Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Tesuturi si studiul tesuturilor


Tesuturi si studiul tesuturilor




Tesuturi

Stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste histologie.

Tesuturile sunt grupari de celule care au aproximativ aceeasi forma, structura, origine embriologica si indeplinesc aceeasi functie sau grup de functii. Altfel spus, celulele care alcatuiesc un tesut prezinta aceeasi diferentiere structurala si aceeasi specializare functionala.

Tesutul este un sistem cu un inalt grad de integralitate, de aceea o celula scoasa din ansamblul tisular nu poate supravietui independent, moare in scurt timp. (Pentru a trai si functiona este obligatorie prezenta celulei in tesut.)

Toate celulele si tesuturile unui organism pluricelular provin din celula-ou (zigot). Acesta sufera multiplicare, iar celulele rezultate se vor diferentia, specializa si asocia in tesuturi. Tesuturile se grupeaza si formeaza organe al caror ansamblu integrat constituie organismul.

Pe criterii de structura si de functie, in organismul uman (si animal in general) se descriu 4 tipuri majore de tesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.




Tesutul epitelial

Caracteristici structurale

Celule de diferite forme: cilindrice, cubice, pavimentoase (squamoase)

Celulele sunt puternic alipite, neexistand spatii intercelulare; solidarizarea celulelor se face printr-o pelicula fina de substanta amorfa („de ciment”) si prin formatiuni proteice fibrilare care trec de o celula la alta – desmozomi

Celulele profunde (stratul celular cel mai profund) sunt situate pe o membrana bazala, acelulara, anhista (de natura moleculara, fara celule), bogata in proteine si fibre de reticulina si de colagen; membrana bazala are 2 roluri: contribuie la solidarizarea celulelor in tesut si separa epiteliul de tesutul conjunctiv subiacent (de dedesubt)

Nu este vascularizat – nutritia se face prin difuziune prin membrana bazala si de la o celula la alta, substantele nutritive fiind aduse prin capilarele sangvine din tesutul conjunctiv subiacent

Este insotit permanent si obligatoriu de tesut conjunctiv lax formand impreuna cu acesta o unitate trofica epitelio-conjunctiva

Din punct de vedere structural epiteliile se impart in 3 categorii:

Epiteliu de acoperire si captusire

Formeaza epidermul = stratul superficial al pielii

Participa la constituirea mucoaselor organelor cavitare (tub digestiv, vezica urinara, inima, vase sangvine, sistem reproducator – uter, vagin etc.) si ale cavitatilor corpului (peritoneala, pleurala, pericardica)

Pot fi unistratificate sau pluristratificate; celulele pot fi pavimentoase, cubice, cilindrice, ultimele doua tipuri – cu sau fara cili sau microvili

Epiteliu glandular

Celulele au proprietatea de a elabora produsi de secretie sau de excretie; au aparat Golgi si RER foarte dezvoltate

Celulele se asociaza cu tesut conjunctiv, vase sangvine si nervi formand glande

Glandele, dupa locul in care isi varsa produsul de secretie, sunt de 3 tipuri:

a)      Glande endocrine – eliminarea substantelor elaborate se face direct in sange; exemple: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide, suprarenale, timus etc.

b)      Glande exocrine – eliminarea substantelor elaborate se face printr-un canal la exteriorul corpului sau in cavitatea unui organ; exemple: glande sebacee, sudoripare, mamare, gastrice, salivare etc.

c)      Glande mixte – au si parte glandulara endocrina si parte glandulara exocrina; exemple: pancreas, testicul, ovar

Epiteliu senzorial

Celulele sunt specializate pentru receptionarea unor stimuli specifici

Se gasesc in unele organe de simt, constituind segmentul receptor al analizatorilor respectivi (acustic, vestibular, gustativ)

Celulele prezinta la polul apical cili, iar la polul bazal vin in contact cu terminatii nervoase senzitive aferente (dendrite ale neuronilor senzitivi din anumiti ganglioni cranieni)

Tesutul conjunctiv (trofo-conectival)

Este cel mai raspandit tip de tesut, cu structuri si roluri foarte variate. Este alcatuit din 3 componente:

celule conjunctive – variate ca forma si rol: reticulocite, adipocite, fibrocite, fibroblaste, mastocite, histiocite, condrocite, osteocite etc.; sintetizeaza si secreta celelalte 2 componente ale tesutului conjunctiv.





fibre conjunctive – sunt structuri filamentoase de natura moleculara proteica; au grosimi si raspandire diferite; sunt de 3 categorii:

fibre de colagen: alcatuite din colagen; au diametru mare si sunt rezistente la tractiuni mecanice.

fibre elastice: alcatuite din elastina; sunt mai subtiri si prezinta elasticitate.

fibre de reticulina: alcatuite din reticulina; sunt cele mai subtiri; formeaza retea in ochiurile careia se gasesc celelalte componente ale tesutului conjunctiv (celule si substanta fundamentala).

substanta fundamentala – poate fi fluida sau solida (se solidifica prin impregnare cu saruri minerale); ocupa spatiul dintre celule si fibre sau, altfel spus, celulele si fibrele sunt situate in substanta fundamentala.

Fibrele si substanta fundamentala sunt produse de catre celulele conjunctive, in special de fibroblaste, condroblaste si osteoblaste.

Rolurile tesutului conjunctiv

rol nutritiv pentru alte tesuturi (epitelial), fiind bine vascularizat

rol de sustinere, solidarizare si protectie mecanica si termica a organelor

rol de rezerva nutritiva/depozitar de substante energetice pentru organism

leaga partile organelor si organele intre ele, solidarizandu-le si asigurand continuitatea anatomica a organelor si a organismului

rol in formarea elementelor figurate ale sangelui – rol hematopoetic

rol in apararea organismului – imunitate

Dupa consistenta substantei fundamentale, tesuturile conjunctive se impart in 3 categorii:

Tesuturi conjunctive moi = tesuturi conjunctive propriu-zise

Tesuturi conjunctive semidure = cartilaginoase

Tesuturi conjunctive dure = osoase

(Vezi tabel)

Tesutul muscular

Adaptat functiei de contractie. Celulele musculare (=fibre musculare) sunt alcatuite din:

Membrana plasmatica = sarcolema

Citoplasma = sarcoplasma si organite comune

1-n nuclei

Fibrele musculare au ca organite specifice miofibrilele – alcatuite din proteine contractile fibrilare: miozina si actina. In functie de particularitatile miofibrilelor exista 3 categorii de tesut muscular:

tesut muscular striat scheletic – alcatuit din celule cilindrice lungi, cu n nuclei periferici, sarcoplasma putina si miofibrile dispuse ordonat formand pe lungimea fibrei o succesiune de benzi intunecate si benzi clare => aspect striat. Reprezinta cea mai mare parte a musculaturii corpului (muschi scheletici – se prind pe schelet si asigura forma somei). Are contractie voluntara, inervatia fiind asigurata de sistemul nervos somatic.

tesut muscular neted – celulele sunt fusiforme, mici, uninucleate, nucleul situat central, sarcoplasma multa, iar miofibrilele sunt dispuse neordonat, omogen => aspect neted. Se gasesc in peretii organelor interne (vase sangvine, tub digestiv etc.). Are contractie involuntara, fiind sub controlul sistemului nervos vegetativ.

tesut muscular striat de tip cardiac – constituie miocardul. Celulele sunt mici, cilindrice, ramificate terminal, cu 1-2 nuclei centrali, sarcoplasma abundenta si miofibrile dispuse ordonat => aspect striat. Are contractie involuntara, ritmica si automata, datorita prezentei unui sistem de control intrinsec din inima – tesutul embrionar sau nodal.



Tesutul nervos

Tesutul nervos este alcatuit din 2 tipuri de celule: neuroni si celule gliale.

Neuronul

Neuronul este o celula specializata pentru generarea si conducerea de impulsuri nervoase de natura electrica purtatoare de informatie. Este unitatea morfo-functionala a sistemului nervos. Nu se divide, neavand deci centrozom.

Componentele unui neuron

corp celular (pericarion, soma neuronala): are membrana plasmatica (neurilema), citoplasma (neuroplasma), organite comune si specifice (corpii Nissl, neurofibrile); neurofibrilele au rol mecanic de sustinere si rol in conducerea impulsului nervos; corpii Nissl sunt mase dense de RER, avand rol in sintezele proteice specifice neuronului

prelungiri (procese): pornesc de la corpul celular; sunt de 2 categorii:

axon: prelungire unica, obligatorie; conduce impulsul nervos centrifug; este ramificat terminal, fiecare ramificatie terminandu-se cu o dilatatie = buton terminal; toalitatea ramificatiilor terminale butonate formeaza telodendria; prezinta axolema (membrana plasmatica), axoplasma, organite comune, vezicule cu mediatori chimici = neurotransmitatori si neurofibrile; este acoperit de 3 teci:

T    de mielina – este de natura lipoproteica; are rol izolator, de protectie si trofic;

T    teaca Schwann – reprezentata de celule care inconjoara axonul, izolandu-l si protejandu-l; formeaza teaca de mielina; intre 2 celule Schwann succesive exista o strangulatie = nod Ranvier; teaca de mielina a axonilor neuronilor din sistemul nervos central este formata de oligodendrocite;

T    teaca Henle – structura protectoare reprezentata de tesut conjunctiv;

dendrite: sunt in numar de 0-n; conduc impulsul nervos centripet (spre corpul celular); au si ele plasmalema, citoplasma, organite comune si neurofibrile; prezinta mici excrescente = spine dendritice – reprezinta suportul structural al contactelor sinaptice (butonul terminal axonal formeaza cu spina dendritica sinapsa axo-dendritica).

Tipuri de neuroni

Dupa forma pericarionului – sferici, ovali, stelati, fusiformi, piriformi, piramidali.

Dupa numarul de prelungiri – unipolari (au doar axon), bipolari, pseudounipolari, multipolari.

Dupa functie:

o       senzitivi – conduc impulsul nervos de la receptori spre sistemul nervos central

o       motori – conduc impulsul nervos de la sistemul nervos central spre efectori (muschi, glande)

o       intercalari (de asociatie) – fac legatura intre neuronii motori si cei senzitivi

Neuronii sunt conectati in retea, legatura dintre 2 neuroni succesivi = sinapsa; in cadrul sinapsei neuronii nu se ating fizic, ci mesajul este transmis pe cale chimica de la neuronul presinaptic (buton terminal) la neuronul postsinaptic (dendrita sau pericarion).

Celulele gliale

Din punct de vedere numeric, sunt in raport de 1 neuron la 10-50 celule gliale.

Roluri:

T    rol de sustinere a neuronilor

T    rol de protectie a neuronilor

T    rol trofic pentru neuroni

T    rol fagocitar: fagociteaza resturile neuronilor distrusi, mielina, diferiti pigmenti

T    rol de a produce teaca de mielina

Exemple: celulele Schwann si celulele satelit in SNP, astrocitele, oligodendrocitele, celulele ependimare si microgliile in SNC.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate