Asociatia invatatorilor aradeni in perioada interbelica

ASOCIATIA INVATATORILOR ARADENI IN PERIOADA INTERBELICA

(Partea a II-a)

Cercuri culturale

Pe langa publicatii, dar oricum si in lipsa lor, imbunatatirea pregatirii pedagogice a invatatorilor se realiza prin sedintele intime ale cercurilor culturale si adunarile generale ale asociatiei. Formele de baza ale acestei perfectionari sunt conferintele si lectiile practice, organizate cu prilejul desfasurarii cercurilor culturale. Acestea, ca activitati eficiente de perfectionare didactica, pedagogica si stiintifica, au fost reanimate in 1923 printr-un ordin ministerial, care aduce precizari privind formele de organizare si metodologia de desfasurare.¹² Astfel, membrii corpului didactic "din 6-8 scoli primare si gradinite de copii" sunt obligati sa se intruneasca lunar in cerc cultural. Scopul sedintelor intime consta "in perfectionarea profesionala a membrilor corpului didactic prin largirea sferei de cunostinte".¹³ Aici se vor discuta probleme de "metoda scris-cititului, metodica aritmeticii in clasa I, exercitii intuitive si studiul stiintelor naturale, muzeul scolar, dexteritatile, in special lucrul manual, curente noi in invatamant si recenzii urmate de discutii asupra lucrarilor".¹⁴ In aceste intruniri colegiale se tineau lectii practice si dizertatii pedagogice. Ele au constituit un mod eficace si accesibil in perfectionarea muncii didactice a invatatorilor, chemati sa se sfatuiasca, sa delibereze si sa-si spuna punctul de vedere asupra muncii colegilor. In acelasi timp se realiza un util schimb de experienta.

Conferintele invatatoresti sunt "intruniri in care pionerii culturii trebuie sa hotarasca in chestiuni de instructie, in aflarea metodelor cele mai eficiente pentru scopul final care este inaltarea norodului".¹⁵ In sedintele intime ale cercurilor culturale se faceau dizertatii de pedagogie generala, literatura, istorie, geografie, se tineau lectii practice si se faceau recenzii asupra unor carti didactice. Majoritatea subiectelor dezvoltate (90%) erau din domeniul pedagogiei, tratandu-se in special despre curentele noi: scoala activa, studiul individualitatii copilului, metoda Decroly, a centrelor de interes, metoda experimentala si globala. Scoala activa, fiind prezenta in majoritatea cercurilor din subsectii si de-a lungul intregii perioade a activitatii asociatiei, predomina. Dar prezentarea scolii active se facea mai mult teoretic, bazandu-se pe rezumarea partiala sau integrala a unor tratate pedagogice. Iata cateva titluri: Scoala activa, Principiile scolii active si modul lor de aplicare, Activismul in scoala primara s.a. Incercarile de aplicare in practica a scolii active erau destul de razlete; la cercul cultural din Paulis se face o "prelegere practica" de lucru manual cu aplicarea principiului intuitiei si al legarii de viata. In cercurile culturale se prezinta si rezultatele la care s-a ajuns cu studiul individualitatii copilului. Avand un suport metodologic, se mentine interesul pentru folosirea unor experimente personale la nivelul tuturor scolilor spre a stabili platforma generala de interese ale copiilor acestui tinut si alcatuirea programei analitice in conformitate cu principiul regionalismului educativ.

Cercurile culturale din sectiile Asociatiei isi fac singure programul de sedinte, dar vor fi obligate, prin circulare, sa trateze anumite teme: Invatatorul si politica, Psihologia poporului roman dedusa din scrierile lui Ion Creanga, Importanta pedagogica a jocurilor sau sa sustina lectii practice cu teme dinainte anuntate: Drepturile si datorintele politice si civile, Mircea cel Mare si razboaiele cu turcii s.a. Invatatorii aleg, pentru sedintele cercurilor culturale, subiecte din toate specialitatile: Flora si fauna (Arad), Mecanica corpurilor (Buteni), Regula de trei simpla (Ineu), Cubul (Bocsig), Apullum (Arad), Radacina plantelor (Pancota), sau chiar se renunta la prelegeri in favoarea lectiilor practice (Araneag). Se observa, mai ales pana in 1933, ca temele pedagogice predominau in activitatea cercurilor, din acest punct de vedere lipsind un spirit coordonator in alegere: Educatia popoarelor orientale, Principiile lui Herbart si Rein, Reformatori contemporani ai invatamantului romanesc, Educatia vointei, Educatia estetica, Scris-cititul dupa metoda ideo-vizuala a dr. Decroly, Rolul femeii in societate, Metode pentru studiul copilului etc. Ca o coordonata pedagogica a scolii timpului se milita pentru o educatie functionala, adica aranjarea materiei de invatamant dupa centrele de interes preconizat de dr. Decroly si predata in conformitate cu principiile scolii active. Programele analitice trebuie sa se adapteze la viata locala prin cunoasterea copiilor din diferite tinuturi ale tarii.

De o mare actualitate este ideea studierii localitatii prin culegerea de date monografice (dupa o initiere prealabila in chestiuni de sociologie) cu care apoi sa se constituie, la nivelul fiecarei scoli, muzee didactice. Se preconiza chiar transformarea intregii cladiri a scolilor in muzee: pe coridor vor fi exponate cu caracter general, in fiecare clasa urmand a se organiza micromuzee tematice. Un fapt notabil in activitatea stiintifica demn de amintit este incercarea invatatorilor de a se informa din sursa originala. Unele traduceri se publica: Maria Montessori, M. Garçon, H.G.Wells, H.V.Loon.

Cursuri de vara.

Organizate in prima perioada la nivel de Asociatie generala, cursurile de vara reprezinta o alta forma de perfectionare a muncii invatatorului. Anual, Asociatia judeteana alegea circa 5 bursieri (in functie de fonduri) care erau trimisi sa urmeze aceste cursuri organizate in centre universitare sau statiuni climaterice, cu participarea profesorilor din invatamantul superior: C.Radulescu-Motru, Fl. Stefanescu Goanga, Simion Mehedinti, Ion Lupas, Victor Ion Popa etc. Asemenea cursuri au avut loc la Brasov, Sibiu, Piatra-Neamt si Campulung-Muscel. In anul 1933 se constituie Asociatia Tineretului Invatatoresc din Romania, care si-a propus sa lupte pentru asigurarea unei pregatiri superioare invatatorilor, in acest scop organizandu-se cursuri de vara la Baile Lipova. Animatorul acestor cursuri, C.Radulescu-Motru, a avut intentia sa faca din aceste intruniri pedagogice de vara o Academie pedagogica sau o Universitate de vara a invatatorilor. Considerati "razvratiti", autoritatile cer suspendarea cursurilor caci, parodiau invatatorii, "voim sacrificiu, datorie, orientare sanatoasa, scoala misionara, institutii puternice si cu prestigiu, si-n general, oameni noi si vii"¹⁶, de altfel in anii 1934, 1935 si 1938 cursurile au avut caracter ilegal. In cadrul cursurilor se tratau probleme pedagogice de actualitate, chestiuni de psihologie, de cercetare din punct de vedere psihic a copilului, lucrandu-se in laborator pe grupe si seminare. In anul 1938 (21 iulie) C.Radulescu-Motru, proaspat presedinte al Academiei, formeaza aici o Universitate populara dupa modelul celei de la Valenii de Munte a lui N. Iorga. Intre cele doua "universitati" s-au stabilit repede legaturi, N. Iorga acceptand in 1939 sa participe la deschiderea cursurilor de la Lipova. Oprit de un accident, Iorga trimite peste 200 de volume "universitatii". Cursurile vor inceta la "naprasnica moarte a celui ce redase tinerilor invatatori posibilitatea de a tine pasul cu miscarea pedagogica a timpului".¹⁷ Postum se publica parerea lui C.Radulescu-Motru despre anumite cursuri: " nu voi uita niciodata lectiile pe care le-am tinut in plin aer in padurea imensa ca un codru a Bailor Lipova inaintea sutelor de invatatori, pe fetele carora citeam dorinta vie ce o aveau de a se pune la curent cu noile cercetari in ramura psihologiei".¹⁸

Bibliografie:

12. Infiintarea cercurilor culturale, in "Universul", nr. 15, 1923

13. Ibidem

14. Ibidem

15. Cuvantarea lui D. Boariu la Conferinta de primavara din sectia Chisineu-Cris din 27 mai 1929

16. I.C.Stoica, Chemarea tineretului in "Calendarul Tineretului Invatatoresc", 1937, p.11

17. G. Beuran, Cursurile de vara de la Baile Lipova (1937-1939), forma de lupta revendicativa a cadrelor didactice, in "Revista de pedagogie", an XVI, nr.4, aprilie 1967, p.63

18. C. Radulescu-Motru, In pragul noului deceniu, in "Tineretul invatatoresc", an X, nr. 256-257, Lipova, ianuarie 1942, apud G. Beuran, art. cit.