Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI


DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI




DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

Dimensiunea sociala

Dimensiunea normativa

3. Dimensiunea sociala




In mod traditional punctele de vedere sunt oarecum consonante in ceea ce priveste tematica fundamentala a clasei de elevi ca grup social: structura, sintalitatea si problematica liderilor sunt doar cateva din ariile de preocupare ale investigatiilor de tip sociologic in clasa de elevi.

Clasa ca grup social

Definite:

'Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate' (Mielu Zlate)

Insotim definitia prezentata si de evocarea celorlalte caracteristici ale clasei ca grup social:

intinderea clasei (marimea) are in vedere numarul de elevi care compun grupul (de obicei 25-30, in cazurile cele mai frecvente, 30-40 in cazurile cele mai inoportune, si 20-22 in cazurile cele mai fericite) si pune in discutie extensia numerica optima a acesteia;

interactiunea membrilor clasei, vizate fiind interactiunile directe, nemijlocite si multivariante. In capitolele care vor urma vor fi analizate pe larg investigatii amanuntite privitoare la multitudinea de interactiuni din sala de clasa;

scopurile atat cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung, sunt comune grupului clasa si, prin intermediul constientizarii acestora de catre elevi, pot deveni motorul dezvoltarii grupului pe perioada scolaritatii; arta cadrului didactic, ca manager in clasa consta in fixarea, pe langa obiectivele scolare formale si a unei serii de obiective social-afective pentru grupul de elevi, care vor determina consolidarea coeziunii acestuia;

structura grupului poate fi analizata dual in ceea ce priveste grupurile mici si implicit clasa de elevi, atat ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal, cat si ca ierarhie interna a grupului;

compozitia si organizarea sunt rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei; din acelasi indicator de dinamica grupului clasa, mai poate fi derivata si o alta caracteristica a acesteia, coeziunea acceptata ca fiind gradientul de unitate al grupului, sau denumita uneori 'sanatatea grupului'.

Sintalitatea

Tot in investigarea specificului grupului clasa pot fi plasati si alti doi parametri de analiza dinamica, sintalitatea, inteleasa ca personalitate a grupului respectiv si investigata in literatura de specialitate romaneasca de profesorul Ioan Nicola, si problematica liderilor, care in cazul clasei poate fi un subiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoza si coordonare din partea cadrului didactic. Ambele subiecte solicita mai mult decat oricare dintre celelalte competentele manageriale ale profesorului sau invatatorului.

Structura informatiei sociale in grupul clasa

Cercetarile cele mai interesante la acest nivel sunt consacrate raportului dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica grupului. Yona Friedman este merituosul specialist care a avut curajul de a critica iluzia comunicarii globale la nivelul grupului, indiferent cat de sofisticate sunt mijloacele de comunicare inventate de catre om.

Toate demersurile anterioare pot capata o relevanta deosebita pentru clasa de elevi in masura in care cadrul didactic le cunoaste si probeaza capacitati manageriale stralucite in planul aplicari lor practice. La nivelul conducerii concrete a colectivului de elevi dinamica permanenta a grupului clasa poate constitui un remediu atat impotriva rutinei pedagogice cat si impotriva deficientelor de climat scolar.

Individualizare, grupare si organizare in clasa:

Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucuresti referindu-se la problema diversificarii modalitatilor si a structurilor organizatorice in scoala, abordeaza triadic aceasta realitate educationala:

Diversificare institutionala:

diversificarea studiilor:

organizatorica (teoretic, profesional,)

cursuri optionale;

schimbarea structurii clasei de elevi:

clase de nivel;

grupe de nivel;

clase speciale;

Diversificare curriculara:

invatamant modular

Diversificare procesuala:





individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi;

In legatura cu aceasta diversificare procesuala, obiect de studiu al managementului clasei de elevi, modurile de instruire se prezinta sub trei asemenea forme: frontal, grupal, individual.

a.            Frontal: porneste de la perspectiva tratarii clasei de elevi ca si cum toti elevii ar fi egali intre ei. Aceasta forma organizatorica predispune la utilizarea metodelor expunerii si a conversatiei.

pot fi introduse anumite diferentieri la nivelul tipului de intrebari formulate si la nivelul timpului de organizare a raspunsurilor;

b.            Grupal: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai multi elevi) pe echipe in functie de anumite criterii (astfel rezulta):

grup omogen: elevii sunt inclusi in functie de interese, capacitati, rezultate scolare comune, si dispun de:

- sarcini de instruire distribuite diferentiat;

- indrumarea permanenta a cadrului didactic;

- timp de instruire distribuit neuniform;

grup eterogen: elevii sunt inclusi posedand interese, capacitati, rezultate scolare diferentiate, si dispun de:

- sarcini de instruire diferentiate sau comune (diferentiate la nivel de dificultate si chiar la nivel de continut);

Din punct de vedere pedagogic se recomanda o echilibrarea celor doua forme. Grupul omogen este mai profitabil din punct de vedere intelectual, in timp ce grupul eterogen este mai adecvat integrarii sociale a elevilor.

c. Individuala: presupune respectarea individualitatii elevilor, adoptandu-se sarcini de instruire in concordanta cu nevoile si posibilitatile fiecarui elev, in parte.

Sarcina si timpul de instruire

Variatia sarcinii si a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizarii clasei de elevi din perspectiva managementului clasei de elevi se realizeaza prin analiza urmatoarelor dimensiuni:

sarcina:

Comuna;

Diferentiata:

cantitativ;

calitativ;

dirijarea instruirii

- riguroasa; - comuna;

- semiindependenta; - diferentiata

- independenta;

timp:

- egal;

- diferentiat

stil de invatare:

- inductiv;



- deductiv;

- practic;

motivatie:

- extrinseca;

- intrinseca

4. Dimensiunea normativa

Specialistii in sociologia clasei de elevi au observat ca acest univers scolar este o reflectare micro (in miniatura) a problematicii unei societati.

Normativitatea in clasa de elevi

Profesorul Emil Paun de la Universitatea din Bucuresti defineste normele ca fiind: ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea unei activitati educationale

Particularizand problematica normativa la specificul clasei de elevi, putem desprinde cateva concluzii privitoare la rolul constructiv al normelor in ceea ce priveste organizarea interna a grupului, pe de o parte, si in evaluarea externa a grupului (judecati de valoare cu privire la comportamentele integrate si la comportamentele deviante - pozitiv si negativ), pe de alta parte.

Dupa aprecierile aceluiasi autor, tipologia normativa cu relevanta pentru clasa de elevi este urmatoarea: a. norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate, b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc in cadrul grupului.

Normele explicite

Pot fi divizate la randul lor in doua categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare invatare si de transmitere a valorilor cunoasterii (Normativitatea didactica) si norme institutionale care decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie sociala. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activitatii scolare (Paun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referinta al organizatiei grupale, ele preexistand apartenentei la grup a elevilor. Aplicarea acestor norme se face in mod uniform si unitar pentru toti elevii si, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie sa depuna eforturi pentru a realiza trecerea lor progresiva de la caracterul impus, coercitiv la cel acceptat, interiorizat. Unii specialisti in anatomie si biologie (Sperry 1978) aratau ca omul este construit chiar si din punct de vedere somato-biologic sa respecte anumite norme, evocat fiind reflexul organismului la ritmurile biologice.

Normele implicite

Sunt ansambluri de reguli produse de viata in comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup, prezentate si de profesorul Emil Paun sunt:

interiorizarea normelor explicite, astfel incat acestea pot deveni normele grupului, nemaifiind simtite ca forme exterioare de constrangere (prin intermediul acestui artificiu grupul informal poate capata valente informal);

'importul de norme' din afara scolii si a clasei astfel incat pot fi apelate alte valori normative;

interactiunile din viata grupului (aceasta sursa favorizeaza distinctia dintre o clasa si o alta.

Explicatia data situarii subiectului dedicat normelor grupului clasa in problematica managementului clasei are la baza cateva asertiuni privitoare la rolul managerial clar determinat al cadrului didactic:

modul de raportare al profesorului la cultura normativa (acesta accepta normele implicite, le cunoaste);

modul de realizare a impunerii normelor explicite (profesorul trebuie sa stie ca uneori aversiunea elevilor nu este fata de ideea de norma ci fata de stilul de aplicare al acesteia);

modul de functionare in paralel atat al normelor explicite cat si a celor implicite ridica o serie de probleme, dintre care conflictul normativ este cea mai dificila pentru cadrul didactic;

Totodata, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni si factor dinamogen al coeziunii grupului clasa, in situatia in care cadrul didactic, poate stapani managerial demersurile de interventie si de solutionare. Idealul urmarit prin interventiile cadrului didactic, in ceea ce priveste problematica este coeziunea grupului acceptata in acest context ca o rezistenta a grupului la destructurare, la factori care ar putea scinda organizatia grupala.

In urma analizei tuturor acestor variabile anterior prezentate se poate desprinde concluzia certa ca rolul de manager al cadrului didactic in situatii care solicita un asemenea tip de interventie poate fi elementul de care depinde echilibrul si sanatatea grupului clasa.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate