Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» REFERAT- NEUROBIOLOGIE NEURONUL


REFERAT- NEUROBIOLOGIE NEURONUL


UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS"-ARAD

FACULTATEA DE MEDICINA

SPECIALITATEA -ASISTENTA MEDICALA

ANUL 2

REFERAT-



NEUROBIOLOGIE

TEMA:NEURONUL

NEURONUL

Neuronul reprezinta unitatea sructurala si functionala a sistemului nervos .Ca unitate structurala asigura legaturile sinaptice intre neuroni, legaturi care stau la baza arcului reflex.Ca unitate functionala neuronal are capacitatea de a genera si a conduce influxuri nervoase .

Totalitatea neuronilor si a celulelor gliale alcatuiesc tesutul nervos :acesta formeaza in final sistemul nervos.

STRUCTURA NEURONULUI

Neuronul este o celula formata din corpul cellular ,prelungiri si terminatiile acestora din urma ;prelungirile sunt de doua feluri:dendritele si axonul. Prelungirile neuronilor prin care circula influxul nervos poarta numele de fibre nervoase.

CORPUL NEURONILOR.Acesta formeaza in axul cerebrospinal:nuclei,straturi(scoarta cerebrala si cerebeloasa),retele neuronale (SRAA) .Neuronii situati extranevraxial(inafara axului cerebrospinal)formeaza ganglioni isomatici si vegetative.

Corpul neuronului este acoperit cu o membrane subtire lipoproteica , numita neurilema,sub care se afla citoplasma(neuroplasma),ce contine organite si incluziuni citoplasmatice si un nucleu ,cu unul sau mai multi nucleoli.

Neuroplasma contine organite commune tuturor celulelor :mitocondrii ,aparat Golgi ,lizozomi ,centrul cellular-ultimul numai in neuronii tineri deoarece acestia se divid numai in viata intrauterine.Organitele specifice sunt reprezentate prin corpusculi Nissl si neurofibrile .

Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din mase dense de reticul endoplasmatic rogos ,la nivelul caruia se sintetizeaza proteine specifice, dintre care unele refac proteinele uzate din neuron iar altele au rol functional.Neurofibrilele sunt formatiuni fibrilare cu aspect de retea care traverseaza neuroplasma,patrunzand in dendrite la baza lor ,se prelungesc in axon si ajung in butonii terminali .Ele reprezinta elementele de sustinere a neuronului dar au si rol in propagarea influxului nervos ,in transportul substantelor sintetizate in corpul neuronal.

PRELUNGIRILE NEURONULI.Sunt dendritele si axonul.

Dendritele ,variabile ca numar ,sunt prelungiri citoplasmatice bogat ramificate :sunt mai groase la baza si mai subtiri la varf,avand forma conica in apropierea corpului neuronal.Contin neurofibrile si corpusculi Nissl;dendritele conduc influxul nervos centripet (spre corpul cellular).

Axonul, prelungire unica,ajunge uneori pana la lungimea de 1m.Axolema delimiteaza axoplasma ,care contine mitocondrii ,lizozomi si neurofibrile .Axonul prezinta ramificatii terminale mai dilatate denumite butoni terminali , ce contin neurofibrile ,mitocondrii ,vezicule pline cu mediatori chimici (cu rol in transmiterea sinaptica ) ;conduce influxul nervos centrifug (de la corpul cellular spre terminatiile sale nervoase)

1.dendrita

2.axon

3.nod Ranvier

4.terminatii axonale

5.celula Schawn(teaca de mielina)

6.corp cellular

7.nucleu.

Axonul este invelit de la interior spre exterior ,de trei teci suprapuse ,si anume : teaca de mielina ,Schwann si Henle.

Teaca de mielina este sintetizata de celulele gliale.Are aspectul unui invelis continuu , format din lamele lipoproteice concentrice , dispuse in jurul axolemei .Rolul sau consta in protectia si nutritia axonului ,cat si in izolarea electrica a fibrei nervoase de impulsurile conduse de fibrele vecine .

Teaca Schwann,formata din cellule gliale ,este dispusa concentric in jurul tecii de mielina.Intre cele doua cellule gliale successive se afla strangulatiile (nodurile ) Ranvier.Aceasta teaca indeplineste un rol in secretia mielinei,un rol trofic si de protectie si asigura totodata conducerea saltatorie a influxului nervos.

Teaca Henle este un invelis continuu in jurul tecii Schwann ,format din fibre conjunctive de collagen si reticulina care insoteste axonul pana la butonii terminali .Rolul sau este trofic si de protectie

FIBRELE NERVOASE .Acestea sunt constituite din prelungirile corpului neuronal(dendrite si axoni),prin care circula influxul nervos.Fibrele nervoase raspandite in axul cerebrospinal participa la formarea cailor de conducere iar cele dinafara axului la formarea nervilor periferici.

Fibrele nervoase,dupa cum au sau nu in structural lor teaca de mielina ,se clasifica in doua categorii:mielinice si amielinice .Primele sunt mai groase si conduc influxul nervos cu o viteza mai mare ;ele constituie majoritatea fibrelor somatice si preganglionare ale sistemului nervos vegetative.Fibrele amielinice sunt mai subtiri si conduc influxul nervos cu o viteza mai mica;ele constituie fibrele postganglionare vegetative ;cele somatice , cu diametrul sub un micron ,prezinta teaca de mielina vizibila doar la microscopul electronic.



Nervii periferici. Sunt ansambluri de fibre nervoase situate inafara axului cerebrospinal,reunite prin tesut conjunctiv bogat in vase sanguine ,limfatice si fibre nervoase vegetative ,fiind acoperiti la exterior de un invelis conjunctiv comun.

Sistemul nervos central este conectat cu receptorii si efectorii prin nervii spinali ,la nivelul maduvei spinarii si prin nervii cranieni , la nivelul trunchiului cerebral.Nervii periferici, dupa tipul fibrelor componente se clasifica in : nervii senzitivi , nervii motori , si nervi micsti .Nervii senzitivi contin numai fibre somatosenzitive ,conduc influxul nervos de la receptori la centrii nervosi .Nervii motori contin fibre somatomotorii si uneori visceromotorii ,conduc influxul nervos de la centrii nervosi la musculature striata ,in primul caz ,si la musculature neteda in al doilea caz.Nervii micsti sunt constituiti din fibre sensitive si motorii.

Clasificarea neuronilor-se face dupa mai multe criterii:

NEURONII:

dupa forma pot fi:stelati, in cornul anterior medular ;ovalari, in ganglionul spinal; piriformi, neuronii Purkinje din scoarta cerebeloasa; piramidali,neuronii din scoarta cerebrala, straturile piramidale extern(III) si intern(V).

dupa numarul de prelungiri:neuronii pot fii: unipolari, pseudounipolari, bipolari, si multipolari. Neuronii multipolari prezinta la un pol o singura prelungire , denumita axon si sunt reprezentati prin celulele cu conuri si bastonase din retina. Neuronii pseudopolari se afla in ganglionul spinal, prezinta o singura prelungire, care dupa un traiect foarte scurt se divide intro prelungire periferica mielinica, numita classic dendrita, si una centrala tot mielinica numita axon. Ei se gasesc in ganglionii Scarpa,Corti. Neuronii multipolari au mai multe dendrite si un axon si sunt raspanditi in corpul anterior medular .

dupa functie se descriu 3 tipuri de neuroni: senzitivi, motorii si de asociatie (interneuroni sau intercalary).

Neuronii senzitivi (somatosenzitivi si viscerosenzitivi) sunt dispusi atat in axul cerebrospinal cat si in afara sa, in ganglioni spinali si in cei omologi ai nervilor cranieni ( V,VII,IX.X),acaror prelungire periferica dendritica) formeaza sau intra in alcatuirea receptorilor , prelungirea centrala (axonul)ajungand in maduva spinarii sau in trunchiul cerebral pe calea nervilor spinali si sespectiv , cranieni , mentionati anterior.

Neuronii motori(somatomotori si visceromotorii) se afla in axul cerebrospinal si in ganglionii vegetative situati in afara acestui ax.

Neuronii de asociatie(interneuronii)se afla in axul cerebrospinal,axonii lor nu parasesc axul .Ei sunt dispusi pe traseul arcului reflex somatic polisinaptic si al cailor nervoase , avand rolul de a conecta diferiti centrii implicate in procesele neurofiziologice.

BIBLIOGRAFIE:

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

Autori:    TATIANA TIPLIC

N.STOICA







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate