanerilor in urma (a insucceselor), cat si identificarea precisa a oricarei disfunctii sau puncte critice, constituind astfel instrumentul de reglare utilizat de evaluare pentru ameliorarea procesului didactic. Totodata, prin operationalizarea obiectivelor, se asigura obiectivitatea actiunilor de evaluare.

Exemple privind tipurile principale de criterii de evaluare utilizate in formularea corecta a obiectivelor operationale :

Criteriul calitativ

Conditiile de operationalizare

EXEMPLE

Comportamentul

Sa defineasca

Performanta - nivelul invatarii

inflatia

Conditiile in care se va produce comportamentul

pe baza elementelor caracteristice (masa monetara excedenta    cantitatii de bunuri)

Criteriul calitativ

Stabilesc relatia intre masa monetara si volumul productiei (masa monetara mai mare)

Criteriu prin raportare la un model

Conditiile de operationalizare

EXEMPLE

comportamentul

sa elaboreze

performanta

planul unei microcercetari privind ..

Conditiile in care se va produce comportamentul

avand acces la o bibliografie de specialitate

Criteriul-model

Planul propus sa satisfaca cerintele metodologice ale unei lucrari de investigatie stiintifica;

Criteriul temporal

Conditiile de operationalizare

EXEMPLE

comportamentul



Sa rezolve

performanta

exercitiile

Conditiile in care se va produce comportamentul

de pe fisa de lucru, neavand acces la notite

Criteriul temporal

in maximum 10 minute

Criteriul cantitativ exprimat numeric:

Conditiile de operationalizare

EXEMPLE

comportamentul

sa identifice

performanta

factorii dezvoltarii economice

Conditiile in care se va produce comportamentul

avand acces la un dosar de presa economica

Criteriul numeric

obiectivul se considera atins daca sunt identificati cel putin trei factori;

Criteriul cantitativ exprimat procentual:

Conditiile de operationalizare

EXEMPLE

comportamentul

sa stabileasca

performanta

specificul de proces, insusire, activitate psihica pentru zece fenomene psihice date

Conditiile in care se va produce comportamentul

pe baza planului recapitulativ

Criteriul numeric sau procentual

obiectivul se considera atins daca sunt repartizate corect cel putin 6 fenomene psihice (60%).

In ansamblul lor, obiectivele indeplinesc functia de repere la trecerea de la o unitate de invatare la alta, de la un ciclu curricular la altul, de la o etapa de invatamant la alta. Prin raportarea la aceste prevederi precise, la sfarsitul fiecarui program parcurs (lectie, unitate de invatare, disciplina, ciclu de invatamant), se pot evita erorile savarsite in evaluarea performantelor scolare, precum acceptarea unor elevi cu sanse reduse de reusita, pe o treapta superioara de invatamant.

2.Metode de evaluare. Repere in elaborarea probelor - tipuri de itemi; etape si norme de elaborare

Metodologia evaluarii scolare desemneaza metode specifice activitatii de evaluare, dupa cum metodele de invatamant implica o metodologie specifica activitatilor de predare-invatare. Incercand stabilirea unei corespondente intre acestea, in cele ce urmeaza, ne propunem sa evidentiem acele metode care sustin activitatea de predare-invatare: examinarea orala, probele scrise, probele practice, fise de activitate personala, portofoliul -  jurnal de bord , respectiv  raportul de evaluare  al activitatii elevului, evaluarea asistata de calculator s.a.

Examinarea orala ca metoda de evaluare scolara, se realizeaza printr-o conversatie cu rol de verificare, prin intrebari si/sau sarcini de lucru care solicita raspunsuri orale sau in scris. Examinarile orale prilejuiesc comunicarea directa, demersurile de instruire /invatare si activitatea de evaluare fiind, de multe ori, indisolubil legate. Tehnicile de realizare a examinarilor orale sunt numeroase, in functie de situatia educationala concreta. Dintre acestea, cele mai frecvent utilizate sunt:

conversatia de verificare

interviul

verificarea orala pe baza de imagini



povestirea sau repovestirea unui

citirea unor dialoguri incomplete

verificarea orala cu statut de examen

Cerintele metodologice privind realizarea verificarilor orale vizeaza tehnica de formulare a intrebarilor, durata examinarii, respectarea particularitatilor de varsta, acordarea unui timp minim necesar intre enuntul intrebarii si raspuns, antrenarea celorlalti elevi, extinderea verificarilor de la memorarea informatiei si capacitatea de a o reda, la capacitatea de transfer si de a opera cu cunostintele in explicarea altor fenomene

Lucrarile sau probele/verificarile scrise constituie alt mijloc de evaluare a rezultatelor scolare.    Oricare ar fi modul lor de realizare: probe de control curent (extemporale), probe de evaluare periodica, teze semestriale etc., elevii devin implicati in realizarea activitatii de evaluare, in primul rand, prin informarea, de regula (nu intotdeauna), asupra datei si asupra continuturilor din care vor fi evaluati. De asemenea, prin explicatiile sumare date inaintea rezolvarii probei (scopul probei, evidentierea formularii cerintelor, punctaj, modul de raspuns, timpul acordat, etc), ca si prin cunoasterea raspunsurilor corecte dupa incheierea probei, elevii isi dezvolta capacitati autoevaluative, se simt co-participanti la activitatea de evaluare.

Probele scrise pot fi clasificate, distingand:

a)      Probele de control curent (extemporalele)

b)      Probele de evaluare periodica

c)      Probe semestriale - tezele,

Calitatile unei probe (test)

Ca si in cazul testelelor de atitudini, de interese, de personalitate, pentru ca rezultatele evaluarii sa aiba aceeasi semnificatie pentru evaluatori, evaluati, institutii si societate, probele de evaluare (ca teste de cunostinte) trebuie sa posede anumite calitati:    validitate, fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate.

a) Validitatea recunoaste daca testul masoara ceea ce este destinat sa masoare, pe urmatoarele planuri:

validitatea de continut

validitatea de construct se refera la acuratetea cu care testul masoara nivelul unui anumit "construct" (inteligenta, creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme etc.) si numai al lui; continutul textului din itemii probei trebuie sa concorde cu comportamentele prefigurate de obiective si, implicit, cu continuturile ce au fost predate si invatate.

Validitatea poate fi raportata si la alte situatii. In acest sens, se pot distinge mai multe tipuri:

validitatea concurenta caracterizeaza un test daca acele competente, testate de el ca fiind dobandite, sunt confirmate si de rezultatele unui test ulterior care se bazeaza pe valorificarea superioara a competentelor deja achizitionate;

validitatea predictiva (sau masura in care un test prevede performantele viitoare ale unui elev)

Conditiile de validitate evidentiate reies din contestatiile celor examinati atunci cand acestia acuza ca solicitarile nu concorda cu programa data; examinatorul a fost prea sever, inconstant in aprecieri, etc.

b) Fidelitatea este calitatea probei de a obtine rezultate constante (aceleasi sau cu diferente minime), in cazul aplicarii sale succesive, dar in conditii de examinare identice, prin aplicarea altor probe ce cuprind itemi cu valoare echivalenta.

c) Obiectivitatea reprezinta gradul de concordanta intre aprecierile facute de evaluatori independenti, privind un "raspuns corect/bun", pentru fiecare din itemii unei probe. Testele cu o foarte mare obiectivitate sunt testele standardizate.

d) Aplicabilitatea sau validitatea de aplicare exprima calitatea probei de a fi administrata si interpretata cu relativa usurinta.

Elaborarea unei probe scrise

Actiunile evaluative intreprinse prin probele scrise, ca elemente structurale ale activitatii didactice, sunt implicate in toate momentele unui program de activitate, avand scopuri si functii diferite. Caracterul lor procesual permite evidentierea urmatoarelor etape:

1.Stabilirea scopului si a functiilor unei probe

2.Stabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale corespunzatoare

3.Elaborarea / redactarea probei de evaluare

Itemii dintr-un test pedagogic reprezinta sarcini de evaluare ce evidentiaza legatura permanenta cu continuturile esentiale ale disciplinei, prin raportarea la finalitatile corespunzatoare (obiective de referinta / competente specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina scolara.

Prin itemii obiectivi se testeaza un numar mare de continuturi diferite care solicita capacitati cognitive simple: de recunoastere (itemi cu alegere multipla), de stabilire a valorii de adevar (itemi cu alegere duala), de identificare a elementelor corespondente (itemi de tip pereche).

Itemii cu alegere multipla - solicita alegerea unui singur raspuns dintr-o lista de raspunsuri posibile denumite si alternative. Construirea itemilor de evaluare prin tehnica alegerii multiple poate fi facuta prin doua variante :

1.Identificarea raspunsului corect dintr-o serie de raspunsuri posibile (alternative)

In cadrul raspunsurilor posibile exista un singur raspuns corect numit raspuns-cheie, celelalte raspunsuri fiind raspunsuri plauzibile, dar incorecte, numite distractori.

2.Alegerea celei mai bune alternative sau alegerea celui mai bun raspuns dintr-o lista de raspunsuri corecte

Itemii cu alegere duala sunt de tipul DA / NU;    adevarat / fals; acord / dezacord :

Itemi de tip pereche - solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriul sau criteriile de baza carora se stabileste raspunsul corect sunt explicate explicit in instructiunile care preced coloanele de permise si raspunsuri

Itemi semiobiectivi    - au urmatoarele caracteristici: solicita un raspuns scurt, limitat ca spatiu si ca forma ; continutul lor este sugerat prin structura enuntului / intrebarii; sarcina este foarte bine structurata; se pot utiliza materiale auxiliare, dar elevii trebuie sa formuleze explicit raspunsul. Din aceasta categorie fac parte itemii cu raspuns scurt, itemii de completare si intrebarile structurate.

Itemi cu raspuns scurt presupun o intrebare directa care solicita un raspuns scurt si precis (expresie, cuvant, numar, simbol etc.). Cerintele rezolvarii acestui tip de itemi sunt ca raspunsul sa fie scurt, sa nu existe dubii sau ambiguitati in formularea propozitiilor de raspuns.

Itemi de completare cuprind un enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1 - 2 cuvinte, in concordanta cu sensul enuntului. Recomandarile metodologice privind constructia acestor tipuri de itemi sunt: spatiul liber nu va fi pus la inceputul propozitiei, iar daca intr-o fraza exista mai multe raspunsuri de completare ce trebuie gasite, acestea trebuie sa aiba aceeasi lungime.

Intrebarile structurate cuprind mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun. Modul de prezentare include: un material - stimul (texte, date, diagrame, grafice, etc.); subintrebari; date suplimentare; alte subintrebari ajutatoare.



Itemi subiectivi dispun de urmatoarele caracteristici: forma traditionala de evaluare; usor de construit; solicita raspunsuri deschise; evalueaza procese cognitive de nivel inalt; verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea.

Rezolvarea de probleme (situatii problema) solicita implicarea intr-o activitate noua, diferita de cele de invatare curenta, menita sa rezolve o situatie-problema.

Itemi de tip eseu solicita elevilor sa construiasca, sa formuleze un raspuns liber, respectiv un text in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi de tip eseu structurat / semistructurat. Eseul liber (nestructurat) valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

Toate tipurile de itemi se pot regasi in proba scrisa. Prin probele scrise, respectiv prin itemii acestora, trebuie evidentiata relatia dintre ceea ce se evalueaza, continuturile predate si obiectivele urmarite.

Probele practice includ: lucrari de laborator, de atelier si activitati practice diverse (pedagogice, de clinica medicala, agricole, veterinare, desene, teme pentru acasa, rapoarte de cercetare, observatii la microscop, disectii, efectuarea unor probe sportive, invatarea/exersarea la un instrument muzical, utilizarea de unelte; creatiile artistice sau profesionale, dactilografierea sau stenografierea s.a. ).Probele practice sunt utilizate pentru verificarea continutului experimental si practic al instruirii.

Fisele de activitate personala a elevilor privesc, in principal, activitatea de lectura si de munca independenta cu sarcini multiple: de invatare eficienta (pt. lectiile de dobandire de cunostinte); de exercitii - consolidare, imbogatirea vocabularului de specialitate (pentru lectiile de recapitulare); de activitati vizand formarea intelectuala a elevilor si/sau pentru formarea de priceperi si deprinderi. Sunt utilizate atat ca mijloace de invatare, cat si ca probe de evaluare, constituind, mai cu seama, intr-o evaluare longitudinala, "piesele de rezistenta" ale portofoliului de evaluare, incluzand fisele de munca independenta si fisele de lectura.

Portofoliul reflecta dobandirea unor competente la o anumita disciplina si intr-un timp determinat. Este un instrument complex care reuneste intr-un dosar toate elementele reprezentative pentru activitatea de invatare desfasurata:

fise efectuate pe parcursul tuturor tipurilor de lectii: fise de invatare eficienta (pt.lectiile de dobandire de cunostinte); fise de exercitii - consolidare, imbogatirea vocabularului de specialitate (pentru lectiile de recapitulare); fise de activitati de formare intelectuala a elevilor (pentru lectiile de formare de priceperi si deprinderi);

lucrarile aplicative ale elevului (activitati practice, referate, eseuri, lucrari prezentate la diferite cercuri sau comunicari stiintifice, proiecte, investigatii, microcercetari);

casete audio-video privind activitati de invatare in situatii diferite;

grafice, harti, diagrame realizate de elevi;

probe de evaluare - lucrari de control (probele scrise, teste);

aprecieri    ale profesorilor asupra activitatii elevului; sfaturi, comentarii; s.a.

Date fiind avantajele si dezavantajele fiecarei forme de examinare, experienta demonstreaza utilitatea imbinarii lor.

Cerinte comune tuturor formelor de examinare:

sa se realizeze frecventa si ritmicitatea notarii;

alegerea metodei si a procedeelor adecvate materiei, in concordanta cu tipurile de rezultate masurate

imbinarea mai multor metode si tehnici in vederea verificarii unui anumit tip de rezultat.

Evaluarea asistata de calculator

Impactul tehnologiei informatice asupra procesului de invatamant, respectiv asupra activitatilor sale de baza - predare/invatare, evaluare - cunoaste, pana in prezent, mai multe directii de aplicatii.

Computer Assisted Management (conducerea invatamantului): consta in utilizarea acesteia (tehnologiei informatice) pentru rezolvarea unor probleme cu caracter administrativ;

Computer-Asisted Learning & Instruction (instruire asistata de calculator, IAC): presupune utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si pe timpul lucrarilor de laborator.

Computer Based Training (exersare-invatare asistata de calculator): subiectului i se pun la dispozitie programe specializate (de tip drill and practice) care-l ajuta sa-si fixeze cunostintele insusite anterior.

Computer Assisted Testing (verificare realizata cu ajutorul calculatorului): presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de pregatire al subiectilor si sa evalueze raspunsurile acestora.

Aceste tipuri de programe pot fi incluse fie in lectiile recapitulative, fie in predarile curente, pentru fixarea cunostintelor transmise. Trebuie precizat faptul ca nu se poate pune problema transferarii exclusive a sarcinii testarii pe seama software-ului, profesorul avand nevoie si de contactul direct cu subiectul, pentru aprecierea progreselor inregistrate pe parcursul instruirii, si poate nu atat in ceea ce priveste acumularea efectiva de cunostinte, cat sondarea capacitatii de judecata a acestuia, de corelarea si de interpretarea fenomenelor. De asemenea, gesturile incurajatoare ale evaluatorului nu pot fi suplinite de calculator.

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale (examen)

Precizati criteriile de evaluare introduse in formularea obiectivelor operationale

Enumerati forme de examinare orala

Enumerati tipuri de probe scrise

Explicati in ce constau calitatile unei probe (test)

Stabiliti etapele elaborarii unei probe scrise

Clasificati itemii de evaluare, in functie de gradul lor de obiectivitate

Precizati in ce constau metodele de evaluare alternative (fise de activitate personala, portofoliul, evaluarea asistata de calculator)








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate