Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Tesuturi: definitie + clasificare


Tesuturi: definitie + clasificare


1. TESUTURI: DEFINITIE + CLASIFICARE

DEFINITIE:

tesutul este o grupare permanenta de celule de aceiasi forma si origine, sau diferite forme, sau diferite origini, care indeplinesc de obicei aceiasi functie.celulele sunt unite intre ele alcatuin o unitate anatomica permanenta cu nivel de organizare si eficienta superioarae celulei

CLASIFICAREA TESUTURILOR:

clasificare facuta de M. Andrei in 5 sisteme :

  1. sistemul generator-alcatuit din tesuturi de origine sau formator care det dezvoltarea si cresterea plantei (meristem primordial-localizat in virfurile de crestere=virfuri vegetative meristematice, primar-apicale si intercalate si secundar(lateral)-cresterea in grosime-dispozitie concentrica in corpul plantelor
  2. sistemul protector-aparator-localizare la exterior -apara celelalte tesututi
  3. sistemul conducator-fc. De transport
  4. sistemul fundamental-ocupa vol cel mai mare -alcatuit din celule vii
  5. sistemul tesuturilor speciale-tes secretor si de separatie

2.TESUTURI GENERATOARE (TES. PRIMORDIALE, TES PRIMARE, TES SECUNDARE)



meristemele, denumite si tesuturi de origine sau formatoare, alcatuiesc sistemul generator

rol : determina cresterea, dezvoltarea plantei si formarea celulelor reproducatoare.

meristemele sunt de trei tipuri :

meristeme primordiale

meristeme primare → rezulta prin mitoza din cele primordiale

asigura cresterea in lungime a plantei(primara)

meristeme secundare → apar la un moment dat in viata plantelor

asigura cresterea in grosime a plantei(secundara)

MERISTEMELE PRIMORDIALE

sunt alcatuite din una sau mai multe celule initiale si din derivatele lor cele mai apropiate

sunt localizate in varfurile de crestere ale axelor supraterane si subterane, denumite varfuri vegetative meristematice.

MERISTEMELE PRIMARE

sunt reprezentate de complexe de celule, care prezinta deja un inceput de diferentiere exprimat si se divid intens furnizand materialul celular necesar formarii tesuturilor definitive.

dupa pozitia pe care o ocupa in corpul plantei se diferentiaza 2 categorii :

I. meristemele primare apicale

sunt localizate la mica distanta de varful vegetativ meristematic al tulpinii (meristeme apicale caulinare) sau al radacinii (meristeme apicale radiculare)

varful vegetativ al radacinii este format din 3 meristeme primare dispuse concentric:

a.       dermatogenul → meristem perferic, din care se diferentiaza epiderma

b.      periblemul → meristem mijlociu, din care se diferentiaza scoarta

c.       pleromul → meristem central din care se formeaza elem. compo. ale

cilindrului central

varful vegetativ al tulpinii este format din 3 meristeme:

B.  protoderma → da nastere la epiderma

C.  procambiul → genereaza formarea tesuturilor conducatoare

D.  meristemul fundamental (de baza)→ da nastere tesuturilor cortical asimilator, aerifer, acvifer, de depozitare

II. meristemele primare intercalare

se intalneste la tulpinile articulate fiind situat in internoduri.

MERISTEMELE SECUNDARE

sunt reprezentate de 2 tipuri de cambiu (cambiu vascular si cambiu suberofelodermic)

I. cambiu vascular

este un meristem lateral care se dezvolta la plantele vasculare cu crestere secundara in interiorul cilindrului central

genereaza floem(vase liberiene) si xilem(vase lemnoase) secundar

genereaza si calus sau tesut de rana pt cicatrizarea zonelor vatamate ale plantei

este permanent

II. cambiu subero-felodermic

spre deosebire de cambiul vascular, felogenul functioneaza doar o perioada limitata de timp.

3.TESUTURI CONDUCATOARE

dupa originea lor:

-primare -din meristemele primare

-secundare -din activitatile cambiului vascular

→alcatuite in principal de vase lemnoase si liberiene, + fibre sclerenchimatice cu rol mecanic

tipuri

  1. LEMNOASE

numite xilem

duce apa cu sarurile minerale, absorbite de radacini, prin tulpina pana la frunze

  1. LIBERIENE

numite floem

seva elaborata prin procesul de fotosinteza este condusa descendent catre toate organele plantei, inclusiv cele de depozitare

4.TESUTURI CONDUCATOARE LEMNOASE -xilem

DIN CE SUNT ALCATUITE :

alcatuite din vase lemnoase si fibre lemnoase, parenchim lemnos

→ dupa origine distingem xilem primar si xilem secundar

xilemul primar →distingem

protoxilem constituit din primele elemente lemnoase care apar in viata plantei

→ metaxilem → elementele formate ulterior

vasele lemnoase sunt elemente alungite, unicelulare (traheide) sau pluricelulare (trahee)

→traheidele sunt vase lemnoase imperfecte cu pereti transversali persistenti

→traheele sunt vase lemnoase perfecte, de forma unor tuburi lungi continue

ROL FIZIOLOGIC :

conduce apa cu sarurile minerale, absorbite de catre radacina, prin tulpina, spre frunze. Cu viteza mare

5.TESUTURI CONDUCATOARE LIBERIENE - floem

sunt alcatuite din elemente perforate(celule si tuburi ciuruite) celule anexe, parenchim liberian si fibre liberiene

dupa origine distingem floem primar si floem secundar

floemul primar distingem → profloem si → metafloem, care impreuna formeza leptomul

ROL FIZIOLOGIC : conduce seva elaborata prin procesul de fotosinteza, descendent, catre toate organele plantei, inclusiv cele de depozitare cu viteza mai mica decat cele lemnoase

6.TESUTURI FUNDAMENTALE -

alcatuite din tesut parenchimos ocupa vol cel mai mare si contin aproape exclusiv din celule vii

CLASIFICARE(PARENCHIMURI, TIPURI DE PARENCHIM. TES MECANIC, TIPURI DE TESUT MECANIC)

  1. parenchimurile

a) parenchimul de absorbitie

b) parechimul asimilator

c) parechimul aerifer

d)     parechimul acvifer

e) parechimul de inmagazinare a subst. de rezerva

  1. tesuturile mecanice

A.    colenchimul

B.     sclerenchimul

1.a) parenchimul de absorbitie

→ format din tesuturi a caror fc principala este de absorbtie a apei si a subst minerale dizolvata in apa, transmise prin vasele conducatoare.

→ 3 tipuri

I. rizoderma → cuprinde totalitatea perisorilor absorbanti, care trimite apa cu sarurile minerale spre

tesuturile conducatoare lemnoase

II. velamen radicum → este tesutul radacinilor si tulpinilor aeriene

→ absoarbe apa sub forma de vapori din aerul atmosferic

III. epiderma cotiledonara de la poacee → secreta o enzima hidrolizanta, ce transforma amidonul in

zahar pt a-l trimite embrionului in stare de dezvoltare

1. b) parenchim asimilator= clorenchim

implicat n procesul de fotosinteza

→bine reprezentat in organele supraterane, in special in frunze si tulpini specializate

se definesc 2 tipuri de parenchim asimilator:

i. parenchim asimilator de tip palisadic

ii. parenchim asimilator de tip lacunar →localizat de obicei sub epiderma inf a frunzei, sau in partea centrala, sau sub cele 2 epiderme

1.c) parenchimul aerifer = aerenchim

caracterizeaza plantele acvatice si palustre

celulele acestui tesut formeaza lacune intre ele, in care se inmagazineaza cant mari de aer, dand posibilitatea plantelor sa pluteasca sau sa se mentina in pozitir verticala in apa

1.d) parenchimul acvifer

→tesut specializat pt depozitarea apei

→caracteristic plantelor suculente care vegeteaza in regiuni secetoase, plante xerofile (iubitoare de uscaciune) si plante halofile (iubitoare de sare)

1.e) parechimul de inmagazinare a subst. de rezerva

→alcatuit din celule vii

cumuleaza totalitatea tesuturilor in care se stocheaza materii de rezerva(glucide, proteine, lipide, cristale de oxalat de calciu)

materialele de rezerva se depoziteaza sub forma de substante ergastrice

8.-2.A. COLENCHIMUL

ALCATUIRE → alc din celule vii,

este un tesut elastic, rezistent la intindere,

caracteristic organelor vegetale tinere

→ dupa modul caracteristic de ingrosare a peretelui celular se disting 3 tipuri de colenchim :

  • angular → prezinta ingrosari ale peretelui celular doar la colturi;
  • tabular → prezinta ingrosari cu celuloza doar pe peretii tangentiali (externi si interni) pe cand cei radiari raman subtiri
  • lacunar

UNDE ESTE INTALNIT → se diferentiaza in tulpini, frunze, elemente florale, pericarpul fructelor, mai rar in radacini

ROL → Este un tesut mecanic adaptat in special pentru sustinerea organelor in crestere conferind rezistenta, elasticitate si flexibilitate

9.-2.B. SCLERENCHIMUL

ALCATUIRE → alcatuit din celule moarte

tesut mecanic rezistent la tractiuni si presiuni

alcatuit din celule specializate

→ dupa dimensiuni se grupeaza in 2 categorii :

  • celule sclerenchimatice scurte → sclereide
  • celule sclerenchimatice lungi → fibre sclerenchimatice

UNDE ESTE INTALNIT → se diferentiaza in aproape toate organele plantelor anuale si perene( radacins, tulpina, frunza, floare, fruct, samanta)

ROL →protejeaza vasele conducatoare

.TESUTURI SECRETOARE EXTERNE - TOATE CATEGORIILE

papilele secretoare

→ unicelulare, conice sau bombate

produc uleiuri eterice volatile, ce difuzeaza prin peretele celular subtire

→ se formeaza in → epiderma ce acopera petalele florilor, dandu-le aspectul catifelat si parfumul caracteristic,

→ pe frunze, tulpini

osmoforele

celule epidermale modificate(apendici, cili, lacini)

→ produc uleiuri volatile, care se pot evapora, sau raman sub forma de picaturi

perii secretori

→ pot fi unicelulari sau pluricelulari

→ prezenti pe organele supraterane ale plantei

→ eliminarea produsului de secretie se realizeaza pe mai multe cai :

  • prin detasarea predeterminata a apexului
  • prin porii cuticului
  • prin detasarea succesiva a celulelor secretoare
  • prin acumulare subcuticulara, urmata de ruperea acesteia

hidatodele

→elimina apa sub forma lichida

→sunt bogate in saruri minerale si subst. organice

rol : mentin echilibrul osmotic al plantelor, prin eliminarea apei in exces, fenomen numit gutatie

glandele saline

caracteristice pl. halofile

→sunt struct. localizate pe frunze, capabile sa elimine surplusul de saruri din corpul plantei, prin gutatie activa

emergentele secretoare

→produc enzime digestive

→caracteristice pl. carnivore

nectariile

→secreta nectar bogat in zaharuri si alte subst. organice

11.TESUTURI SECRETOARE INTERNE - TOATE CATEGORIILE

sunt localizate in interiorul corpului vegetativ al plantei, iar produsele lor de secretie nu sunt eliminate direct in exterior, ci se depoziteaza, si se elibereaza doar prin distrugerea plantei

celule secretoare izolate = idioblaste

→se diferentiaza din celulele parenchimului fundamental

→secreta diferite substante→ uleiuri esentiale, balsamuri, rezine, taninuri, mucilagii, gume, cristale

celule secretoare grupate care captusesc cavitati = canale secretoare

→se diferentiaza in frunze, axe tulpinale,

→in fc de secretie, canalele pot fi : oleifere, mucilacigene, rezinifere

laticiferele

→unicelulare sau pluricelulare

→produc latex

alc din cel vii

→ latexul este un lichid in care sunt dispersate particule organice si anorganice in suspensie(

TESUTURILE SPECIALE - CARE SUNT, CE ROL AU

TESUTURILE SECRETOARE

TESUTURILE DE SEPARATIE

TESUTURI SECRETOARE EXTERNE - TOATE CATEGORIILE

papilele secretoare →ROL→produc uleiuri volatile, ce acopera petalele florilor, dand aspect catifela si parfum caracteristic

osmoforele

perii secretori

hidatodele → ROL→ mentin echilibrul osmotic al plantelor, prin eliminarea apei in exces, fenomen numit gutatie

glandele saline → ROL → elimina surplusul de saruri din corpul plantei, prin gutatie activa

emergentele secretoare → ROL → atrag insectele

nectariile → ROL → importanta deosebita din punct de vedere biologic prin atragerea insectelor polenizatoare ce cauta nectarul pentru hrana si constituie sursa naturala de colectare a mierii de catre albine

TESUTURI SECRETOARE INTERNE - TOATE CATEGORIILE

  1. celule secretoare izolate = idioblaste

→secreta diferite substante→ uleiuri esentiale, balsamuri, rezine, taninuri, mucilagii, gume, cristale

  1. celule secretoare grupate care captusesc cavitati = canale secretoare
  2. laticiferele

→produc latex

→ latexul este un lichid in care sunt dispersate particule organice si anorganice in suspensie

Latexul contine numeroase substante utile, de aceea ele au atras atentia asupra posibilitätii de valorificare a lor.

13.TESUTURI DE SEPARATIE -

UNDE SE GASESC

→baza frunzelor, a elem. florale, a pedunculilor florali, a fructelor → inducand desprinderea acestora.

CE SUNT

Provin din tesuturi preexistente care la un moment dat s-au modificat→sunt tesuturi ce separa anumite componente ale plantei de altele pt a favoriza desprinderea. Desprinderea poate fi normala sau indusa de anumiti factori(temp., umiditate, vant, virusuri, bacterii, ciuperci parazite)

CE SEPARA

→tesuturi, complexe de tesuturi, organe vegetative, organe reproducatoare





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate