Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
BIOLOGIE CELULARA - SECRETIA CELULARA


BIOLOGIE CELULARA - SECRETIA CELULARA




BIOLOGIE CELULARA - SECRETIA CELULARA

      Aspecte biologice ale secretiei celulare

      Secretia este definita ca un proces celular complex al activitatii celulare in care macromoleculele sunt sintetizate, stocate si eliminate intr-un anumit mediu.




      Elaborarea produsilor specifici de secretie ai celulelor glandulare (adenocite), reprezinta o functie anabolica esentiala, care predomina in comparatie cu celelalte activitati metabolice ale celulei, adenocitul fiind diferentiat genetic in directia sintezelor de polipeptide, glicoproteine, hormoni steroizi, amine biogene, etc.

      Celulele glandulare apar fie izolat, alcatuind glandele unicelulare (ex. celulele caliciforme din epiteliul intestinal, traheei, etc) sau in grup constituind glandele multicelulare.

      In procesul de secretie glandulara intervine ADN-ul cromozomal si ARN-ul mesager, care migreaza in citoplasma si alaturi de ARN-ul de transfer si ARN-ul ribozomal, determina sinteza proteinelor la nivelul poliribozomilor, unitatile functionale ale sintezei proteinelor.

      Clasificarea celulelor glandulare

      Criteriile morfofunctionale clasifica glandele in doua categorii: exocrine si endocrine, dupa prezenta sau absenta canalului excretor.

      A. La randul lor glandele exocrine pot fi clasificate tinand seama de forma unitatilor secretorii, tipul de secretie si mecanismul de elaborare a produsului secretat, in trei categorii:

      1. Glande tubulo-acinoase seroase sau mucoase cu mecanism de secretie Merocin. Celula isi mentine integritatea intre cicluri secretorii succesive, ex: glandele salivare.

      2. Glande tubulo-acinoase cu mecanism de secretie Apocrin (polul apical se degreadeaza odata cu eliberarea podusului de secretie), ex: celulele caliciforme si glandele mamare.

      3. Glandele tubulo-acinoase cu mecanism de secretie Holocrin (holos - intreg, integral). Celulele se distrug si se elimina concomitent cu podusul de secretie, ex: glandele sebacee.

      B. Sistemul neuro-endocrin grupat in :

      a. celule neuronale ale SNC periferic

      b. celulele neuro-endocrine diseminate din tractul gastrointestinal

c. celulele neuro-endocrine ale glandelor clasice: lobul anterior hipofizar, celulele C ale glandei tiroide, paratiroidei, medulosuprarenalei, paraganglioniilor si insulelor Langerhans.

      C. Sistemul neuro-endocrin difuz (APUD)

    a. In raport de localizare cuprinde:

      celule endocrine localizate in creier

      celule endocrine cu localizare in afara tesutului nervos

    b. In raport de produsul secretat:

      celulele secretoare de glicoproteine

      celule care sintetizeaza proteine din aminoacizi.

      La constituirea produsului final glicoproteic, participa alaturi de ribozomi si complexul Golgi. Din categoria acestor celule fac parte celulele caliciforme si celulele secretoare de mucus din acinii glandelor salivare.

      Celulele secretoare de hormoni steroizi au multiple caractere comune: citoplasma acidofila, vacuolizata, reticul endoplasmic neted bine dezvoltat, mitocondrii cu numeroase creste de aspect tubular. Asemenea exemple pot constitui celulele endocrine Leydig, celulele corpului galben, celulele tecale si celulele glandelor suprarenale (zona fasciculata si reticulata).

      Celulele secretoare de amine biogene apar in diferite organe fiind distribuite difuz si avand capacitatea de a stoca amine biogene sau de a le sintetiza din aminoacizi.

      Celulele secretoare de imunoglobuline sunt plasmocitele. Toate clasele de imunoglobuline (IgG, IgM, IgA, IgD si IgE) apar atat in umori cat si in plasma. Imunoglobulinele sunt molecule glicoproteice alcatuite din polipeptide intr-o proportie de 82-95% si hidrati de carbon, in concentratie de 6-14%.





SECRETIE EXOCRINA

19. Secretie exocrina de tip apocrin. Glanda unicelulara. Celula caliciforma. Mucoasa duodenala. Coloratie PAS+H

20. Secretie exocrina de tip merocrin. Glanda salivara mixta. Coloratie HE.

21. Secretie exocrina de tip holocrin. Glanda sebacee. Piele. Coloratie HE

22. Aparat Golgi. Neuroni secretori din hipotalamus. Coloratie impregnare argentica.

SECRETIE ENDOCRINA

23. Foliculi tiroidieni. Tiroida. Coloratie HE

24. Insulele Langerhans. Pancreas endocrin. Coloratie HE.

19. Secretie exocrina de tip apocrin. Glanda unicelulara. Celula caliciforma. Mucoasa duodenala. Coloratie PAS+H (Vezi descrierea preparatului in Lp-ul Adaptari ale suprafetei celulare - platoul striat).

Glande exocrine cu mecanism de secretie de tip apocrin - polul apical al celulei se degradeaza odata cu eliberarea podusului de secretie.

Celulele caliciforme secreta MPZ neutre, care ocupa intreaga citoplasma a celulelor si vor aparea (colorate cu PAS) in rosu. Aceste celule caliciforme se gasesc dispuse intre enterocite.

20. Secretie exocrina de tip merocrin. Glanda salivara mixta. Coloratie HE.(Vezi descrierea preparatului in Lp-ul Compusii chimici ai celulei).

Glande exocrine cu mecanism de secretie de tip merocin - celula isi mentine integritatea intre cicluri secretorii succesive.

In coloratia HE, citoplasma acinilor mucosi NU este colorata,datorita prezentei produsilor de secretie (MPZ acide si neutre).

21. Secretie exocrina de tip holocrin. Glanda sebacee. Piele. Coloratie HE

Preparatul prezinta un fragment tisular recoltat de la nivelul tegumentului in coloratie HE. Pielea (tegumentul) este formata din 3 straturi suprapuse: epidermul, dermul si hipodermul.

Epidermul sau stratul extern este format dintr-un epiteliu pavimentos stratificat keratinizat, care la randul sau cuprinde 5 straturi: 1.stratul bazal sau de rezerva, format dintr-un rand de celule cubice sau cilindrice asezate pe o membrana bazala,2. stratul spinos format din mai multe randuri (6-12) de celule poligonale mari, cu citoplasma care trimite prelungiri fine ce confera celulelor aspectul "spinos", cu nuclei rotunzi, veziculosi, bine nucleolati,3. stratul granulos format din mai multe randuri de celule turtite, cu nucleu mic, celulele contin kerato-hialin, un compus intermediar datorita caruia citoplasma este intens bazofila, 4.stratul lucid format din cateva randuri de celule turtite in care incep sa dispara organitele si nucleii si 5.stratul cornos format din celule incarcate in intregime cu keratina si lipsite de organite sau nuclei.

Dermul sau stratul mijlociu al pielii contine celule si fibre conjunctive, vase de sange si limfatice, fibre nervoase si cateva celule apartinand sistemului imunitar: limfocite, plasmocite, macrofage, etc. Este subimpartit la randul sau in dermul papilar, in partea superficiala, constituit dintr-un tesut conjunctiv lax si asezat imediat sub epiderm, in papilele dermice si dermul reticular sau profund constituit din tesut conjunctiv fibros.



Hipodermul sau stratul profund este reprezentat de tesutul adipos subcutanat, cu cateva fibre conjunctive sau musculare, vase si nervi.

Pielea contine o serie de anexe, derivate din epiderm: foliculii pilosi, glandele sebacee, glandele sudoripare, unghiile si glandele mamare.

Glanda sebacee este o glanda alveolara (lobulara sau sacciforma) simpla, situata la nivelul dermului. Se gaseste fie atasata firului de par (aparatul pilo-sebaceu), fie izolata la nivelul zonelor sebacee ale corpului (fata). Este formata dintr-o portiune secretorie si un canal de excretie care se deschide la nivelul firului de par sau direct la suprafata pielii. Portiunea secretorie are forma de saculet si contine 2 tipuri de celule asezate caracteristic in 3 zone: celule cubice, de rezerva sau nediferentiate se gasesc in 1/3 inferioara, pe membrana bazala, ele reprezentand fondul de reinnoire al glandei. Celulele din 1/3 mijlocie reprezinta celulele secretoare propriu-zise, sunt de dimensiuni mari, acumuleaza lipide, nucleii asezati central, se micsoreaza, devenind picnotici. Pe masura ce se incarca cu lipide, celulele migreaza in 1/3 superioara, spre canalul de excretie, nucleii dispar, iar celulele se vor dezintegra, eliminandu-se odata cu produsul de secretie (glande exocrine cu mecanism de secretie de tip holocrin - celulele se distrug si se elimina in totalitate concomitent cu podusul de secretie).

22. Aparat Golgi. Neuroni secretori din hipotalamus. Coloratie impregnare argentica.

Hipotalamusul, partea inferioara a diencefalului, este cel care realizeaza controlul secretiei glandelor endocrine prin eferente nervoase (nervi vegetativi) si eferente hormonale (sistemul hipotalamo-hipofizar). Eferentele hormonale sunt reprezentate de neurohormoni (substante produse in interiorul neuronilor secretori si transportate pe cale sangvina la organele efectoare.)

Neuronii secretori sunt formatiuni rotund-ovalare, cu citoplasma bogata si un nucleu rotund situat central. In impregnare argentica nucleul este optic nul iar citoplasma apare colorata in nuante de maro.

Aparatul Golgi este un organit celular intalnit la majoritatea celulelor eucariote (exceptie hematia adulta). Cu ajutorul microscopiei electronice s-a demonstrat existenta a trei elemente componente si anume - microvezicule

- macrovezicule

- saci aplatizati

Aparatul Golgi este bine reprezentat la nivelul neuronilor secretori, fiind situat perinuclear sau supranuclear. Apare sub forma unor granulatii de culoare neagra.

23. Foliculi tiroidieni. Tiroida. Coloratie HE vezi descrierea preparatului in LP-ul Forme celulare)

24. Insulele Langerhans. Pancreas endocrin. Coloratie HE.

Preparatul prezinta un fragment tisular recoltat de la nivelul pancreasului in coloratie HE.

Pancreasul apartine glandelor anexe ale tubului digestiv, alaturi de glandele salivare si ficat. Anatomic prezinta un cap, un corp si o coada. Histologic este un organ parenchimatos alcatuit din celule si stroma, iar din punct de vedere functional este considerat o glanda mixta - prin componenta exocrina, acinii serosi si componenta endocrina, insulele Langerhans. La exterior se gaseste o capsula conjunctivo-vasculara care trimite septuri ce impart parenchimul in lobuli.

Componenta exocrina este reprezentata de acinii secretori de tip seros care alcatuiesc lobulii pancreatici. Vezi Lp.-ul cu organitele - RER.

Componenta endocrina reprezentata de insulele Langerhans, este redusa cantitativ (1-2%), fiind diseminata printre acinii serosi. In coloratia HE o insula Langerhans apare ca o structura mai putin colorata printre acini, care sunt intens colorati. Este formata din cateva zeci, pana la cateva mii de celule endocrine, de dimensiuni mici, rotunde sau poligonale, cu citoplasma eozinofila, palida, cu nuclei rotunzi, albastru-violet. Celulele sunt asezate in cordoane care se anastomozeaza si printre care se gasesc numeroase capilare sangvine. Celulele din centrul insulei (mai numeroase - 70%) denumite celule B sau β, secreta insulina, iar celulele din exteriorul insulei (mai putine 20%) denumite celule A sau α, secreta glucagonul. Cei 2 hormoni (insulina si glucagonul) intervin in mod decisiv in metabolismul glucidic.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate