Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Anatomia limbului foliar


Anatomia limbului foliar




ANATOMIA LIMBULUI FOLIAR

La plantele superioare structura anatomica a frunzei prezinta: epiderma superioara, epiderma inferioara, intre ele mezofilul foliar si una sau mai multe nervuri, constituite din fascicule vasculare libero-lemnoase. Dispozitia tesuturilor conducatoare in interiorul nervurilor este inversa fata de cea din fasciculele libero-lemnoase ale tulpinii, adica cu tesutul lemnos spre epiderma superioara si cu cel liberian spre epiderma inferioara.

● Tesutul asimilator al frunzei sau mezofilul poate fi:

- omogen, atunci cand este alcatuit din acelasI tip de celule;




- heterogen, atunci cand este alcatuit din tesut palisadic si din tesut lacunar.

● În functie de natura mezofilului si de pozitia frunzelor pe tulpina, frunzele sunt de mai multe tipuri:

- frunze bifaciale (dorsi-ventrale), cu tesutul palisadic dispus sub epiderma superioara si cu cel lacunos sub cea inferioara; pozitia acestor frunze este aproape orizontala, razele de lumina cad perpendicular pe suprafata foliara;

- frunze ecvifaciale, cu tesut palisadic sub ambele epiderme; pozitia este aproape verticala sau oblica fata de razele de lumina;

- frunzele cu mezofil omogen, cele care nu au mezofilul diferentiat in tesut palisadic si lacunar.

Structura frunzei bifaciale cu mezofil heterogen

de la liliac (Syringa vulgaris)

Frunza de liliac (Syringa vulgaris sp.) pe sectiunea transversala, prezinta la nivelul epidermei superioare, in dreptul nervurii un sant, iar la nivelul epidermei inferioare, o proeminenta formata din tesut colenchimatic.

Epiderma superioara este unistratificata cu o cuticula evidenta. Sub epiderma se observa mezofilul foliar heterogen format din tesut palisadic (1-3 straturi de celule palisadice bogate in cloroplaste) si tesut lacunar, alcatuit din celule parenchimatice, cu putine cloroplaste si care lasa numeroase spatii intercelulare.

Fig. 1. Sectiune transversala prin frunza cu mezofil heterogen de liliac (Syringa vulgaris).

Sub tesutul palisadic se afla un strat de celule colectoare de forma mai mult sau mai putin triunghiulara care se sprijina pe baza tesutului palisadic fiind situate astfel incat o celula colectoare se gaseste in dreptul a 2-3 celule palisadice. Rolul acestor celule este de a colecta substantele organice ce sintetizeaza in tesutul palisadic si a le difuza spre tesutul conducator.

În mezofil se gasesc nervurile, formate din unul sau pana la mai multe fascicule libero-lemnoase. Elementele tesutului conducator lemnos ale nervurii mediane sunt dispuse radiar, spre epiderma superioara, iar de jur-imprejur, in partea inferioara, se gaseste tesutul liberian. Deasupra nervurii mediane, atat inspre epiderma superioara, cat si inspre cea inferioara, se observa un tesut mecanic de tip colenchim angular, care mareste si el rezistenta laminei.



Epiderma inferioara are acelasi aspect cu cea superioara si prezinta la nivelul sau stomate (Fig. 1.).

Structura frunzei cu mezofil omogen de la porumb (Zea mays)

Frunza de porumb (Zea mays), cu structura omogena a mezofilului, se va observa pe sectiune transversala. Astfel la exterior se observa epiderma superioara, unistratificata, formata din celule mici, cu peretii celulari externi silicifiati. Din loc in loc, printre celulele epidermice se gasesc stomate, peri scurti si niste celule mari, cu peretii subtiri, necutinizati, numite celule buliforme (Fig. 2). În timp de seceta, aceste celule pierd apa, isi micsoreaza volumul si duc la rasucirea frunzei spre epiderma superioara, determinand reducerea transpiratiei.

Mezofilul are o structura omogena fiind alcatuit din tesut lacunar cu celule parenchimatice (cu cloroplaste) si cu spatii intercelulare. În mezofil se gasesc nervuri principale (nervuri mari) si nervuri secundare si tertiare de dimensiuni mici (Fig. 160).

Nervurile principale sunt reprezentate prin fascicule vasculare libero-lemnoase asemanatoare cu cele din tulpina, de tip colateral inchis (Fig. 2). Lemnul, dispus spre epiderma superioara, este format din doua vase de metaxilem, 1-2 vase de protoxilem si parenchim lemnos. Liberul este format din vase ciuruite, insotite de celule anexe si celule de parenchim liberian. Întreaga nervura principala este delimitata de o teaca fasciculara sclerenchimatica. Deasupra si dedesuptul nervurilor principale se poate observa tesut mecanic sclerenchimatic, dispus sub forma de cordoane.

Nervurile secundare sunt mai mici, tesutul lemnos este reprezentat printr-un numar redus de vase, iar de jur-imprejurul nervurilor se afla teci perifasciculare asimilatoare (contin cloroplaste), care fac legatura intre fasciculele conducatoare si mezofil.

Epiderma inferioara nu prezinta celule buliforme, dar prezinta stomate (Fig. 2).

Fig. 2. Sectiune transversala prin frunza de porumb (Zea mays) (dupa Tarnavschi si colab.).




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate