EFECTELE APRECIERII (NOTARII) REZULTATELOR SCOLARE

EFECTELE APRECIERII (NOTARII) REZULTATELOR SCOLARE

Obiective:

La sfarsitul capitolului, veti fi capabili:

sa precizati in ce constau principalele sisteme de apreciere a rezultatelor scolare;

sa identificati avantaje si dezavantaje pentru fiecare sistem

sa propuneti criterii de apreciere in cadrul fiecarui sistem de notare

sa identificati variabile care influenteaza obiectivitatea notarii;

sa caracterizati principalele stiluri de notare deficitara, in functie de principalele criterii: profesorul ca evaluator, trasaturi de personalitate, expectatiile sale ca evaluator;

sa denumiti tipuri de erori produse in evaluarea rezultatelor elevilor, in functie de diferite circumstante (de rol, de ordine, de contaminare);

sa explicati cum determina statutul scolar al elevilor distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare;

sa enumerati modalitati de reducere a divergentelor in notarea rezultatelor scolare;

sa diferentiati principalele tipuri de prelucrari a rezultatelor scolare

sa prezentati organizarea datelor si a rezultatele unei probei de evaluare intr-o fisa de centralizare

sa efectuati o fisa pentru analiza de continut a probei de evaluare

sa propuneti criterii de comparatie intre evaluarile operate de persoane diferite (nota profesorului clasei, evaluare externa)

sa enumerati principalii indicatori statistici utilizati in prelucrarea rezultatelor: tabelul rezultatelor, media aritmetica, modul, raportul, mediana

sa calculati indicatorii statistici pentru o situatie data

sa comentati semnificatiile valorilor obtinute, in functie de indicatori.

ÑConcepte cheie: notare numerica, notare literala, notare prin calificative, notare prin culori, notarea strategica, notarea sanctiune, notarea speculativa, notarea eticheta, efectul halo, efectul de anticipatie, efectul de rol, efectul de contrast, efectul de contaminare, eroarea logic, tabelul rezultatelor, media aritmetica, modul, raportul, mediana

1. Sisteme si criterii de apreciere a rezultatelor scolare

O prima distinctie se face intre: note, propozitii, calificative; exprimare nonverbala, ectosemantica. Putem determina modele de apreciere in care judecatile sunt exprimate prin cifre, litere, calificative, culori. Clasificarea constituie ea insasi un sistem de apreciere.

NOTAREA NUMERICA: cifre ordonate pe o scala metrica; doua aspecte explica existenta mai multor modele:

semnificatia marimii cifrelor prin care se exprima aprecierea, respectiv marimea celor doua segmente prin care se delimiteaza starea de reusita de starea de esec. La noi, segmentul ce caracterizeaza reusita are sase valori, iar cel ce caracterizeaza esecul are patru valori.

scala notelor insasi

10 trepte in Romania, Finlanda

7-8 trepte in cele mai multe sisteme

1-5 sau 5-1

alte scale: 10-20 note in Franta, 13 note in Danemarca.

Avantaje si limite:

- sub raportul utilizarii lor, scalele cu 7-8 trepte permit o apreciere cu precizie a notarii, fara dificultatile pe care le implica notarea mai mare de 10 trepte.

- cea mai precisa evaluare este scala binara admis/respins; ca si scala cu trei trepte, permite o diminuare a erorilor de apreciere, dar nu permite o nuantare.

NOTAREA LITERALA este specifica tarilor anglo-saxone. Ordinea alfabetica e corelata cu ordinea descrescatoare a rezultatelor:

A-    foarte bune

B-    bune

C-    medii

D-    slabe

E-     nesatisfacatoare

F-     foarte slabe

Exista variatii de la un sistem la altul, astfel, in SUA, Teste standardizate si etalonate stabilesc, in functie de un punctaj, nota literala, astfel:

A- 100 de puncte (excelent)

B- 80-90 de puncte (bun)

C- 70-80 de puncte (mediu)

D- 60-70 de puncte (slab)

E- 50-60 de puncte (esec)

Sub 50 de punte: esec. Alta determinare: 3 trepte, respectiv:

H-    Honor: performante foarte bune;

S- Satisfaction: satisfacator, mediu;

U- Unsatisfaction: nesatisfacator.

Nu exista bacalaureat, ci se elibereaza un certificat pe baza creditelor. Admiterea in invatamantul superior se face pe baza urmatoarelor criterii:

numar de credite (conditie cantitativa);

conditie calitativa: se admit numai creditele A si B;

recomandari profesori;

probe, teste psihologice, medicale, cunostinte practice.

NOTAREA PRIN CALIFICATIVE este folosita mai rar ca notarea numerica sau literala.

Alternativa la notarea numerica si literala, modalitate auxiliara a sistemului oficial de notare prin convertirea notelor in calificative.

4-5 trepte: exceptional, foarte bine, bine, suficient, nesatisfacator.

Performantele sunt marcate pe o curba de distributie care pune in evidenta grupul cu performante inalte, medii, scazute (v. Curba lui Gauss).

Forma cea mai simpla este cea binara: admis/respins.

NOTAREA PRIN CULORI este unul din sistemele de notare cele mai vechi; acum este restrans, fiind cel mai utilizat in invatamantul prescolar. La Drept: bile negre - nesatisfacator

Bile rosii - nivel mediu

Bile albe - performanta foarte buna.

2. Distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare. Modalitati de reducere a subiectivismului in aprecierea rezultatelor scolare

Obiectivitatea notarii rezultatelor scolare este afectata de anumite circumstante care sunt responsabile de variatii semnificative, intalnite fie la acelasi examinator in momente diferite (variabilitatea intraindividuala), fie la examinatori diferiti (variabilitatea interindividuala), la care se adauga o serie de variabile dependente de contextul scolar.

Personalitatea si atitudini ale evaluatorului constituie sursa de divergente in apreciere. Incidenta acestora asupra actiunilor evaluative se poate produce in urmatoarele situatii: a) profesorul ca realizator al procesului de instruire si b) profesorul ca examinator.

Stilurile deficitare promovate de profesori ca evaluatori sunt variate:

notarea strategica se manifesta in tendinta de subapreciere a performantelor elevilor - din cauza mentalitatii potrivit careia "notele de 9 sau 10 nu sunt pentru elevi" sau ca notele prea mari acordate in prima parte a anului scolar ar reduce capacitatea de mobilizare la efort;

notarea "sanctiune" se concretizeaza in aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub limita ("1", "2"), pentru atitudini sau fapte (soptitul, copiatul etc.) care nu au legatura cu nivelul de pregatire;

notarea "speculativa" consta in sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si atunci cand acestea nu au fost asimilate de marea majoritate a elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele programei;

notarea "eticheta" - este urmarea unei pareri favorabile/nefavorabile despre un elev, reflectata in tendinta de mentinere in "zona valorica" in care s-a aflat o perioada, fara a tine seama de evolutia sa ulterioara.

Trasaturi de personalitate ale profesorului isi gasesc expresia in "ecuatia personala a examinatorului" sau in "eroare individuala constanta" si care se manifesta in actul evaluativ ca fiind: sever/indulgent, constant/fluctuant, capricios (cu toane), prietenos/distant etc.

Expectatiile sau "asteptari ale evaluatorului" influenteaza aprecierile privind rezultatele scolare in doua moduri, in functie de tipul reprezentarilor pe care profesorul si le-a format cu privire la potentialul de invatare al unor elevi:

a)      "efectul halo" exprima tendinta de a supraaprecia rezultatele unor elevi sau de a trece cu vederea unele greseli sau rezultate slabe, sub influenta impresiei generale bune despre acestia (efect de generozitate, efect bland).

b)      "efectul de anticipatie" este cunoscut si sub denumirea de "efectul pygmalion" sau "efectul oedipian" se afla in directa legatura cu presupozitia conform careia "expectantele/predictiile se (auto)implinesc" si reflecta subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile acestora.

Diversele circumstante in care se realizeaza actul evaluativ constituie, alaturi de variabilele de personalitate, alte surse de divergente in aprecierea rezultatelor scolare. Dintre acestea sunt evidentiate: efectul de rol, de contrast, de ordine.

efectul de rol apare in circumstantele in care educatorul raporteaza factorilor decidenti, de care este "dependent", coeficientul de promovabilitate; asemenea cerinte antreneaza deformarea evaluarii, prin tendinta de apreciere indulgenta a performantelor elevilor;

efectul de contrast sau efectul de ordine apare ca urmare a accentuarii diferentelor de nivel dintre performantele unor elevi; lucrari sau raspunsuri orale sunt apreciate mai bine daca urmeaza dupa unele mai slabe sau mai exigent, mai sever, daca urmeaza dupa unele mai bune;

efectul de contaminare sau de ancorare se poate referi la o dependenta intre evaluari (lucrari) care se succed, in sensul ca aprecieri obtinute anterior exercita o atractie a celor urmatoare, acestea tinzand sa se apropie de cele anterioare, chiar daca nivelul rezultatelor este diferit; este cazul situatiei in care cunoasterea notelor atribuite de alti evaluatori influenteaza aprecierea unui evaluator.

Eroarea logica sau eroarea constanta consta in substituirea obiectivelor si a parametrilor importanti ai evaluarii prin obiective secundare, cum ar fi acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de constiinciozitate etc.

Statutul scolar al elevilor genereaza circumstante ce sunt surse de distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare, in functie de tipul de clasa/scoala de provenienta; astfel, apartenenta la o scoala foarte buna confera avantaje, elevii de aici fiind apreciati mai generos si invers, provenienta dintr-o scoala cu rezultate mai slabe atrage o apreciere mai severa.

Variabilitatea aprecierilor poate fi determinata fie de cate un factor singular prezentat mai sus, fie de un complex de doi sau mai multi factori.

Reducerea divergentelor in notare poate fi realizata "a priori" sau "a posteriori"; printre modalitatile sugerate, mentionam: alegerea unei scale de notare adecvata, adoptarea unui barem de notare, elaborarea de descriptori de performanta; multicorectarea (de catre cel putin doi corectori), "ajustarea" notelor (reglarea sistemului de notare a doi corectori care au apreciat foarte diferit aceeasi lucrare), consensul in utilizarea scalei de notare, ca si in pozitionarea performantei acceptabile.

3. Valorificarea evaluarilor privind rezultatele scolare pentru ameliorarea procesului didactic

Prelucrarea si analiza rezultatelor probelor de evaluare

Actiunea de evaluare nu se incheie cu notarea. Multe alte judecati valorice sunt emise/ mai pot fi emise prin prelucrarea datelor. Tehnicile de prelucrare sunt foarte apropiate celor utilizate in prelucrarea unor investigatii stiintifice, deoarece implica utilizarea aparatului matematico-statistic; sunt accesibile profesorilor de orice specialitate si permit organizarea si prezentarea datelor in tabele, reprezentari grafice cu o mare putere de sugerare. Precautiile utilizarii tehnicilor statistice de prelucrare a rezultatelor probei de verificare vizeaza faptul ca semnificatiile acestora se pot deosebi de cele utilizate in alte domenii de activitate. In mod curent, profesorul realizeaza asemenea operatii pentru grupuri mici de elevi; cercetarile pe grupurile mici nu sunt atat de concludente ca pe grupurile mari.

TIPURI DE PRELUCRARI:

Organizarea datelor si a rezultatelor probei de evaluare

Prelucrare statistica

1.Organizarea datelor si a rezultatelor probei de evaluare

a)      utilizarea unor fise de organizare a probei pe urmatoarea structura: obiectivele si continuturile supuse verificarii; sarcinile de lucru introduse in proba; consemnarea rezultatelor.

b) Analiza de continut a probei, cu evidentierea datelor urmatoare:

c) Comparatie intre evaluarile operate de persoane diferite, prin mai multe modalitati:

S - ultima nota sumativa

P - nota profesorului

E - evaluare externa

Sunt modele posibile de fise, este necesara prelungirea activitatii de evaluare prin prelucrare statistica si de continut a rezultatelor probei, degajand concluziile menite sa autoregleze activitatea profesorului in perioada urmatoare.

2.Prelucrare statistica

TABELUL REZULTATELOR :

De aici se realizeaza toate celelalte operatii de prelucrare statistica: calculul mediei aritmetice, nota modala (nota cu frecventa cea mai mare), intinderea scalei notelor, amplitudinea scalei

MEDIA ARITMETICA este o marime relativa ce poate fi calculata atat pentru seriile simple, cat si pentru cele cu frecvente.

1. Media aritmetica simpla

este rezultanta a mai multor masuratori (rezultate individuale) pe o perioada determinata; este data de catul dintre suma acestor valori si numarul lor:    x = Σ x_i

n

2. Media aritmetica ponderata

se calculeaza pentru seriile cu frecvente, adica in cadrul clasei sunt mai multi elevi cu aceeasi nota.

Formula de calcul pentru seriile cu frecvente este: x Σ x_i f_i

Σf_i

MODULUL (modulul, dominanta, nota modala) este nota cu frecventa cea mai mare.

este determinat din tabel, prin citirea seriei, nu din calcule;

RAPORTUL n/N se refera la o parte a grupului, raportat la total

Ex.: Din 36 de elevi, au promovat 33: n/N

PROCENTUL este valoarea raportului exprimata in procente; exprima ponderea unei valori in marimea totala.

MEDIANA este valoarea centrala a unei serii ordonate care imparte aceasta serie in doua parti egale;

- este o medie de pozitie: acea valoare a rezultatelor, pentru care jumatate din elevi au obtinut rezultate mai mari sau egale decat ea.

Pentru o serie simpla (simetrica, cu aceeasi frecventa):

cu numar impar de termeni: mediana este termenul din mijloc.

9 8 7 5

cu numar par de termeni: mediana este media celor doi termeni din mijloc.

9 8 7 5 4

15:2

In etapele urmatoare aplicarii unei probe, tehnicile de evaluare utilizate de cadrele didactice trebuie sa fie orientate pe selectarea si organizarea continutului activitatilor, astfel incat acesta sa fie adaptat si predat in concordanta cu capacitatea de invatare caracteristica grupului de subiecti. Evaluarile intreprinse sistematic favorizeaza actiuni operative de valorificare-monitorizare, asigura cunoasterea efectelor pe care modul de predare le produce asupra invatarii si favorizeaza adoptarea masurilor adecvate pentru optimizarea/transformarea procesului de predare-invatare. Sustinand (imbogatind, ameliorand) invatarea si predarea, activitatea de evaluare poate fi privita mai mult ca evaluare pentru invatare si evaluare pentru predare decat ca modalitate de control, devenind, in sens autentic, parte integranta a procesului didactic.

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale (examen)

Enumerati principalele sisteme de apreciere a rezultatelor elevilor

Precizati in ce consta semnificatia marimii cifrelor in cadrul sistemului de apreciere numeric.

Care este sistemul cu cea mai precisa evaluare? In ce consta dezavantajul acesteia?

Cum se coreleaza tipurile de rezultate scolare cu ordinea literelor, in cadrul sistemului de notare literal?

Care este semnificatia culorii rosii, in sistemul de notare prin culori?

Care sunt principalele variabile care influenteaza obiectivitatea notarii

Caracterizati principalele stiluri de notare deficitara, in functie de principalele criterii: profesorul ca evaluator, trasaturi de personalitate, expectatiile sale ca evaluator

Denumiti tipuri de erori produse in evaluarea rezultatelor elevilor, in functie de diferite circumstante (de rol, de ordine, de contaminare)

Explicati cum determina statutul scolar al elevilor distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare

Enumerati modalitati de reducere a divergentelor in notarea rezultatelor scolare

Enumerati principalele tipuri de prelucrari a rezultatelor scolare

Prezentati organizarea datelor si a rezultatele unei probei de evaluare intr-o fisa de centralizare

Efectuati o fisa pentru analiza de continut a probei de evaluare

Propuneti criterii de comparatie intre evaluarile operate de persoane diferite (nota profesorului clasei, evaluare externa)

Enumerati principalii indicatori statistici utilizati in prelucrarea rezultatelor

Calculati media, mediana, modul pentru rezultatele unei probe de control ale carei rezultate se prezinta astfel:

Comentati semnificatiile valorilor obtinute, in functie de indicatorii statistici calculati

Test pentru autoevaluare

Starea de reusita in cadrul sistemului numeric romanesc are

a.       doua trepte

b.      sase trepte

c.       patru trepte

d.      cinci trepte

e.       zece trepte

Dificultatile cele mai mari de notare le are scala numerica

a.       cu cinci trepte

b.      cu doua trepte

c.       cu zece trepte

d.      cu mai mult de zece trepte

In invatamantul prescolar este utilizata frecvent notarea prin calificative.

a.       adevarat

b.      fals

Raspunsuri: 1b, 2d, 3b

Tema de lucru

Intocmiti un studiu (referat) cu tema "Sisteme de evaluare a rezultatelor scolare in tarile lumii"

Resurse www:

https://evaluation.wmich.edu

Test pentru autoevaluare

I. Marcati raspunsul considerat corect:

Analiza greselilor tipice este realizata prin:

a.       tabelul rezultatelor

b.      fisa de organizare a probei

c.       analiza de continut a probei

d.      media aritmetica

e.       modul

Nota cu frecventa cea mai mare este data de:

a.       media aritmetica

b.      modul

c.       raport

d.      amplitudine

e.      analiza de continut a probei

3. Acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de constiinciozitate primeaza fata de obiectivele evaluarii in:

a.       eroarea logica

b.      efectul de ordine

c.       efectul halo

d.      notarea eticheta

e.       efectul de ancorare

4. Subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile acestora caracterizeaza:

b.      eroarea logica

c.       efectul de ordine

d.      efectul halo

e.      efectul pygmalion

f.        efectul de ancorare

II. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii:

Anumite circumstante sunt responsabile de variatii semnificative la acelasi examinator.

Notarea strategica se manifesta in tendinta de supraapreciere a performantelor elevilor

"Efectul halo" exprima tendinta de a supraaprecia rezultatele unor elevi

Efectul de contrast mai este cunoscut si sub denumirea de efect halo

Lucrarile sau raspunsurile orale sunt apreciate mai bine, daca urmeaza dupa unele mai slabe (efect de ordine)

Provenienta dintr-o scoala cu rezultate mai slabe atrage o apreciere mai indulgenta.

Raspunsuri: I. 1c, 2b, 3a, 4e

II. 1A, 2F, 3A, 4F, 5A, 6F

7.EXEMPLE DE TESTE DE AUTOEVALUARE DIN TOATA MATERIA

pentru evaluarea cunostintelor la TMI si TME

MODIFIED TRUE/FALSE

Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii sau fraze:

1. "Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii instructiv-educative"

1. Adevarat
2. Fals

2. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.
1. Adevarat
2. Fals

3. Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective instructive si educative.
1. Adevarat
2. Fals

4. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii didactice.
1. Adevarat
2. Fals

5. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza continutul invatamantului.
1. Adevarat
2. Fals

6. O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu al altei metode.
1. Adevarat
2. Fals

7. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte. Verificarea si evaluarea rezultatelor de la sfarsitul lectiei se bazeaza pe conexiunile inverse de pe parcursul orei.
1. Adevarat
2. Fals

8. In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa trebuie sa realizeze clasificarea elevilor dupa notele obtinute.
1. Adevarat
2. Fals

9. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie.
1. Adevarat
2. Fals

10. Un test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice, scrise)
1. Adevarat
2. Fals

MULTIPLE CHOISE

1. Obiectul de studiu al Teoriei instruirii (Didacticii generale) este dat de:

1. activitatea de invatare
2. metodele de invatamant
3. procesul de invatamant
4. activitatea de predare
5. proiectarea didactica

2. Precizati componentele principale (fundamentale) in procesul de invatamant:

1. metode, tehnici, strategii
2. resurse tehnico-materiale
3. predarea, invatarea, evaluarea
4. continutul si timpul de invatare
5. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea

3. Completati cu atributul corespunzator: "Procesul de invatamant are caracteristica unui proces unui proces ......unitar."
1. bilateral
2. unilateral
3. multilateral
4. integral
5. partial

4. Desemnati caracteristica principiilor didactice exprimata prin formularea: "Legitatile procesului de invatamant au in vedere toate componentele procesului de invatamant ca sistem unitar".
1. caracter normativ
2. caracter sistematic
3. caracter general
4. caracter dinamic

5. Insusirea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se realizeaza intr-un timp foarte scurt prin utilizarea:
1. metodelor de comunicare orala
2. metodelor de comunicare scrisa
3. metodelor de descoperire
4. metodelor bazate pe contactul cu realitatea
5. metodelor bazate pe actiune directa

6. Metoda cu ajutorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi spre dobandirea de cunostinte noi este:

a)      problematizarea

b)      conversatia euristica

c)      conversatia introductiva

d)      conversatia de clasificare

e)      conversatia de aprofundare

7. Transmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt este un avantaj pe care-l ofera utilizarea:

a)      conversatiei euristice

b)      problematizarii

c)      exercitiului

d)      expunerii

e)      demonstratiei

8. Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin:

a)      metoda conversatiei catehetice

b)      metoda demonstratiei

c)      metoda explicatiei

d)      metoda exercitiului

e)      metoda problematizarii

9. Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii este initiat de:
1. J.A. Comenius
2. J.J. Rousseau

10. Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al metodelor de verificare orala:
1. problematizarea
2. exercitiul
3. conversatia catehetica
4. conversatia euristica
5. activitatea cu manualul

11. Utilizarea reprezentarilor grafice sau pe baza unui desen, la tabla, se realizeaza in cadrul metodei:
1. explicatiei
2. demonstratiei
3. exercitiului
4. conversatiei
5. studiului de caz

12. Evaluarea sumativa/cumulativa se realizeaza:
1. la inceputul procesului de invatamant
2. imediat dupa inceputul noului program
3. imediat dupa evaluarea formativa
4. la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere tematic
5. concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se pun note

13. Pentru verificarea continutului experimental si practic al instruirii se utilizeaza, mai ales, :
1. verificarile orale
2. lucrarile scrise
3. probe practice
4. metode evaluare alternative (referat, portofoliu)
5. testul docimologic

14. Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta notelor date de alti profesori, este o "eroare de evaluare" denumita:
1. efect de contrast
2. efect de anticipatie
3. efect de contaminare
4. efect bland
5. efect Pygmalion

15. Verificarea tuturor elevilor si a intregii materii este realizata prin tehnicile strategiei de:

a)      Evaluare initiala

b)      Evaluare cumulativa

c)      Evaluare formativa

III. Stabiliti corespondenta intre numarul intrebarii si varianta considerata corecta, dupa urmatoarele variante de raspuns:

1. daca ambele sunt adevarate si exista relatie cauzala intre ele
2. daca ambele sunt adevarate, dar nu exista relatie cauzala intre ele
3. daca prima este adevarata si a doua este falsa
4. daca prima este falsa si a doua este adevarata
5. daca ambele sunt false

Analizati continutul celor doua parti ale frazei si stabiliti legatura dintre ele, notand in fata numarului intrebarii litera variantei considerata corecta:

1. Teoria generala a procesului de invatamant poarta denumirea de didactica speciala (metodica predarii). Legile generale ale procesului de invatamant se manifesta in mod specific, la nivelul fiecarei discipline scolare.

2. Principiile procesului de invatamant desemneaza normele particulare de activitatea didactica. Principiile procesului de invatamant sunt abordate in perspectiva sistemica.

3. Procedeele didactice sunt tehnici limitate de actiune. Metodele de invatamant cuprind un ansamblu organizat de procedee didactice.

4. Lectia mixta cuprinde toate verigile/etapele reprezentative ale unei activitati instructiv-educative. Tipul de lectie cel mai frecvent intalnit in practica scolara este lectia de dobandire de cunostinte.

5. Succesiunea secventelor/etapelor unei lectii este intotdeauna aceeasi. Dintr-o lectie introductiva poate lipsi etapa de verificare a cunostintelor anterioare.

_____ 6. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie. Evaluarea initiala stabileste un "diagnostic" pe baza de probe orale si lucrari scrise.

______ 7. Notarea reciproca dezvolta la elevi capacitatea de autocontrol. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte.

______ 8. Probele scrise permit o buna individualizare a ritmului elaborarii raspunsurilor. Probele orale sunt mari consumatoare de timp.

______ 9. Un test poate fi utilizat numai la probele scrise. Itemii (intrebarile) testului de evaluare sunt in functie de obiectivele si continuturile verificate.

______ 10. Sistemele de notare/apreciere sunt numai sisteme numerice. Notarea elevilor trebuie efectuata in conditii de obiectivitate deplina.