Clasa Arthropleurida
In
acest grup sistematic sunt incluse forme de apa dulce de talie mare - atingeau
circa 80 cm lungime, insa gigantii grupului puteau depasi 1,5 m. Din punct de
vedere morfologic, erau mai primitive comparativ cu trilobitii, insa resturile
lor fosile sunt cunoscute abia din carboniferul inferior; faptul ca sunt
dulcicole arata totusi ca erau un grup desprins din trilobitomorfele marine
probabil mult mai devreme si care a evoluat in conditiile specifice lagunelor
putin adanci din interiorul uscatului, hranindu-se cu prada vie dupa toate
probabilitatile, dupa cum sugereaza resturile unor apendice cefalice prevazute
cu dinti.
Capul avea forma semicirculara, era diferentiat intr-o zona
centrala similara glabelei si doua zone laterale. De
regula, capul s-a fosilizat foarte rar la aceste forme, astfel ca se cunosc
relativ putine detalii. Trunchiul era alcatuit din 29
de segmente identice, fiind impartit in rahis si pleure. Pe fata dorsala erau prezenti spini si tuberculi. Ultimele segmente ale corpului nu erau sudate intr-un pigidiu, din
acest punct de vedere artropleuridele semanand cu miriapodele actuale. Un alt caracter de primitivitate fata de trilobiti este
reprezentat de structura apendicilor. Astfel, acestea nu sunt
diferentiate, exopoditul si endopoditul avand aceeasi forma si structura.
Aceste apendice se inserau de corp printr-un precoxopodit,
dupa care urmau bazipoditul si coxopoditul sudate intre ele. Pe
coxopodit se insera un epipodit foliaceu, al carui rol
nu este inca bine stabilit. Se apreciaza ca ar fi putut servi
ca branhie. Pe bazipodit se inserau exo si
endopoditul, fiecare format din 9 articole, ultimul terminat cu o ghiara.
Adesea, articolele prezentau spini. Deplasarea
se facea probabil in mod similar cu cea de la miriapodele actuale.
