Maria montessori - doctrine pedagogice

MARIA MONTESSORI - DOCTRINE PEDAGOGICE

Viata, personalitatea si opera

Nascuta in 1870 in Chiravalle, in provincia Ancona(Italia), Maria Montessori a fost prima femeie care a practicat medicina in Italia dupa absolvirea Facultatii de Medicina a Universitatii din Roma in 1896. Medic fiind, Dr. Montessori a fost in permanenta legatura cu copiii si a devenit profund interesata de dezvoltarea lor. In urma unei cercetari atente si minutioase, ea a realizat ca micutii isi construiesc propriile lor personalitati pe masura ce interactioneaza cu mediul inconjurator. Deasemenea ea a observat  atent modul in care invatau si progresau copiii atunci cand erau lasati sa lucreze in mod liber cu materialele pe care le aveau la dispozitie.

Metoda ei de abordare a educatiei a rezultat dintr-o solida cunoastere a biologiei, psihiatriei si antropologiei. Astfel, ea a studiat copii de toate rasele si culturile din numeroase tari ajungand sa realizeze in cele din urma ca legile dezvoltarii umanitatii sunt valabile oriunde. Dr. Montessori si-a continuat aceste observatii, aprofundandu-le si largindu-si aria de cunoastere pana la moartea sa in 1952.

Maria Montessori si-a deschis prima Casa dei Bambini ( Casa Copiilor) intr-unul dintre cele mai sarace cartiere din Roma, pe atunci notoriul Quartiere di San Lorenzo.

“Era in 6 ianuarie (1907), cand a fost deschisa prima scoala pentru copiii cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani. Nu pot sa spun ca era bazata pe metodele mele, pentru ca acestea nu exitau la acel moment. Dar in aceasta scoala metoda mea avea sa ia fiinta in cel mai scurt timp. In acea zi insa nu era nimic de vazut decat copii saraci, murdari si nefericiti cu maniere grosolane si timide totodata, multi dintre ei plangand, majoritatea provenind din familii iliterate si care mi-au fost lasati in grija”Copiii erau atat de inlacrimati si inspaimantati, atat de rusinosi incat imi era imposibil sa-i fac sa vorbeasca; fetele lor erau lipsite de orice urma de expresie iar ochii priveau nedumeriti ca si cand nu vazusera nimic in viata lor..”

“ Ar fi interesant de stiut circumstantele initiale care le-a oferit posibilitatea acelor copii sa treaca printr-o asemenea transformare, sau mai degraba, ce a condus la aparitia  acelor copii noi, ale caror suflete s-au dezvaluit cu atata stralucire incat au reusit sa raspindeasca  aceasta lumina in lumea intreaga”.

Si intr-adevar a fost ca si cand aceasta stralucire a trezit constiintele, pentru ca dupa doar 6 luni de la deschiderea Casei Copiilor, oameni de toate felurile de pe toate continentele au venit sa vada copiii miraculosi ai Mariei Montessori.

Dr. Montessori a fost convinsa ca educatia incepe la nastere si ca primii ani din viata unui copil, fiind cei care-l slefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt si cei mai importanti, atat fizic cat si mental. Ea a simtit ca in acesti primi ani, copilul are asa numitele “perioade senzitive” in timpul carora este in mod particular receptiv la anumiti stimuli. Aceasta receptivitate catre anumite lucruri dureaza doar atat cat necesitatea respectiva este implinita.

In 1909 Dr. Montessori a tinut primul ei curs asteptandu-se sa aiba studenti doar dintre educatorii italieni. Spre surprinderea ei au participat si persoane din tari straine. Munca Mariei Montessori a continuat si treptat a fost acceptata in multe tari europene si in alte parti ale lumii. In 1915 Dr.Montessori a fost primita cu mult entuziasm si in Statele Unite unde au fost dechise apoi foarte multe scoli bazate pe cursurile tinute de aceasta. Intoarsa in Europa, a continuat seria conferintelor in mai multe tari si si-a petrecut  mult timp cu aprofundarea cercetarilor personale. Pentru munca ei, Dr. Montessori a primit nenumarate distinctii si onoruri. In timpul razboiului, filozofia ei fiind interzisa de regimul nazist, Dr. Montesori a creat miscarea Montessori din India unde si astazi se bucura de multa pretuire.

Maria Montessori a murit in 1952 in Olanda la varsta de 81 de ani. Dupa moartea ei, Mario, fiul ei, a devenit succesor la conducerea Asociatiei Internationale Montessori (AMI), organizatie creata de Maria Montessori, cu sediul in Amsterdam

Sistemul de invatamant Montessori

Mediul Montessori pentru copiii de la cresa si gradinita pana la nivelul liceului, se bazeaza pe o filozofie educationala foarte diferita de cea traita de majoritatea adultilor care suntem noi.
'Ghidul' Montessori, asa cum este denumit, de obicei, educatorul, in loc sa inceapa cu un set de lectii dictat de o scoala a societatii adultilor, construieste pe tendintele naturale ale copilului catre explorare, munca, creativitate si comunicare, pentru a crea un mediu de invatare care sa hraneasca pasiunile in desfasurare ale copiilor.

Firesc, adultul care are sarcina organizarii acestui mediu are nevoie de o pregatire foarte diferita.

Instruirea traditionala Montessori consta intr-o activitate de un an pentru fiecare dintre cele trei nivele de varsta si stadii de dezvoltare de mai jos: 0-3 ani, 3-6 ani, 6-12 ani.

Profesorul Montessori pentru liceu trebuie, in mod ideal, sa fi absolvit toate trei cursurile de instruire plus o specializare universitara in una sau mai multe discipline.

Cateva detalii specifice prinvind metoda Montessori

Iata cateva detalii specifice ale metodei Montessori, care ilustreaza necesitatea unui tip de instruire specific:

• Gruparea copiilor de varste diferite. Copiii sunt grupati pe varste si abilitati neomogene, in serii de trei sau sase ani: 0-3, 3-6, 6-12 (uneori 6-9 si 9-12), 12-15, 15-18;
• Exista o interactiune constanta, o permanenta rezolvare de probleme, predare de la copil la copil si o socializare permanenta;
• Copiii lucreaza in conformitate cu propriile lor abilitati si nu se plictisesc niciodata (din aceasta perspectiva, acest sistem ar fi o mana cereasca pentru invatamantul simultan din multe zone rurale din Romania);
• Mediul special pregatit este amenajat in functie de aria curriculara, iar copiii sunt liberi sa se deplaseze prin clasa in loc sa stea in banci;
• Nu exista limita in ceea ce priveste timpul in care copilul poate lucra cu un anume material. In fiecare perioada a zilei, toate ariile curriculare--matematica, limba, stiintele, istoria, geografia, desenul, muzica, etc., pot fi studiate la toate nivelele;
• Metoda de predare - Preda predand, nu corectand;
• Nu exista lucrari de control care sa se inapoieze cu corecturi in rosu. Se respecta munca si efortul copilului asa cum sunt;
• Profesorul, printr-o observare extensiva si prin inregistrarea observatiilor, planifica proiecte individuale prin care fiecare copil sa-si dezvolte capacitatea de a invata ce-i trebuie pentru a-si imbunatati performantele. Raportul profesor-copii: de la 1:1 la 1:30+. Cu exceptia grupelor pentru varstele de 0-3 ani (in care marimea grupului e dictata de regulile Ministerului Sanatatii), raportul este de un profesor Montessori si un supraveghetor (asistent) la 30+ copii. Profesorul este instruit sa predea individual, nu sa tina cursuri unui grup mai mare sau mai mic, si sa supravegheze peste 30 de copii care desfasoara o gama foarte larga de sarcini. El este pregatit in probleme fundamentale de matematica, limba, stiinte si arte, si in calauzirea cercetarii si explorarii copilului, concentrandu-i interesul si emotiile asupra temei. Profesorul nu stabileste teme, nici nu dicteaza ce trebuie sa se studieze sau sa se citeasca si nici nu stabileste limite privind profunzimea interesului copilului.

Discipline fundamentale

Profesorul Montessori, in perioada instruirii, face practica pentru majoritatea lectiilor cu materialele la toate disciplinele. De asemenea, trebuie sa treaca examene scrise si orale pentru aceste discipline pentru a obtine diploma. Este instruit, de asemenea, sa recunoasca daca un copil este pregatit pentru o anumita lectie intr-o anumita disciplina in functie de varsta, abilitate si interes si este calificat sa dirijeze progresul individual.

Arii curriculare

Toate disciplinele sunt interconectate, nu sunt predate izolat, profesorul modeland o personalitate 'renascentista' cu interese largi. Copilul poate lucra cu orice material pe care-l intelege, in orice moment.

Orarul

Pana la varsta de sase ani exista zilnic una sau doua perioade de trei ore de activitate neintrerupta fara a fi separate de lectii de grup. Copiii mai mari isi programeaza intilniri de studiu in grup si cu profesorul ori de cate ori este necesar. Adultii si copiii respecta concentrarea si nu intrerup pe cel care e ocupat cu o anumita sarcina. Grupurile se organizeaza spontan sau pe baza de o programare anterioara speciala. Totusi, aproape intotdeauna, se acorda prioritate activitatii alese individual. Pentru copiii care urmeaza sa intre in invatamantul primar se organizeaza asa zisa zi prelungita, care corespunde grupei pregatitoare din invatamantul prescolar romanesc.

Marimea clasei

Cu exceptia grupelor de cresa, cele mai de succes clase sunt cele care cuprind un numar de 30-35 copii la un cadru didactic (foarte bine instruit pentru nivelul la care preda) si un asistent supraveghetor. Acest lucru e posibil deoarece copiii raman in acelasi grup timp de trei pana la sase ani iar majoritatea activitatilor de predare-invatare au ca sursa copiii si mediul.

Stiluri de invatare

Sunt stimulate toate tipurile de inteligenta si toate stilurile de invatare: muzical, corporal-kinestezic, spatial, interpersonal, intrapersonal, intuitiv, lingvistic traditional si cel logico-matematic (citire-scriere-aritmetica).

Acest model specific a fost redescoperit de catre psihologul Howard Gardner de la Universitatea Harward, in teoria inteligentelor multiple.

Evaluarea

Nu exista note sau alte forme de recompensa sau pedeapsa, nici deschise, nici subtile. Evaluarea se face prin portofolii, observare de catre cadrul didactic si prin fise de progres.

Proba daca sistemul functioneaza consta in realizarile si comportamentul copiilor, satisfactia, maturitatea, bucuria, dragostea de a invata si nivelul ridicat al activitatii.

Cerinte pentru varsta de 3-6ani

Nu exista cerinte academice pentru aceste varste, insa copiii isi insusesc o cantitate surprinzatoare de cunostinte si, adesea, invata sa citeasca, sa scrie si sa socoteasca la un nivel care, de obicei, depaseste ceea ce se crede posibil pentru aceste varste.

Cerinte pentru varsta de 6-18ani

Profesorul observa in permanenta interesele fiecarui copil si faciliteaza cercetarea individuala in domeniul acestor interese. Nu exista alte cerinte curriculare decat cele stabilite in Curriculum-ul National, sau cele cerute la admiterea in liceu sau de examenul de capacitate si cel de bacalaureat. Acestea iau o cantitate de timp minima. De la varsta de 6-7 ani elevii proiecteaza contracte cu cadrul didactic care trebuie sa le indrume activitatea solicitata, sa pastreze un echilibru general al domeniilor de activitate si sa-i invete sa devina responsabili fata de propria educatie si de utilizarea timpului. Activitatea din ciclul elementar si gimnazial cuprinde si materii care, de obicei, apar la liceu.

Formarea caracterului

Aceasta formare este considerata pe acelasi plan cu formarea academica, elevii invatand sa aiba grija de ei insisi, de ambianta, unul de celalalt - gatesc, curata, construiesc, lucreaza gradina, se deplaseaza gratios, vorbesc politicos, sunt respectuosi si gata de a acorda ajutor, desfasoara activitate sociala in comunitate, etc.

Rezultatele acestei metode

Atunci cand mediul raspunde tuturor trebuintelor copiilor, acestia devin, fara vreo manipulare din partea adultului, sanatosi fizic, impliniti intelectual si psihologic, foarte bine educati si emanand bucurie si bunatate unul fata de altul. In urmatorul citat, Dr. Montessori vorbeste despre prima Casa dei Bambini din Roma, ilustrand importanta descoperirilor sale si esenta intregului invatamant Montessori de astazi:
Cand copiii au completat o actvitate prin care au absorbit ceva din mediu, ei par odihniti si profund satisfacuti. De parca o cale s-a deschis in sufletele lor care i-a condus la toate fortele lor latente, relevand cea mai buna parte a lor. Ei arata o mare dispozitie catre oricine, vor sa-i ajute pe altii si sunt plini de bunavointa.
Astazi exista toate tipurile de proiecte de cercetare privind rezultatele invatamantului Montessori. Rezultatele acestora arata ca pe masura ce copiii progreseaza intr-un sistem de invatamant Montessori autentic (deoarece exista scoli care folosesc numele dar nu au cadre didactice Montessori calificate) de la nivelul prescolar la gimnaziu si liceu, devin mai independenti si mai responsabili in actiuni si gandire. Ei desfasoara cercetari originale in toate directiile si depasesc repede nivelul de cunoastere al cadrului didactic in multe domenii. Ei intra in societate si devin cetateni responsabili si cu gandire critica mult mai devreme decat s-a crezut ca este posibil, organizand drumetii, proiecte si actiuni sociale si ecologice, ucenicie. Isi dezvolta deprinderi de studiu excelente incat depasesc nivelul curriculum-ului din scolile traditionale. Cercetarile longitudinale releva lipsa oricarei forme de violenta in comportamentul adultilor care au urmat un invatamant Montessori, in special in perioada prescolara.