Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» PROIECT DE DIPLOMA AUDITUL SECURITATII SI SANATATII MUNCII


PROIECT DE DIPLOMA AUDITUL SECURITATII SI SANATATII MUNCII




UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

CENTRUL DE PERFECTIONARE IN ASIGURAREA CALITATII SI CERTIFICARE AUDITORI




PROIECT DE DIPLOMA

CURS POSTUNIVERSITAR ASSM – ER

AUDITUL SECURITATII SI SANATATII MUNCII SI EVALUAREA RISCURILOR LA S.C. BIM S.R.L.

PRIMA PARTE - AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

  1. INTRODUCERE

Auditarea securitatii si sanatatii in munca reprezinta examinarea sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate, daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua neconformitatile in raport cu reglementarile in vigoare din domeniu si de a concepe actiunile corective necesare pentru eliminarea acestor neconformitati.

Auditul securitatii si sanatatii in munca mai este definit de SR EN ISO 19011:2003 ca fiind 'un proces sistematic, independent si documentat pentru obtinerea dovezilor auditului si evaluarea obiectivitatii acestora, pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile auditului'.

Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si inbolnavire profesionala in procesul de munca.Aceasta stare este,insa, o stare ipotetica spre care se tinde prin stabilirea si punerea in practica a tuturor actiunilor preventive.In realitate, exista niveluri de securitate a muncii a caror punere in evidenta necesita un demers documentat de apreciere calitativa si de evaluare cantitativa. Nivelul de securitate al unui sistem de munca este un indicator invers proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de risc este mai mare, cu atat nivelul de securitate este mai mic.

Auditul securitatii si sanatatii in munca este un proces, in sensul definit de SR EN ISO 9001:2001, pentru ca utilizeaza resurse umane, financiare, tehnice si de timp pentru a transforma datele de intrare in date de iesire, acestea din urma constituind rezultatele auditului.

Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informatiilor obtinute prin interviuri, examinarea documentelor (inregistrarilor) si examinarea conformitatii activitatilor si a conditiilor cu prevederile reglementarilor in domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie sa fie corecte, sa poata fi verificate si sa fie relevante pentru criteriile auditului.

Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor si a cerintelor specifice unitatii, fata de care auditorul compara dovezile de audit colectate, privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate inainte de inceperea auditului si sunt selectate in functie de tipul de audit si de scopul efectuarii auditului.

Criteriile de audit pot fi diferentiate astfel :

-cerinte ale legislatiei de SSM si/sau principii, reguli de buna practica – pentru auditul de conformitate ;

-cerinte ale modelului de sistem(referentialului) – pentru auditul de sistem.

Prin evaluarea conformitatii se determina:

- gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de securitate a muncii la un sistem de munca;

-eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconfomitati.

Auditul de conformitate trebue efectuat in cadrul analizei initiale care precede elaborarea si implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca, avand rolul de a stabili situatia initiala a organizatiei din punct de vedere al SSM si a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management in timp.Pe parcursul functionarii sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca, auditul de conformitate ofera, pe langa evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislatiei si o apreciere calitativa a elementelor sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca.Nivelul de securitate trebue sa constitue unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului securitatii si sanatatii in munca.

Caracterul de 'proces sistematic' al auditului securitatii si sanatatii in munca presupune ca aceasta activitate sa fie programata si planificata in functie de tipul si scopul auditului.

Cea de-a doua caracteristica a auditului SSM, de 'proces independent', se traduce prin faptul ca aceasta activitate nu trebuie desfasurata de persoane care au responsabilitati directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului (SR EN ISO 9001:2001).

Auditul SSM nu trebuie confundat cu activitatile de inspectie a SSM sau de supraveghere a SSM, care urmaresc controlul proceselor sau a produselor din punct de vedere a SSM. Auditul SSM poate include si efectuarea unor inspectii de SSM, dar are o cuprindere mai mare, necesitand un efort mai mare din partea echipei care-1 realizeaza, putand fi planificat pe o durata de cateva zile sau chiar saptamani. O inspectie de SSM are o durata mult mai scurta si o frecventa mult mai mare, in unele situatii, chiar zilnic.

In functie de raportul existent intre auditor si auditat, auditurile pot fi (conform ISO 19011:2002):

interne sau de prima parte, sunt conduse de, sau in numele organizatiei insasi;

externe sau de secunda parte, sunt conduse de parti care au un interes in organizatie, sau alte persoane in numele acestora;

externe sau de terta parte, sunt conduse de organizatii de auditare externe independente (care inregistreaza/certifica conformitatea cu criteriile de audit).

In functie de domeniul auditului, se pot diferentia:

audituri orizontale (examinarea fiecarei arii functionale a unei organizatii pentru a verifica gradul de corespondenta si implementare a cerintelor);

audituiri verticale (examinarea tuturor ariilor functionale ale unei organizatii, care sunt implicate intr-o anumita problematica);

audituri aleatoare (examinarea punctuala a unor aspecte, in functie de scopul auditului).

In functie de sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:

audituri care urmaresc o evaluare calitativa, la care indicatorii au aceeasi importanta si sunt apreciati prin Da, Nu sau Nu e cazul;

audituri care urmaresc o evaluare cantitativa, la care indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

Pentru realizarea unui sistem de mamagement al SSM eficient este necesara parcurgerea mai multor etape

In cadrul primei etape, pregatitoare, angajatorul trebuie sa decida demararea actiunilor pentru implementarea sistemului si sa asigure participarea la cursuri de formare, in acest domeniu, a personalului cu atributii specifice de SSM si a managerilor care vor juca un rol important in asigurarea functionarii sistemului de management al SSM.

Urmand ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului incepe cu etapa de planificare, in care trebuie definita politica in domeniul SSM, conturarea cadrul general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor si punerea in practica a masurilor de control necesare.

Etapa de implementare propriu-zisa implica urmatoarele actiuni:

stabilirea rolurilor si responsabilitatilor;

stabilirea procedurilor de comunicare a informatiilor privind SSM catre angajati si alte parti interesate;

documentarea proceselor si dezvoltarea unui sitem de control al documentelor si al datelor;

aplicarea unui sistem de control operational;

stabilirea planurilor si procedurilor pentru situatii de urgenta.

Etapa de verificare are ca scop principal imbunatatirea continua a sistemului si se realizeaza in principal prin:

masurarea si monitorizarea performantei;

auditarea sistemului de management al SSM si a conformitatii cu legislatia in domeniu;

evaluarea riscurilor.

In etapa de actionare efectiva in vederea imbunatatirii, se realizeaza analiza managementului SSM, avand ca baza rezultatele etapei de verificare.

PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A INCDPM

Notiuni generale

Pentru a se asigura un nivel de securitate si sanatate in munca corespunzator, este necesara aplicarea unor metode de diagnosticare a situatiei sistemului de munca format din: executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, sub aspectul securitatii muncii, ceea ce implica pentru persoanele care efectueaza auditul necesitatea de a poseda cunostinte si informatii despre:

pericolele si riscurile existente si modul lor de aparitie;

materialele, echipamentele si tehnologiile utilizate in munca;

procedurile si organizarea muncii, precum si interactiunile lor cu materialele si echipamentele tehnice utilizate;

natura, probabilitatea, frecventa si durata de expunere la pericole;

relatia dintre expunerea la pericol si efectele sale;

reglementarile legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Cu ajutorul acestei metode de auditare se stabileste procentual nivelul de securitate al unitatii, prin compararea masurilor adoptate pentru riscurile recunoscute cu prevederile normelor si standardelor in vigoare (conformitatea cu normele si standardele).

Aceasta metoda face parte din categoria metodelor de evaluare preaccident/boala profesionala sau 'a apriori'.

Notiunea fundamentala utilizata in evaluarile preaccident este riscul de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, iar criteriile de evaluare se bazeaza, pe estimarea calitativa sau cantitativa a riscului.

Prin evaluarea conformitatii se determina:

gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de
securitate a muncii intr-un sistem de munca;

eventualele neconformitati reale/potentiale fata de criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea/prevenirea acestor neconformitati.

Metoda de evaluare a nivelului de securitate foloseste cerintele standardului de securitate SR ISO 19011:2003 si la auditul securitatii si sanatatii in munca.Astfel,modalitatile prin care trebue culese informatiile in vederea stabilirii constatarilor de audit sunt:

-analiza documentelor;

-interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri cu responsabilitati in problematica auditata;

-observarea directa a activitatilor auditate.

Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator si modul de calcul al punctajului obtinut si al punctajului maxim posibil, asigura flexibilitate in aprecierea indicatorilor , a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele unei metode de audit.Aceasta metoda prezinta modele pentru raportul de actiuni corective /preventive si calculul nivelului de securitate/conformitate general,documente obligatorii care trebuie sa rezulte in urma efectuarii unui audit de securitate si sanatate in munca.

Pentru a avea o intelegere cat mai corecta cu privire la sensul termenilor utilizati in domeniul securitatii si sanatatii in munca, inclus in cadrul acestei metode,prezentam semnificatia acestora :

Audit - examinare sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei (OHSAS 18001:2004)

Pericol - sursa sau situatie cu un potential de a produce o vatamare, in termeni de ranire sau imbolnavire, dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru, sau o combinatie a acestora. (OHSAS 18001:2004)

Risc - combnatie a probabilitatii si consecintei producerii unui anumit eveniment periculos. (OHSAS 18001:2004)

Risc tolerabil - risc, care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de organizatie, avand in vedere obligatiile sale legale si propria sa politica de management de SSM. (OHSAS 18001:2004)

Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activitatilor, practicilor, procedurilor, reglementarilor si de la performanta sistemului de management. etc, care poate conduce direct sau indirect la ranire sau imbolnavire, daune aduse proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie a acestora, (OHSAS

Sanatate si securitate in munca - conditii si factori care afecteaza starea de sanatate a angajatilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor si a oricarei alte personae aflate la locul de munca. (OHSAS

Securitate - stare caracterizata prin absenta oricarui pericol.

Scopul metodei.

Conducerea persoanei juridice are obligatia de a asigura la fiecare loc de munca securitatea si sanatatea salariatilor si a oricaror persoane care poate fi prezente la respectivul loc de munca.

Scopul auditului nivelului de securitate este de a oferi posibilitatea angajatorului de a cunoaste situatia reala de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii si sanatatii si de a lua masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.

Caracterul de proces documentat al auditului securitatii si sanatatii in munca presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot include:

liste de verificare a criteriilor auditului;

formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale auditului, inregistrari
ale intalnirilor cu auditatul, etc.);

formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive, raportul de audit.

Metoda de audit a securitatii si sanatatii in munca vizeaza componenta auditului SSM, care se refera la conformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi, precum si cu prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate.

In cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din :

Legea securitatii si sanatatii in munca, nr. 319/2006;

H.G 1425/2006 - Normele de aplicare a Legea securitatii si sanatatii in munca, nr. 319/2006;

Hotariri(ordonante) de guvern care reglementeaza probleme specifice pe linie de SSM;

instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii;

alte reglementari aplicabile unitatii auditate (cerinte organizationale specifice).

Avand un caracter general, metoda de audit a securitatii si sanatatii in munca cuprinde numai criteriile de audit care deriva din prevederile legale in vigoare la nivel national (legi si hotariri de guvern). In cadrul unui audit efectuat unui anumit agent economic, metoda va trebui completata cu criteriile care rezulta din instructiunile proprii de securitate a muncii si din alte reglementari specifice agentului economic respectiv, rolul elaborarii acestor liste de verificare (fise) revenind echipei de audit.

Evaluarea nivelului de securitate este astfel structurata incat sa ajute conducerile persoanelor juridice si persoanele care se ocupa cu problemele de securitate si sanatate in munca la:

identificarea pericolelor existente si evaluarea riscurilor legate de aceste pericole, in vederea stabilirii masurilor care se impun pentru a asigura securitatea si sanatatea muncii lucratorilor;

evaluarea riscurilor in vederea selectionarii celor mai bune echipamente de munca, echipamente individuale de protectie (EIP), substante sau preparate chimice, pentru amenajarea si organizarea locului de munca;

verificarea eficientei masurilor propuse si implementate;

ierarhizarea actiunilor de prevenire in ordinea prioritatii;

demonstrarea pentru ei insisi, pentru activitatile componente, angajatilor, precum si reprezentantilor acestora, ca s-a tinut seama de toti factorii legati de munca, ca sunt cunoscute si luate in considerare toate masurile necesare in vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de SSM.

Evaluarea nivelului de securitate va trebui revizuita ori de cate ori la locul de munca s-au produs schimbari care pot modifica perceptia riscului, cum ar fi un nou proces tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizarii procesului de munca.

Structura metodei.

Metoda este structurata pe trei seturi de fise independente si anume:

fise privind riscurile generale;

fise privind riscurile specifice;

fise privind managementul securitatii si sanatatii la nivelul unitatii.

Fisele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare a legii si prevederilor hotararilor de guvern care transpun directivele europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Metoda cuprinde 17 fise de riscuri generale:

I – Iluminat;

II – Zgomot;

III – Vibratii;

IV – Ambianta termica;

V – Agenti chimici;

VI – Agenti cancerigeni si mutageni;

VII – Agenti biologici;

VIII – Ventilare industriala;

IX – Echipamente de munca;

X – Amenajarea locului de munca;

XI – Amenajarea spatiilor de lucru;

XII – Incendii si explozii;

XIII – Electrosecuritate;

XIV – Sarcinile de munca;

XV – Circulatie, riscuri orizontale si verticale;

XVI – Protectia colectiva si individuala;

XVII – Organizarea primului ajutor.

Fisele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instructiunilor proprii privind securitatea si sanatatea in munca, precum si la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din 'buna – practica' in domeniu.

Fisele de riscuri generale si fisele de riscuri specifice se utilizeaza ca liste de verificare in cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de munca.

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca au la baza prevederi ale Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a legii si au ca scop evaluarea gradului in care angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin in domeniul managementului SSM, conform legislatiei in vigoare.

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca se axeaza pe cinci obiective de baza, si anume:

implicarea conducerii (fisa A);

strategia, planurile si procedurile privind SSM (fisa B);

consultarea salariatilor (fisa C);

identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor (fisa D);

instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul SSM (fisa E).

Structura fiselor si modul de utilizare a acestora.

Fisele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt formate dintr-un numar de indicatori (intrebari) care se refera la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire la acest risc. Toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind urmatoarele informatii:

codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine al indicatorului in cadrul fisei:

textul indicatorului;

modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;

punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

punctajul acordat.

Pentru fiecare indicator se mentioneaza si modalitatile prin care pot fi culese informatiile pe baza carora sa se faca aprecierea indicatorului respectiv:

D – prin analiza documentelor relevante;

I – prin interviuri cu angajatii care desfasoara activitatea la care se refera indicatorul analizat si cu cei care au responsabilitati privind aceasta activitate, de la toate nivelurile;

O – prin observare directa de catre echipa de auditori a activitatii desfasurate.

Deoarece nu toti indicatorii au aceeasi importanta din punct de vedere al gravitatii sau frecventei accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale care pot sa apara in cazul nerespectarii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit in mod diferentiat, astfel:

5 puncte pentru indicatorii mai putin importanti;

10 puncte pentru indicatorii de importanta medie;

15 puncte pentru indicatorii importanti;

20 puncte pentru indicatorii foarte importanti.

Punctajul maxim se acorda in cazul in care cerintele din legislatie la care face referire indicatorul analizat sunt implementate si respectate in totalitate. Pentru o indeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce in mod gradat, pana la acordarea a 0 puncte, in cazul in care aceste cerinte sunt total nesatisfacute in cadrul obiectivului auditat.

In cazul in care in cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazuta pentru inscrierea punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”.

Prin evaluarea dovezilor auditului in raport cu criteriile de audit se genereaza constatarile auditului, care cuprind doua categorii de rezultate:

identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati in raport cu criteriile de audit si identificarea masurilor corective/preventive;

determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.

Observatiile si neconformitatile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de munca) sunt inregistrate in raportul de actiuni corective/preventive, parte componenta a documentelor auditului. Modelul raportului de actiuni corective/preventive este prezentat in tabelul nr.1.

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod

indicator

Descrierea neconformitatii

Actiuni corective/preventive

Responsabilitati

Termen de realizare

Model de raport de actiuni corective/preventive Tabelul nr.1.

Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin insumarea punctajelor acordate fiecarui indicator. In cazul in care in cadrul fisei utilizate exista indicatori care au fost notati cu “Neaplicabil”, trebuie recalculat si punctajul maxim posibil, avand in vedere ca in cadrul acestei valori nu trebuie sa se ia in considerare indicatorii notati cu “Neaplicabil”. Punctajul maxim posibil pentru fisa respectiva va fi obtinut prin scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu “Neaplicabil”.

Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fisa utilizata, se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat in tabelul nr.2.

Nivelul de securitate reprezinta raportul dintre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, raport care se exprima procentual. Nivelul de securitate se calculeaza pentru fiecare fisa utilizata.

Nivelul de securitate general reprezinta raportul intre total punctaj acordat si total punctaj maxim posibil si defineste in mod conventional starea de securitate a sistemului de munca auditat.

Pentru auditarea managementului securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii, pe baza fiselor A – E, se utilizeaza modelul raportului de actiuni corective/preventive prezentat in tabelul nr.1 si nivelul de conformitate general, prezentat in tabelul nr..3. Nivelul de conformitate, ca si nivelul de securitate se determina ca raport intre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, exprimat in procente.

Unitatea :

Obiectiv auditat :

Data :

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de securitate

Maxim

Acordat

RISCURI GENERALE

I

Iluminat

II

Zgomot

III

Vibratii

IV

Ambianta termica

V

Agenti chimici

VI

Agenti cancerigeni si mutageni

VII

Agenti biologici

VIII

Ventilare industriala

IX

Echipamente de munca

X

Amenajarea locului de munca

XI

Amenajarea spatiilor de lucru

XII

Incendii si explozii

XIII

Electrosecuritate

XIV

Sarcinile de munca

XV

Circulatie, riscuri orizontale si verticale

XVI

Protectia colectiva si individuala

XVII

Organizarea primului ajutor

RISCURI SPECIFICE

TOTAL:

Nivel de securitate general

Model de tabel cu nivelul de securitate general Tabelul nr.2

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de conformitate

Maxim

Acordat

A

Implicarea conducerii

B

Strategie, planuri, proceduri

C

Consultarea angajatilor

D

Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor

E

Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul SSM

TOTAL

Nivelul de conformitate general al managementului securitatii si sanatatii in munca Tabelul nr. 3

Nivelul de securitate se incadreaza, functie de rezultatul obtinut, in 6 clase : 91-100% -
Excelent E; 81-90% - Foarte Bun - FB; 71-80% - Bun-B; 61-70% - Mediu-Me; 51-60% -Mic-
Mi; sub 50% - Nesatisfacator -N.

Cerinte minime de aplicare corecta a metodei

Nu exista principii general valabile privind modul in care ar trebui efectuata evaluarea nivelului de securitate.

Totusi, exista doua principii care, intotdeauna, trebuie avute in vedere in activitatea de evaluare a nivelului de securitate, inclusiv in cadrul acestei metode si anume:

evaluarea trebuie structurata astfel incat sa fie acoperite toate pericolele si
riscurile relevante (ex.: nu trebuie trecute cu vederea aspectele privind
curatenia, care ar putea sa se efectueze in afara programului 'normal' de lucru,
compactarea gunoaielor, a deseurilor);

cand un risc este identificat, evaluarea incepe prin incercarea de a gasi, in
primul rand, posibilitatile de eliminare a acestuia la sursa.

Evaluarea nivelului de securitate este o examinare a tuturor aspectelor procesului muncii, intreprinsa cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca taume asupra corpului uman, aceasta constituind baza pentru fundamentarea masurilor de prevenire si combatere a riscurilor.

Evaluarea nivelului de securitate comporta urmatoarele etape:

identificarea pericolelor;

identificarea persoanelor care sunt expuse la aceste pericole;

estimarea riscurilor, calitativa si/ sau cantitativa;

examinarea posibilitatilor de eliminare a riscurilor la sursa sau de diminuare a
acestora.

Evaluarea riscurilor trebuie efectuata pentru toate locurile de munca.

Locurile de munca pot fi clasificate astfel:

locuri de munca fixe (limitat in spatiu de dimensiunile mesei de lucru si ale
utilajelor);

locuri de munca supuse modificarilor (ex.: santiere de constructii, cladiri, etc.);

locuri de munca mobile (limitat in spatiu de traseul pe care se deplaseaza
executantul pentru indeplinirea sarcinii sale de munca).

Rezulta ca actiunea de evaluare efectuata prin aplicarea acestei metode trebuie astfel planificata incat sa acopere diferitele tipuri de locuri de munca.

Pentru evaluarea nivelului de securitate pot fi utilizate o serie de modalitati de abordare, cu conditia ca ele sa parcurga etapele prezentate mai sus.

Modalitatile de abordare folosite comporta de obicei urmatoarele operatii:

observarea conditiilor de munca la locul de munca (ex.: mijloacele de acces,
situatia pardoselilor, securitatea echipamentelor de munca, pulberi si fum,
temperatura, iluminat, zgomot, etc.);

identificrea sarcinilor la locul de munca;

analiza modurilor de operare;

analiza factorilor externi care ar putea influenta locul de munca (ex.: factorii
meteorologici pentru cei care lucreaza in exterior);

analiza factorilor psihologici, sociali si fizici, care ar putea contribui la stresul la
locul de munca, cum interactioneaza ei impreuna si cum interactioneaza cu alti
factori relevanti in organizarea muncii si in mediul de munca;

analiza instalatiilor privind mentinerea conditiilor de securitate si sanatate in
munca.

Constatarile facute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca, cuprinse in reglementarile legale (Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hotararile de Guvern privind cerintele minime de asigurare a securitatii si sanatatii in munca

In baza acestor constatari se poate face ierarhizarea masurilor de prevenire care au in vedere:

evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt periculoase
sau sunt mai putin periculoase;

combaterea riscurilor la sursa;

satbilirea masurilor de protectie colectiva ca masuri prioritare fata de masurile
de protectie individuala, luand in considerare evolutia tehnicii si a cunostintelor
in domeniu.

Conceptia de evaluare care se va aplica, va depinde de:

tipul de loc de munca (ex.: intreprindere fixa, santier temporar, traseu de
deplasare a executantului);

tipul de proces (ex.:operatiuni repetitive, procese evolutive sau variabile);

sarcina de munca, care este functie de complexitatea tehnologiei utilizate.

In practica este util ca evaluarea nivelului de securitate sa fie gandita ca un proces realizat in etape, in care fiecare secventa de etapa, se concentreaza pe un anumit tip de risc.

Se va acorda prioritate evaluarii globale a locului de munca, in care se separa riscurile in:

riscuri a caror prezenta nu implica luarea unor masuri de prevenire;

riscuri care pot fi eliminate prin adoptarea masurilor de prevenire
corespunzatoare;

riscuri cunoscute pentru care masurile de prevenire sunt usor identificabile
si aplicabile;

riscuri mai putin cunoscute, pentru identificarea carora si stabilirea masurilor de
prevenire presupune o atentie deosebita si o activitate complexa din partea
evaluatorilor.

O atentie deosebita trebuie acordata evaluarii riscurilor a caror actiune are efecte majore asupra sanatatii si securitatii salariatilor.

Indiferent de modul de abordare adoptat, la evaluarea nivelului de securitate, respectiv a nivelului de risc, trebuie asigurata consultarea sau chiar participarea lucratorilor sau a reprezentantilor acestora.

  1. APLICATIE PRACTICA:

AUDITUL DE CONFORMITATE LA S.C. BIM S.R.L.

Prezentarea societatii auditate.

S.C. BIM SECURITY S.R.L. este o societate cu capital privat, specializata in prestari servicii de paza si interventie, atat la persoane fizice, cat si la persoane juridice.Activitatea societatii este organizata si se desfasoara avand ca principal suport legal prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.Societatea functioneaza cu respectarea legislatiei comerciale si a celorlalte norme legale in vigoare, avand ca obiectiv declarat desfasurarea tuturor activitatilor in conditii de maxima siguranta pentru personalul propriu si pentru celelalte persoane cu care societatea intra in relatii de serviciu.

S.C BIM SECURITY S.R.L. are sediul in Pitesti, cu obiective de lucru in orasele si localitatile judetului,in care lucreaza in jur de 500 de angajati.

Pentru indeplinirea atributiunilor de serviciu , personalul de paza sau garda de corp , poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de mica capacitate si alte mijloace de aparare prevazute de lege.

Dotarea cu arme de foc a personalului de paza sau garda de corp se face numai dupa avizarea de catre politie a planului de paza a obiectivului, persoanei sau a transportului de valori.In lege, se prevede obligativitatea ca personalul de paza si garda de corp dotat cu arme de foc, sa execute semestrial trageri de antrenament cu armamentul din dotare,in poligoane special amenajate.

Auditarea de conformitate a nivelului de securitate la locurile de munca.

Analizand continutul normativelor legale in vigoare si a prevederilor procedurilor specifice intocmite in cadrul societatii,se poate concluziona ca toate categoriile de personal din societate sunt expuse unei game variate de riscuri, cu mentiunea ca la personalul operativ, frecventa si durata expunerii este mai mare.Avand in vedere totalitatea riscurilor la care este expus personalul operativ din societatile de paza, in legea nr. 333/2003 se prevede obligativitatea obtinerii atestatului profesional de catre cei care intra in aceasta categorie de personal si anume:

-agent de paza cu arma;

-agent de paza fara arma;

-agent de interventie;

-sefii formatiunilor de paza: sefi ture, sefi obiective, sefi zone, coordonatori,sefi serviciu paza;

-operator dispecer.

Avand in vedere conditiile concrete in care se desfasoara activitatile unui operator dispecer, consideram aplicabile urmatoarele fise de riscuri generale: iluminat; ambianta termica; echipamente de munca; amenajarea locului de munca; amenajarea spatiilor de lucru; incendii si explozii; electrosecuritate; sarcinile de munca; circulatie, riscuri orizontale si verticale; protectia colectiva si individuala; organizarea primului ajutor.

Fise privind riscurile generale

FISA I

ILUMINATUL

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

I.1

Conditiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul  societatii?

D

I.2

Nivelul de iluminare de la locul de munca corespunde cerintelor sarcinii de munca?

D

I.3

Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, lacrimari)?

I

I.4

Sursele luminoase sau reflectiile lor sunt vizibile in centrul campului vizual al locului de munca?

I,O

I.5

S-au luat masuri pentru evitarea zonelor de umbra?

O

I.6

Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de munca?

iluminatul general uniform se foloseste acolo unde se executa activitati similare pe toata suprafata incaperii sau cand pozitia locurilor de munca sau a persoanelor se modifica frecvent in timpul lucrului;

iluminatul general localizat se foloseste la locurile de munca unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite si nu este posibila utilizarea iluminatului local;

iluminatul combinat se foloseste la locurile de munca unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerintele de calitate corespunzatoare.

O

I.7

Angajatii pot sa modifice individual iluminatul locului lor de munca in functie de precizia sarcinii pe care trebuie sa o realizeze?

I,O

I.8

Angajatii pot receptiona usor informatiile necesare realizarii sarcinii de munca?

I,O

I.9

Lucrarile care solicita eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiasi angajati?

D

I.10

Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfarsitul schimbului/saptamanii?

I

N

I.11

Sunt respectate pauzele prevazute in cursul schimbului de lucru?

I

I.12

Sistemul de iluminat artificial este in permanenta in stare de functionare?

I,O

I.13

Se asigura curatarea regulata a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)?

I,O

I.14

Exista sistem de iluminat de siguranta?

O

I.15

Dupa efectuarea unor modificari ale instalatiei de iluminat s-a facut verificarea nivelului de iluminare?

D

TOTAL

FISA IV

AMBIANTA TERMICA

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IV.1

Angajatii sunt expusi la caldura, frig, curenti de aer sau la intemperii?

I,O

IV.2

Salariatii se plang de caldura, frig, curenti de aer sau intemperii?

I

IV.3

Activitatea lor comporta probleme de natura termica (transpiratie de postura s.a.)?

I,O

IV.4

Exista un sistem de climatizare eficient?

I,O

IV.5

Sistemul de climatizare este intretinut in mod regulat?

D,I,O

IV.6

La locul de munca analizat, munca prezinta disconfort din punct de vedere al ambiantei termice?

I,O

IV.7

La locul de munca analizat, angajatii sunt constransi la imobilitate?

I,O

IV.8

La locul de munca analizat angajatii sunt expusi frecvent la surse de caldura sau de frig?

I,O

IV.9

La locul de munca analizat angajatii sunt obligati sa manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?

I

N

IV.10  

In cazul ambiantelor calde sau reci, angajatilor li se acorda echipamentele individuale de protectie adecvate?

D,I

N

IV.11  

Aceste echipamente asigura protectia impotriva riscurilor existente?

I,O

N

IV.12  

Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de munca in conditii corespunzatoare?

I,O

N

IV.13  

La locul de munca analizat, salariatii sunt expusi surselor de radiatii calorice (cuptoare, flacari deschise, infrarosii s.a.)?

I,O

IV.14  

Exista dispozitive de protectie impotriva surselor de caldura sau de frig?

O

N

IV.15  

Sunt prevazute pauze in sistemul de organizare a muncii?

D,I

IV.16  

Salariatii au la dispozitie o incapere cu temperatura normala?

O

IV.17  

Salariatii au la dispozitie bauturi racoritoare sau calde?

D,I

TOTAL

FISA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCA

(masini, instalatii mobile, instalatii de ridicat)

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
  4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
  5. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IX.1

La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat in considerare si aspectele privind securitatea si sanatatea in munca?

D,I

IX.2

Verificarile si intretinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate si inregistrate corespunzator?

D,I

IX.3

Utilizarea echipamentelor tehnic este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat?

D,I

IX.4

Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor tehnice este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat?

D,I

IX.5

Angajatii dispun de informatii adecvate si de instructiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice?

D,I,O

IX.6

Echipamentul tehnic este amplasat, instalat si utilizat corespunzator?

I,O

IX.7

Exista pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnica sau alt document similar?

D

IX.8

Exista pentru fiecare echipament tehnic un document in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii?

D

IX.9

Echipamentul tehnic este prevazut cu mijoace de protectie adecvate?

O

IX.10  

Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate si cu aplicarea unor masuri speciale de protectie a muncii?

D,I

N

IX.11  

Echipamentele tehnice sunt prevazute cu avertizari si marcaje corespunzatoare?

O

IX.12  

Echipamentele tehnice respecta principiile ergonomice de proiectare si utilizare?

I,O

IX.13  

Sistemele de comanda asigura exploatarea echipamentului tehnic in conditii de securitate?

I,O

IX.14  

Echipamente tehnice mobile, cu sau fara autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?

I,O

N

IX.15  

Angajatii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiti corespunzator?

D,I

N

IX.16  

S-au stabilit masuri tehnice si organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentarii angajatilor care se deplaseaza pe jos?

D,I

IX.17  

Instalatii sub presiune, de ridicat si transportat

Instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat sunt avizate tehnic si verificate de ISCIR?

D

N

IX.18  

Interventiile la aceste instalatii se realizeaza numai de catre personal calificat, instruit si autorizat in acest scop?

D

N

IX.19  

Echipamentele tehnice sunt marcate in mod corespunzator?

O

N

IX.20  

Echipamentele tehnice sunt realizate astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?

I,O

N

IX.21  

Exploatarea echipamentelor tehnice se face in mod corect?

I,O

N

IX.22  

Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime

Alegerea echipamentului tehnic s-a facut pe baza unei analize a cerintelor de securitate?

D,I

N

IX.23  

S-au identificat masuri adecvate de reducere a riscurilor, in functie de tipul de echipament ales?

D,I

N

IX.24  

Utilizarea scarilor se face in mod corect?

D,I

N

IX.25  

Utilizarea schelelor se face in mod corect?

D,I

N

IX.26  

Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor asigura indeplinirea cerintelor de securitate?

D,I

N

IX.27  

Echipamente pentru fluide energetice

Dispozitivele de siguranta, aparatura de masura, control, reglare si protectie sunt in stare de functionare?

D,I,O

N

IX.28  

Exista instructiuni de utilizare si instructiuni de protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic?

D

N

IX.29  

Exista un program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si a urmarilor acestora?

D

N

IX.30  

Echipamente portabile si unelte manuale

Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic indeplinesc cerintele de securitate din punct de vedere constructiv?

I,O

N

IX.31  

Uneltele manuale asigura indeplinirea cerintelor de securitate din punct de vedere constructiv si al conditiilor de utilizare?

I,O

N

IX.32  

Uneltele manuale sunt verificate la inceputul fiecarui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnica corespunzatoare?

I,O

N

TOTAL

Fisa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA

(principii ergonomice)

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

X.1

Angajatii au sesizat probleme ale vederii (lacrimare, usturimi)?

I

X.2

Membrii comitetului de sanatate si securitate in munca au fost consultati la amenajarea locului de munca?

I

X.3

Dotarea locului de munca este suficienta in perioadele de varf ale activitatii?

I

X.4

In perioadele de varf, dificultatile de a ordona prioritatile in comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o alta comanda mai urgenta) creeaza incurcaturi la locul de munca?

I

N

X.5

Exista probleme specifice cu anumite produse particulare?

I

N

X.6

Operatorii reclama unele dificultati in urmarirea in acelasi timp a informatiilor vizuale necesare si efectuarea comenzilor?

I

X.7

Exista obstacole care impiedica observarea corecta a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

I,O

X.8

In cazul locurilor de munca care reclama pozitia sezut, pot fi reduse distantele si frecventa deplasarilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control?

I

X.9

Persoanele care lucreaza in pozitia sezand pot sa‑si intinda picioarele?

I,O

X.10

Locurile de munca cu operatori in pozitie in picioare pot fi modificate astfel incat operatorii sa stea in pozitie sezand?

I,O

X.11

Exista angajati de talie mica sau mare care se plang de dureri de spate?

I

N

X.12

Persoanele care se plang de dureri de picioare lucreaza in pozitia in picioare?

I

N

TOTAL

Fisa XI

AMENAJAREA SPATIILOR DE LUCRU

(cladiri si alte constructii)

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XI.1

In spatiile de lucru analizate (atelier, sectie) cu zone de lucru (chiar punctuale) unde exista pericolul caderilor de la inaltime, s‑au luat masurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?

I,O

XI.2

Sarcinile sunt deplasate deasupra salariatilor?

O

XI.3

S‑au luat masuri ca noxele de la un loc de munca sa nu se propage si la alte locuri de munca?

O

N

XI.4

Culoarele destinate special pentru circulatie sunt amenajate corespunzator?

O

N

XI.5

Culoarele destinate circulatiei autovehiculelor sunt clar separate de cele destinate circulatiei persoanelor?

O

XI.6

Amplasamentele necesare stocarii materialelor sau materiilor prime, sunt suficiente pentru perioadele de varf ale activitatii?

I,O

N

XI.7

Zonele comune diferitelor locuri de munca sunt suficiente in conditiile in care in fiecare dintre acestea se desfasoara o activitate de varf?

I,O

XI.8

Instalatiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzator?

I,O

XI.9

Locurile, echipamentele si materialele sanitare sunt suficiente?

I,O

XI.10  

Pentru amenajarea unui loc de munca, s‑au elaborat initial planuri de amenajare in diferite variante de amplasare?

D

XI.11  

In cazul achizitionarii unui nou utilaj, se ia in considerare necesitatea ca acesta sa se integreze in circuitul de materii prime si materiale, in circuitul produselor finite, al personalului, in planul general de intretinere, de curatenie?

D

XI.12  

Care sunt dovezile care atesta indeplinirea cerintelor de securitate pentru instalatiile electrice?

D,I,O

XI.13  

Caile si iesirile de urgenta corespund cerintelor de securitate?

D

XI.14  

Ferestrele si luminatoarele sunt functionale si asigura exploatarea in conditii de securitate?

D

XI.15  

Usile si portile corespund cerintelor de securitate in exploatare?

D

XI.16  

Caile de circulatie corespund cerintelor de securitate in exploatare?

D,I

XI.17  

Dimensiunile incaperilor si volumul de aer corespund numarului de lucratori si sarcinilor de munca?

D

XI.18  

Incaperile pentru odihna sunt amenajate corespunzator?

O

N

XI.19  

Instalatiile sanitare sunt suficiente si amenajate corespunzator?

O

XI.20  

Incaperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate si semnalizate corespunzator?

O

N

XI.21  

In cazul in care exista lucratori cu dizabilitati, ce masuri s-au luat pentru amenajarea locurilor de munca in raport cu nevoile speciale ale acestora?

D,I,O

N

XI.22  

Locurile de munca in aer liber sunt amenajate si dotate in raport cu cerintele de securitate?

D,I,OO

N

XI.23  

Locurile de munca in conditii de izolare sunt amenajate si dotate corespunzator specificului acestora din punct de vedere al cerintelor de securitate a muncii?

D,I,O

TOTAL

Fisa XII

INCENDII SI EXPLOZII

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XII.1

S‑au efectuat investigatii privind sursele potentiale de incendii si explozii?

D,I

XII.2

Se cunosc localizarile si cantitatile de materiale inflamabile si explozive care se gasesc in sectia (atelierul) in care este plasat locul de munca analizat?

D,I

XII.3

Exista in sectie (atelier) suficiente mijloace de prevenire si stingere a incendiilor?

I,O

XII.4

Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra caruia trebuie sa se lupte?

I,O

XII.5

Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente?

I,O

XII.6

Mijloacele de stingere a incendiilor sunt usor accesibile?

O

XII.7

Angajatii cunosc masurile care trebuie luate in cazul unui inceput de incendiu (si/sau explozie)?

I

XII.8

In sectie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire impotriva riscurilor de incendiu (si/sau explozie)?

D

XII.9

Exista 'permis de foc' la toate locurile unde se lucreaza cu foc deschis?

D

N

XII.10

Amenajarile de evacuare a personalului sunt mentinute in permanenta in stare functionala?

O

XII.11

Sistemele de prevenire si semnalizare a incendiilor sunt in stare perfecta de functionare?

I,O

XII.12

Zonele de acces ale pompierilor sunt mentinute tot timpul in stare degajata?

O

XII.13

Afisele si indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor permanente actualizari?

O

XII.14

Verificarea extinctoarelor se face in termenul prevazut de norme?

I,O

XII.15

In cazul degajarii in atmosfera a unor substante infamabile sau in amestec cu aerul explozive (ex. faina, zahar, praf de lemn, solventi) exista sisteme de captare eficiente?

I,O

N

XII.16

In locurile de munca unde apar pericole datorita incarcarilor electrostatice, exista dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene?

I,O

TOTAL

Fisa XIII

ELECTROSECURITATE

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  4. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XIII.1 

Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, intretinute si exploatate, astfel incat sa fie respectate limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru?

D

XIII.2 

La exploatarea echipamentelor electrice exista:

instructiuni de exploatare;

instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare;

instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor in caz de electrocutare;

program de verificari periodice ale echipamentelor electrice si mijloacelor de protectie impotriva pericolului de electrocutare.

D

XIII.3 

Care sunt masurile tehnice pentru protectia muncii impotriva electrocutarii prin atingere directa?

D,I,O

XIII.4 

Care sunt masurile organizatorice aplicate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta?

D,I,O

XIII.5 

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, se aplica si masuri organizatorice sau numai masuri si mijloace de protectie tehnice?

D,I,O

XIII.6 

La efectuarea interventiilor la instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica exista formele de lucru prevazute de legislatie?

D,I,O

XIII.7 

Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice corespund prevederilor legale?

I,O

XIII.8 

Retelele izolate fata de pamant sunt prevazute cu protectie automata prin controlul rezistentei de izolatie?

I,O

XIII.9 

La instalatiile de inalta tensiune sunt prevazute blocari mecanice sau electrice astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa nu fie posibila decat dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv?

I,O

N

XIII.10 

Dispozitivul de blocare este astfel construit incat sa nu poata fi manevrat decat cu o scula speciala?

I,O

N

XIII.11 

Automacaralele care lucreaza in apropierea LEA sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora?

I,O

N

XIII.12 

Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa I de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de reglementarile in vigoare?

D,I,O

XIII.13 

Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa II de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de reglementarile in vigoare?

D,I,O

N

XIII.14 

Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa III de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de reglementarile in vigoare?

D,I,O

N

XIII.15 

Cablurile si firele electrice sunt in stare buna de utilizare?

O

XIII.16 

Calitatea izolatiilor cablurilor, conductorilor si aparatelor electrice, este adaptata la conditiile specifice locale (apa, produsi chimici, praf, riscuri de deteriorare mecanica etc.)?

I,O

XIII.17 

In locurile de munca prezentand riscuri de incendii si explozii (ex: cabine de vopsire), materialele si echipamentele electrice sunt prevazute sa functioneze in atmosfere potential explozive?

I,O

N

XIII.18 

Exploatarea, intretinerea, reglarea , repararea si punerea sub tensiune a echipamentelor de munca sau instalatiilor electrice se realizeaza numai de catre personal calificat in meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securitatii muncii?

D,I,O

XIII.19 

Electricienii sunt autorizati de catre organe abilitate in acest sens?

D,I

XIII.20 

Observatiile constatate de catre electricieni cu ocazia reviziilor efectuate sunt consemnate intr‑un document (ex: condica de procese‑verbale)?

D,I

XIII.21 

Este intocmita si respectata lista verificarilor periodice pentru fiecare utilaj electric?

D,I

TOTAL

Fisa XIV

SARCINILE DE MUNCA

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
  4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  5. Ordin 753/16.10.2006 privind protectia tinerilor in munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XIV.1 

Organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi

Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia sunt stabilite in cadrul contractului colectiv de munca?

D

XIV.2 

Angajatii lucratori de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale/deosebite sau care implica eforturi fizice sau mentale deosebite lucreaza maximum 8 ore in 24 de ore?

D,I

N

XIV.3 

Lucratorii de noapte si lucratorii in schimburi beneficiaza de asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca corespunzator naturii activitatii desfasurate?

D,I

N

XIV.4 

Efortul fizic

Locul de munca este conceput astfel incat sa se elimine operatiile manuale de manipulare?

I,O

N

XIV.5 

Daca nu este posibila eliminarea operatiilor manuale de manipulare, exista la locul de munca mijloace tehnice pentru a le limita?

I,O

N

XIV.6 

Daca salariatii trebuie sa ridice sau sa depuna sarcini, greutatea fiecarei sarcini, inaltimea la care sarcina trebuie apucata si la care trebuie depusa, numarul de sarcini pe ora care trebuie deplasate (in perioade normale si de varf), sunt cunoscute?

I,O

N

XIV.7 

Salariatul trebuie sa se aplece pentru a apuca sarcina si a o ridica la semi-inaltime?

I,O

N

XIV.8 

Trebuie sa ridice sarcina deasupra umerilor?

I,O

N

XIV.9 

Trebuie sa aseze sau sa apuce o sarcina la o distanta mai mare de 30 cm de axa corpului?

I,O

N

XIV.10 

Salariatul trebuie sa efectueze rotatii ale corpului chiar fara sarcina?

I,O

XIV.11 

Salariatul este obligat sa ridice sau sa poarte sarcina in regim potential dezechilibrat?

I,O

N

XIV.12 

Manipularea sarcinilor (apucare si depunere) se face intr-o maniera continua pe o durata mai mare de o ora?

I,O

N

XIV.13 

Purtarea sarcinilor se efectueaza pe o durata mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcina?

I,O

N

XIV.14 

Transportul sarcinii pe o scara sau pe un plan inclinat se face la o distanta mai mare de 25 cm pe verticala?

I,O

N

XIV.15 

Angajatii au sesizat dificultati din punct de vedere al efortului depus la manipularea manula a sarcinilor?

I,O

N

XIV.16 

S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala a maselor?

D,I,O

N

XIV.17 

Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un continut instabil?

I,O

N

XIV.18 

Sarcinile manipulate au gabaritul mare (doua laturi mai mari de 75 cm) sau sunt incomode?

I,O

N

XIV.19 

Miscarile privind manipularea sarcinilor se deruleaza intr-un spatiu restrans?

I,O

N

XIV.20 

Amenajarile existente la locul de munca permit accesul direct la caruciorul automotor?

I,O

N

XIV.21 

Suprafetele solului sunt glisante sau denivelate, nepermitand utilizarea de exemplu a transpaletelor?

I,O

N

XIV.22 

Efortul mental

La conceperea sarcinii de munca s-a tinut cont si de continutul si intensitatea efortului mental?

I

XIV.23 

Munca femeilor

S-a evaluat natura, gradul si durata de expunere a angajatelor (femei gravide, lauze si care alapteaza) la agenti, procese sau conditii de munca ce pot constitui riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora?

D,I

XIV.24 

Ce masuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri?

D,I,O

XIV.25 

Munca tinerilor

S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea pe care acestia o desfasoara?

D,I

N

XIV.26 

Se asigura evaluarea si supravegherea medicala periodica a tinerilor?

D,I

N

XIV.27 

Tinerii sunt informati asupra riscurilor si masurilor de prevenire stabilite?

D,I

N

XIV.28 

La incadrarea tinerilor s-a tinut cont de riscurile specifice pentru securitatea si sanatatea acestora?

D,I

N

XIV.29 

Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzator?

D,I

N

TOTAL

Fisa XV

CIRCULATIE, RISCURI ORIZONTALE SI VERTICALE

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
  4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  5. HG 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XV.1

Caile de circulatie ale persoanelor si ale produselor sunt intretinute in mod corespunzator?

O

XV.2

Starea suprafetelor cailor de circulatie este corespunzatoare?

O

XV.3

Exista o separare neta intre zonele destinate circulatiei persoanelor si cele destinate circulatiei masinilor?

O

N

XV.4

Calificarea conducatorilor autovehiculelor destinate transportului intern este corespunzatoare?

D,I

N

XV.5

Exista informatii suficiente pentru persoanele exterioare intreprinderii privind regulile de circulatie in intreprindere?

D

N

XV.6

Exista balustrade la pasajele situate la inaltime?

O

N

XV.7

Persoanele care lucreaza la inaltime sunt dotate cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare?

D,I,O

N

XV.8

Exista sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare reciproca a echipamentelor care lucreaza la aceeasi inaltime?

I,O

N

XV.9

Calificarea operatorilor de la instalatiile de ridicat este corespunzatoare?

D,I

N

XV.10

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate la numarul de persoane transportat?

D,I

XV.11

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate dimensiunilor produselor transportate?

D,I

XV.12

Scarile sunt dotate cu mana curenta?

O

XV.13

Picioarele scarilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante?

O

N

XV.14

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt certificate?

D,I

XV.15

Exista semnalizari corespunzatoare (semafoare, pictograme)?

O

XV.16

Sunt delimitate sectoarele periculoase?

O

XV.17

Exista plase pentru a se evita caderea obiectelor?

O

N

TOTAL

Fisa XVI

PROTECTIA COLECTIVA SI INDIVIDUALA

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locurile de munca.
  4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XVI.1 

Exista sisteme de separare intre zonele cu riscuri si cele fara riscuri?

O

N

XVI.2 

Protectia colectiva face parte integranta din politica generala de prevenire din intreprindere?

D,I

XVI.3 

Lucratorii sunt consultati la alegerea sistemelor de protectie colectiva?

D,I

XVI.4 

In planul de interventii al intreprinderii sunt detaliate zonele periculoase?

D

XVI.5 

Calitatea echipamentelor individuale de protectie este corespunzatoare?

D,I

XVI.6 

Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementarilor in vigoare?

D,I

XVI.7 

Manusile de protectie sunt adaptate conditiilor specifice de lucru?

D,I

N

XVI.8 

Dar incaltamintea de protectie?

D,I

N

XVI.9 

Dar costumul de protectie?

D,I

XVI.10 

Dar ochelarii de protectie?

D,I

N

XVI.11 

Dar antifoanele pentru protectia auzului?

D,I

N

XVI.12 

Dar casca de protectie?

D,I

XVI.13 

Lucratorii folosesc in mod corect si curent echipamentele individuale de protectie?

I,O

XVI.14 

Lucratorii poseda informatii referitoare la echipamentele individuale de protectie?

I,O

TOTAL

Fisa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  3. HG 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
  4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XVII.1

Echipamentele de prim ajutor existente in intreprindere sunt adaptate riscurilor specifice?

I,O

N

XVII.2

Exista truse de prin ajutor corespunzatoare reglementarilor in vigoare?

O

XVII.3

Continutul lor este verificat periodic?

D

XVII.4

Exista indicatoare care sa semnalizeze locul de amplasare a truselor?

O

XVII.5

Este accesibil locul de amplasare a truselor?

O

XVII.6

Personalul de la locul de munca cunoaste modul de utilizare a truselor de prim ajutor?

I

XVII.7

Sunt elaborate instructiuni pentru acordarea primului ajutor?

D

XVII.8

Personalul de la locul de munca are cunostintele necesare acordarii primului ajutor?

I

TOTAL

Unitatea: S.C BIM SECURITY S.R.L.

Obiectiv auditat: ORGANIZATIA

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de securitate

Maxim

Acordat

l

Iluminat

II

Zgomot

III

Vibratii

IV

Ambianta termica

V

Agenti chimici

VI

Agenti cancerigeni si mutageni

VII

Agenti biologici

VIII

Ventilare industriala

IX

Echipamente tehnice

X

Amenajarea locului de munca

XI

Amenajarea spatiilor de lucru

XII

Incendii si explozii

XIII

Electrosecuritate

XIV

Sarcinile de munca

XV

Circulatie, riscuri orizontale si verticale

XVI

Protectia colectiva si individuala

XVII

Organizarea primului ajutor

TOTAL

Managementul securitatii si sanatatii in munca

Fisa A

IMPLICAREA CONDUCERII

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

A.1

Obligatiile angajatorului privind securitatea si sanatatea in munca

Contractul colectiv de munca la nivelul unitatii cuprinde clauze referitoare la securitatea si sanatatea in munca?

D

A.2

In contractele individuale de munca sunt stipulate prevederi privind securitatea si sanatatea in munca?

D

A.3

In regulamentele de organizare si functionare a unitatii sunt stabilite obligatii si raspunderi in domeniul SSM?

D

A.4

Unitatea este autorizata din punct de vedere al protectiei muncii?

D

A.5

Angajatorul a stabilit atributiile si raspunderea angajatilor in domeniul SSM corespunzator functiilor exercitate?

D

A.6

Lucratorii desemnati au experienta, cunostintele, aptitudinile si calificarea necesare in domeniul SSM?

D,I,O

A.7

Angajatorul a stabilit in scris atributiile si raspunderile ce revin lucratorilor in domeniul SSM?

D

A.8

Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie are acces la directorul general?

I

A.9

Structura functiei de securitate si sanatate in munca sunt facute cunoscute in cadrul unitatii la nivelul tuturor salariatilor?

D,I

A.10

Exista o politica proprie de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale?

D

A.11

Aceasta politica este cunoscuta de catre angajati?

I

A.12

Este implementat un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca?

D

A.13

Conducerea unitatii cunoaste si respecta prevederile referitoare la obligatiile pe care le are in domeniul securitatii si sanatatii in munca ?

D,I,O

A.14

Dar obligatiile privind informarea si masurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea luratorilor?

D,I

A.15

Conducerea unitatii cunoaste si respecta obligatiile ce-i revin privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor si situatiile de pericol grav si iminent?

D,I

A.16

Drepturile angajatilor

Costurile financiare ale masurilor de prevenire referitoare la securitatea si sanatatea in munca sunt suportate in exclusivitate de catre angajator?

I

A.17

Sunt asigurate conditiile necesare pentru ca lucratorii desemnati sa isi poata indeplini atributiile specifice?

acordarea timpului necesar exercitarii atributiilor;

participarea la cursuri de formare si perfectionare in domeniul SSM.

D,I

A.18

Principii si criterii de organizare

Angajatorul cunoaste si respecta principiile care stau la baza organizarii activitatii de SSM?

I

A.19

Angajatorul aplica principiile generale de prevenire in implementarea masurilor de asigurare a securitatii si sanatatii in munca a angajatilor?

I

A.20

Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire si protectie si comitet de securitate si sanatate in munca?

D,I

A.21

Exista o coordonare a actiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala in situatia in care se utilizeaza locuri de munca in comun cu alti angajatori?

D,I

A.22

Servicii interne de prevenire si protectie

Serviciul intern de prevenire si protectie dispune de spatiul si dotarile necesare bunei desfasurari a activitatii?

I,O

A.23

Numarul de angajati ai serviciului de securitate a muncii este suficient?

D

A.24

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie desfasoara numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare (ex. PSI, protectia mediului)?

D

A.25

Cum este asigurata coordonarea in cazul existentei mai multor servicii interne de prevenire si protectie?

D

N

A.26

Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca

Contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare contin prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentantilor angajatilor in comitetele de securitate si sanatate in munca?

D

A.27

Comitetul de securitate si sanatate in munca se intruneste cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar?

D,I

A.28

Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca; examenele medicale la angajare si periodice

Se asigura fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic si a examenului medical la reluarea activitatii?

D,I

TOTAL

Fisa B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

B.1

Exista un document care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitatii in domeniul s.s.m. ?

D

B.2

Documentul care cuprinde strategia unitatii in domeniul s.s.m. cuprinde toate elementele principale?

o formulare clara a implicarii conducerii in asigurarea unui nivel corespunzator al s.s.m. pentru toti angajatii;

obiectivele strategiei;

identificarea responsabilitatilor;

mecanismele consultative;

procesul de analiza;

semnaturile din partea conducerii si a reprezentantului angajatilor.

D

B.3

S-au intreprins actiuni pentru ca angajatii sa cunoasca existenta si continutul documentului care atesta strategia in domeniul securitatii si sanatatii in munca?

D,I

B.4

Strategia, planurile si procedurile s.s.m. au fost elaborate urmare a consultarii tuturor categoriilor de angajati?

D,I



B.5

Strategia, planurile si procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate si reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentantii angajatilor?

D,I

B.6

Planurile si procedurile in domeniul s.s.m. rezulta din informatiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de munca, in vederea respectarii prevederilor legislatiei, altor reglementari nationale aplicabile si prin prelucrarea statisticii accidentelor de munca si bolilor profesionale?

D,I

B.7

Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective continute in strategia, planurile si procedurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca?

D,I

B.8

S-au elaborat si  exista documente incluzand planuri care prevad evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unitatii?

D,I

B.9

S-a intreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor, avand prevazute clar si responsabilitatile?

D,I

B.10

Planurile elaborate in domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei care sunt afectati de aplicarea lor?

D,I

B.11

Sefii de sectii si de ateliere raspund de punerea in aplicare a planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea si responsabilitatea necesara pentru indeplinirea acestor obiective?

D,I

B.12

Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finantarea obiectivelor din planurile privind s.s.m?

D,I

B.13

Rezultatele obtinute in domeniul SSM constituie indicatori privind aprecierea activitatii sefilor de sectii, ateliere sau a conducatorilor locurilor de munca?

D

B.14

Obiectivele semnificative incluse in planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic in sedintele consiliului de administratie?

D,I

B.15

Contractele incheiate cu agentii economici care au lucrari pe teritoriul unitatii, contin prevederi privind asigurarea s.s.m.?

D,I

TOTAL

Fisa C

CONSULTAREA ANGAJATILOR

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

C.1

Directorii din cadrul societatilor cunosc responsabilitatile care le revin in ceea ce priveste consultarea salariatilor in domeniul SSM?

I

C.2

Conducerea de varf prezinta cel putin o data pe an comitetului de s.s.m. un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora, precum si programe de protectie a muncii pentru anul urmator?

D

C.3

Exista un mecanism care asigura un feed-back prompt si corect angajatilor privind deciziile conducerii in probleme de SSM?

D,I

C.4

Angajatilor li s-a explicat rolul si atributiile C.S.S.M.?

D,I

C.5

S-au distribuit anunturi sau alte documente informative care sa explice rolul si atributiile CSSM?

D,I

C.6

Membrii CSSM sunt cunoscuti de angajati?

I

C.7

Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de munca, se poarta discutii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajatilor?

D,I

C.8

Directorul general participa la unele din sedintele CSSM?

D,I

C.9

Modificarile propuse a se efectua la locurile de munca si care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajatilor? Acestia sunt consultati inainte de a se implementa aceste modificari?

D,I

C.10

Exista exemple care atesta ca procesul consultativ este viabil si eficient?

D,I

C.11

Procesele verbale incheiate cu ocazia sedintelor CSSM reflecta modul de solutionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene si responsabilitati?

D,I

C.12

Hotararile CSSM sunt afisate la loc vizibil spre a fi consultate de angajati?

D,O

C.13

Statistica la zi a accidentelor de munca si a bolilor profesionale este pusa la dispozitia comitetelor de securitate si sanatate in munca, pentru a se putea efectua analizele necesare si a se identifica tendintele constatate?

D,I

TOTAL

Fisa D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

D.1

Conducerea la varf din cadrul societatii este constienta de responsabilitatile care ii revin in domeniul managementului riscurilor?

I

D.2

Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii in vederea identificarii, evaluarii si prevenirii riscurilor?

D

D.3

Se respecta procedura stabilita de legislatie privind modul de inregistrare si raportare a accidentelor de munca?

D

D.4

S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul societatii privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile de munca?

D

D.5

Procedura generala de efectuare a inspectiilor SSM contine elementele de baza?

-definirea responsabilitatilor;

-stabilirea frecventei inspectiilor la fiecare loc de munca;

-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;

-recomandarea unor actiuni corective adecvate locurilor de munca, cu termene de finalizare;

-stabilirea prioritatilor actiunilor corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

D

D.6

Exista un control privind modul de finalizare a actiunilor corective hotarate cu ocazia inspectiilor de SSM?

D

D.7

S-a asigurat instruirea personalului care se ocupa cu inspectiile de SSM, in legatura cu tehnicile si procedurile folosite in acest scop?

D

D.8

Au fost identificate si s-au alcatuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de munca?

D

D.9

Riscurile existente la locurile de munca s-au identificat si s-au evaluat prin:

-analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul societatii;

-analiza tendintelor in acest domeniu;

-analiza strategiei si a procedurilor;

-luarea in considerare a prevederilor legislatiei si altor reglementari aplicabile;

-analiza informatiilor primite de la furnizorii de echipamente de munca?

D

D.10

S-au aplicat masuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de munca?

D

D.11

Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca?

D

D.12

Exista exemple care atesta faptul ca frecventa inspectiilor a fost stabilita in functie de ierarhizarea riscurilor la locurile de munca?

D

N

D.13

Exista dovezi care sa ateste faptul ca concluziile reiesite din statistica accidentelor de munca si a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea si sanatatea in munca?

D

N

D.14

Exista informatii cu privire la fiecare angajat referitoare la:

-nivelul de pregatire;

-experienta in munca (vechime);

-nivelul de instruire;

-factorii de sanatate care il pot expune anumitor riscuri?

D

D.15

Exista stabilite anumite proceduri care prevad ca atunci cand, ca urmare a unor modificari apar noi riscuri la locul de munca, se apeleaza la fisele angajatilor respectivi in vederea luarii unor masuri vizand asigurarea s.s.m.?

D

D.16

Echipamentele de munca procurate de societate dupa septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM? In ce procent din totalul de ET?

D

N

D.17

Echipamentele individuale de protectie (EIP) procurate de intreprindere sunt certificate si avizate din punct de vedere al s.s.m.? In ce procent din totalul de EIP?

D

N

TOTAL

Fisa E

INSTRUIREA, PERFECTIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI SI PROPAGANDA IN DOMENIUL S.S.M.

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

E.1

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii/unitatii se face in timpul programului normal de lucru?

D

E.2

Instruirea se face de catre lucratorii nominalizati conform legislatiei in vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?

D

E.3

La instruirea sunt folosite mijloace, metode si tehnici adecvate?

D,I,O

E.4

Angajatorul a asigurat baza materiala necesara instruirii adecvate?

D,I,O

E.5

Fisa de instruire individuala este completata corect si la zi?

D

E.6

Conducatorul locului de munca are fisa de instruire si copia fisei de aptitudini completata de medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare?

D

E.7

Dupa terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificarii cunostintelor pe baza de teste?

D

E.8

Instructajul la locul de munca se face tuturor persoanelor prevazute de legislatie?

D

E.9

Instructajul la locul de munca respecta prevederile legislatiei?

D

E.10

Instructajul periodic se efectueaza conform prevederilor legislatiei?

D

E.11

Instructajul periodic se efectueaza in mod suplimentar celui programat in cazurile indicate de legislatie?

D

E.12

Continutul instruirii este cel prevazut de legislatie, corespunzator celor 3 faze?

D

E.13

Este respectata periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor legislatiei?

D

E.14

Exista preocupari la nivelul conducerii socitatii privind formarea si perfectionarea personalului specializat in conformitate cu prevederile legislatiei?

D

E.15

Documentatiile cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul SSM realizate in cadrul unitatii sau achizitionate sunt avizate de Comisia de abilitare si avizare din zona de competenta corespunzatoare?

D

E.16

Conducerea societatii aloca suficiente resurse pentru organizarea si dotarea serviciilor interne de prevenire si protectie?

D

TOTAL

Unitatea: S.C. BIM S.R.L.

Obiectiv auditat: ORGANIZATIA

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod Fisa

Denumirea

Punctaj

Nivel de conformitate

Maxim

Aplicabil

Acordat

A

Implicarea conducerii

B

Strategie, planuri, proceduri

C

Consultarea angajatilor

D

Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor

E

Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul SSM

TOTAL

Unitatea: S.C. BIM SECURITY S.R.L.

Obiectiv auditat: ORGANIZATIA

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

Cod

indicator

Descrierea neconformitatii

Actiuni corective/preventive

Responsabilitati

Termen de realizare

I.3

Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, lacrimari)?

Control oftalmologic la angajare si periodic

Compartimentul resurse umane

Permanent

I.9

Lucrarile care solicita eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiasi angajati?

I.11

Sunt respectate pauzele prevazute in cursul schimbului de lucru?

Organizarea activitatii astfel incat pauzele sa fie respectate

Conducatorii locurilor de munca

Permanent

IV.2

Salariatii se plang de caldura, frig, curenti de aer sau intemperii?

Verificarea in mod regulat a sistemului de climatizare

Serviciul administrativ

Stabilirea unui plan de verificare si urmarirea modului de realizare

IV.4

Exista un sistem de climatizare eficient?

IV.5

Sistemul de climatizare este intretinut in mod regulat?

IX.7

Exista pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnica sau alt document similar?

Procurarea pentru fiecare echipament tehnic a cartii tehnice

Serviciul administrativ

Februarie 2008

IX.8

Exista pentru fiecare echipament tehnic un document in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii?

Intocmirea pentru fiecare echipament a unei fise in care sa se specifice masurile de SSM

Serviciul SSM

Martie 2008

X.1

Angajatii au sesizat probleme ale vederii (lacrimare, usturimi)?

Cuprinderea in cadrul analizelor medicale periodice a controlului oftalmologic de specialitate

Serviciul SSM

Martie 2008

XI.13

Caile si iesirile de urgenta corespund cerintelor de securitate?

Degajarea cailor de acces de obiectele nefolositoare

Serviciul administrativ si Serviciul SSM

Februarie 2008

XVII.2

Exista truse de prin ajutor corespunzatoare reglementarilor in vigoare?

Procurarea truselor de prim ajutor

Serviciul SSM, Serviciul aprovizionare si conducatorii de unitati operative

Februarie 2008

XVII.4

Exista indicatoare care sa semnalizeze locul de amplasare a truselor?

Procurarea de indicatoare de semnalizare

Serviciul SSM, Serviciul aprovizionare si conducatorii de unitati operative

Februarie 2008

XVII.7

Sunt elaborate instructiuni pentru acordarea primului ajutor?

Elaborarea de instructiuni pentru acordarea primului ajutor

Serviciul SSM

Februarie 2008

XVII.8

Personalul de la locul de munca are cunostintele necesare acordarii primului ajutor?

Instruirea personalului si intocmirea de procese verbale de instruire

Serviciul SSM, si sefii locurilor de munca

Februarie 2008

A.8

Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie are acces la directorul general?

Intocmirea unei proceduri interne, aprobata de conducere, care sa permita accesul conducatorului serviciului intern de prevenire si protectie la directorul general.

Seful serviciului intern de prevenire si protectie.

Februarie 2008

A.12

Este implementat un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca?

Initierea demersurilor pentru implementarea sitemului de management al SSM conform OHSAS-18001.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Februarie 2008

A.23

Numarul de angajati ai serviciului de securitate a muncii este suficient?

Solicitarea, in scris, conducerii unitatii, pentru incadrarea corespunzatoare a seviciului SSM.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Februarie 2008

A.24

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie desfasoara numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare (ex. PSI, protectia mediului)?

Refacerea fisei postului pentru lucratorii vizati in care sa se cuprinda numai activitatile prevazute de normele legale in vigoare.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Februarie 2008

B.2

Documentul care cuprinde strategia unitatii in domeniul s.s.m. cuprinde toate elementele principale?

o formulare clara a implicarii conducerii in asigurarea unui nivel corespunzator al s.s.m. pentru toti angajatii;

obiectivele strategiei;

identificarea responsabilitatilor;

mecanismele consultative;

procesul de analiza;

-- semnaturile din partea conducerii si a reprezentantului angajatilor.

Completarea documentului, care cuprinde strategia unitatii in domeniul SSM, cu toate elementele enumerate.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Martie 2008

B.8

S-au elaborat si  exista documente incluzand planuri care prevad evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unitatii?

Completarea planului de prevenire si protectie cu aspectele referitoare la evaluarea,ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din unitate.

Seful serviciului prevenire si protectie impreuna cu lucratorii desemnati cu activitatile de prevenire si protectie.

Martie 2008

D.2

Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii in vederea identificarii, evaluarii si prevenirii riscurilor?

Se va solicita conducerii implicarea in identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Permanent

D.4

S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul societatii privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile de munca?

Stabilirea unei proceduri privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile de munca

Seful serviciului prevenire si protectie.

Martie 2008

D.5

Procedura generala de efectuare a inspectiilor SSM contine elementele de baza?

-definirea responsabilitatilor;

-stabilirea frecventei inspectiilor la fiecare loc de munca;

-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;

-recomandarea unor actiuni corective adecvate locurilor de munca, cu termene de finalizare;

-stabilirea prioritatilor actiunilor corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

Completarea procedurii  privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile de munca cu elementele de baza specificate in cerinta legala.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Martie 2008

D.9

Riscurile existente la locurile de munca s-au identificat si s-au evaluat prin:

-analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul societatii;

-analiza tendintelor in acest domeniu;

-analiza strategiei si a procedurilor;

-luarea in considerare a prevederilor legislatiei si altor reglementari aplicabile;

-analiza informatiilor primite de la furnizorii de echipamente de munca?

Identificarea si evaluarea riscurilor la locurile de munca tinand cont de toate cerintele enumerate.

Comisia de evaluare a riscurilor si seful serviciului prevenire si protectie.

Martie 2008

D.11

Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca?

Aplicarea planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca

Seful serviciului prevenire si protectie impreuna cu sefii locurilor de munca

Februarie 2008

E.16

Conducerea societatii aloca suficiente resurse pentru organizarea si dotarea serviciilor interne de prevenire

si protectie ?

Alocarea de sume suficiente in bugetele de cheltuieli la capitolul destinat organizarii si dotarii serviciilor interne de prevenire si protectie.

Seful serviciului prevenire si protectie impreuna cu seful compartimentului financiar-contabil.

Martie 2008

CONCLUZII

In urma efectuarii auditului de conformitate cu legislatia si a managementului securitatii si sanatatii in munca la S.C. BIM SECURITY S.R.L. se pot formula urmatoarele concluzii:

Nivelul de securitate general este de 88,95 % incadrandu-se in clasa Foarte Bun (81-90%), ceea ce reflecta o foarte buna cunoastere si aplicare a legislatiei in domeniul SSM, atat de catre factorii cu rol decizional cit si de catre factorii cu rol de executie;

Nivelul de conformitate general este de 94,89%.

Actiunile preventive/corective stabilite au in marea lor majoritate caracter organizatoric, ceea ce face ca implementarea lor sa se poata face intr-un timp relativ scurt si cu costuri rezonabile.

Actiunile corective stabilite pentru fisa XII ,,Incendii si explozii' si pentru fisa XVII „Organizarea primului ajutor' vor fi implementate cu prioritate, avind in vedere valoarea relativ scazuta a nivelului partial de securitate obtinut pentru aceste fise (55,10% si 76,66%).

Tot cu prioritate trebuie implementate si masurile aferente fisei D „ Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor” deoarece nivelul de 86,04 este mic si neimplicarea conducerii in activitatile de identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor, poate atrage sanctiuni care ar depasi cu mult nivelul costurilor pentru realizarea masurilor de prevenire.

PARTEA A DOUA – EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI

IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE EVALUAREA RISCURILOR.

Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o intreprindere, o asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman.

Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in capitolul 6 precizeaza ca „ factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii si gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii”.

Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca contine urmatoarele prevederi care vizeaza obligativitatea evaluarii riscurilor:

angajatorul are obligatia „sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca” (art. 7, alin. 4, lit. a);

angajatorul are obligatia „sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).

De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca stabileste faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia „sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii”.

Pentru facilitarea indeplinirii obligatiilor legale ale angajatorilor in domeniul evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala au fost concepute si sunt utilizate in prezent mai multe metode.

Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial si national pentru evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, in aceasta lucrare s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti. Aceasta metoda a fost avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in anul 1993 si a fost experimentata pana in prezent in majoritatea ramurilor industriale, aducandu-i-se permanent imbunatatiri.

Metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti face parte din categoria metodelor analitice, semicantitative si consta, in esenta, in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc in parte, pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de munca, se determina ca medie ponderata a nivelurilor de risc partiale, astfel incat compensarile sa fie minime. Nivelul de securitate rezulta indirect, fiind invers proportional cu nivelul de risc.

Aplicarea metodei se finalizeaza cu doua documente centralizatoare pentru fiecare loc de munca: fisa de evaluare a riscurilor si fisa de masuri propuse.

In prima fisa se inscriu factorii de risc identificati, parametrii de cuantificare ai acestora, consecinta maxima previzibila, clasele de gravitate si frecventa , nivelul de risc pentru fiecare factor de risc in parte si nivelul de risc global pe loc de munca.

Fisa a doua contine masurile tehnice si organizatorice necesare pentru combaterea actiunii fiecarui factor de risc de la locul de munca evaluat, ierarhizate in functie de nivelurile de risc, incepand cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4, . ). Prin aplicarea acestor masuri locul de munca trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

In prima parte a lucrarii este prezentata descrierea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru si conditii de aplicare), precum si a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista de consecinte, scala de cotare a gravitatii si a frecventei, grila de incadrare a nivelurilor de risc etc.).

Partea a doua a lucrarii este dedicata prezentarii modului concret de utilizare a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti in vederea evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru locul de munca „Operator dispecer ” din cadrul S.C. BIM SECURITY S.R.L.

PREZENTAREA METODEI ELABORATA DE INCDPM BUCURESTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

2.1 PREMIZE TEORETICE

2.1.1.Relatia risc-securitate

In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este considerata ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si imbolnavire profesionala.

In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential

Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.

Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.

In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc „rezidual', fie si numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin „imbatranire'. In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate', respectiv „niveluri de risc', ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o functie de risc y = f(x), unde, se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur, cu cat nivelul de risc va fi mai mic si reciproc.

Astfel, daca riscul este zero, din relatia dintre cele doua variabile rezulta ca securitatea tinde catre infinit, iar daca riscul tinde catre infinit, securitatea tinde catre zero (figura 1.1):

.

Fig. 1.1 Relatia risc – securitate

In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului.

Notiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit in literatura de specialitate in domeniul securitatii muncii prin probabilitatea cu care, intr-un proces de munca, intervine un accident sau o imbolnavire profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor.

Intr-adevar, daca admitem un anumit risc, putem sa-l reprezentam, in functie de gravitatea si probabilitatea de producere a consecintelor, prin suprafata unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticala; rezulta ca aceeasi suprafata poate fi exprimata si printr-un patrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontala (figura 1.2).

In toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. In consecinta, putem atribui unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelasi nivel de risc.

Daca unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasata prin varfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obtinem o curba cu alura de hiperbola, care descrie legatura dintre cele doua variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului functie de gravitate si probabilitate, standardul CEN-812/85 defineste o astfel de curba drept „curba de acceptabilitate a riscului' (figura 1.3).

Fig. 1.2 Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor  caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Aceasta curba permite diferentierea intre riscul acceptabil si cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinte grave, dar frecventa foarte mica, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinte mai putin grave, dar cu o probabilitate mai mare de aparitie, ale carui coordonate se situeaza deasupra curbei, este inacceptabil.

De exemplu, in cazul unei centrale atomice se iau astfel de masuri incat riscul unui eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extrema a consecintelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mica. Din cauza frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata sigura si riscul acceptat de societate.

In schimb, daca pentru riscul evenimentului B luam ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducator auto, desi acest tip de eveniment provoaca consecinte mai putin grave decat un accident nuclear, probabilitatea de producere este atat de mare (frecventa foarte ridicata), incat locul de munca al soferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridica doua probleme:

cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;

ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit in elaborarea metodei de evaluare a fost relatia risc – factor de risc.

2.1.3. Determinarea coordonatelor riscului

Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei.

In consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securitatii, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;

b. stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, ceea ce inseamnǎ determinarea gravitǎtii lor;

c. stabilirea probabilitǎtii de actiune a lor asupra executantului;

d.      atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc.

a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de munca si bolilor profesionale elaborat in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti, abordand sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (Anexa 1).

In conditiile unui sistem de munca real, aflat in functiune, nu exista suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca sa se poata interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Chiar daca ar exista, criteriul eficientei (atat in sensul restrans, al eficientei economice, cat si al celei sociale) interzice o astfel de actiune. Din acest motiv, nici in cadrul analizelor de securitate nu se justifica luarea lor integral in considerare. Din multitudinea factorilor de risc a caror inlantuire se finalizeaza potential cu un accident sau o imbolnavire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a caror eliminare garanteaza imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

b.Diferentierea riscurilor in raport cu gravitatea consecintei este usor de realizat. Indiferent de factorul de risc si de evenimentul pe care-l poate genera, consecintele asupra executantului pot fi grupate dupa categoriile definite prin lege: incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinta sa maxima posibila. De exemplu, consecinta maxima posibila a electrocutarii va fi intotdeauna decesul, in timp ce consecinta maxima a depasirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesionala – invaliditate. Cunoscand tipurile de leziuni si vatamari, ca si localizarea potentiala a acestora, in cazul accidentelor si bolilor profesionale, asa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse (Anexa 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc in parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat si, in final, ce tip de consecinta va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. La randul lor, aceste consecinte se pot diferentia in mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mica de 3 zile (limita minima stabilita prin lege pentru definirea accidentului de munca), intre 3 – 45 zile si intre 45 – 180 zile. Ca si in cazul probabilitatii de producere a accidentelor sau imbolnavirilor, putem stabili si pentru gravitatea consecintelor mai multe clase, dupa cum urmeaza:

clasa 1: consecinte neglijabile (incapacitate de munca mai mica de 3 zile);

clasa 2: consecinte mici (incapacitate cuprinsa intre 3 – 45 zile, care necesita tratament

medical);

clasa 3: consecinte medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical si spitalizare);

clasa 4: consecinte mari (invaliditate gradul III):

clasa 5: consecinte grave (invaliditate gradul II);

clasa 6: consecinte foarte grave (invaliditate gradul I);

clasa 7: consecinte maxime (deces).

c.Referitor la frecventa, este cunoscut ca accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii.

Prin urmare, factorii de risc se vor diferentia intre ei prin faptul ca fiecare conduce cu o alta probabilitate la producerea unui accident sau a unei imbolnaviri. De exemplu, probabilitatea de producere a unui accident datorita miscarii periculoase a organelor in miscare ale unei foreze este diferita fata de cea a producerii, la acelasi loc de munca, a unui accident datorita trasnetului. De asemenea, acelasi factor va putea fi caracterizat printr-o alta frecventa de actiune asupra executantului, in diverse momente ale functionarii unui sistem de munca sau in sisteme analoge, in functie de natura si de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directa la manevrarea unui aparat actionat electric este mai mare daca acesta este vechi si are uzata izolarea de protectie a conductorilor, decat daca aparatul este nou.

Din punct de vedere al operativitatii, nu se poate lucra insa cu probabilitǎti determinate strict pentru fiecare factor de risc. In unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se intampla cu factorii proprii executantului.

Probabilitatea de a actiona intr-o anumita maniera generatoare de accident nu poate fi decat aproximata. In alte situatii, calculul necesitat de determinarea riguroasa a probabilitǎtii de producere a consecintei este atat de elaborios, incat ar fi mai costisitor si mai indelungat decat aplicarea efectiva a masurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat sa se stabileasca probabilitǎtile, de regula, prin apreciere si sa se grupeze pe intervale. Este mai usor si mai eficient pentru scopul urmarit sa se aproximeze ca un anumit accident este probabil sa fie generat de actiunea unui factor de risc cu o frecventa mai mica de o data la 100 de ore. Diferenta fata de niste valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativa, evenimentul putand fi caracterizat in toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.

Din acest motiv, daca utilizam intervalele precizate in CEI 812/1985, obtinem 5 grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:

extrem de rare: P < 10-7/h;

foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;

rare: 10-5 < P < 10-4/h;

putin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;

frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;

foarte frecvente: P > 10-2/h.

Vom atribui acum fiecarei grupe o clasa de probabilitate, de la 1 la 6, asa incat vom spune ca evenimentul E1, a carui frecventa probabila de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecventa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obtinem o scala de cotare a probabilitatii cum este cea din Anexa 3.

d.Avand la dispozitie aceste doua scale – de cotare a probabilitatii si a gravitatii consecintelor actiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem sa asociem fiecarui factor de risc

dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc.

Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.

Mai intai, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalitatii protectiei muncii, s-a admis ipoteza ca are o incidenta mult mai mare asupra nivelului de risc decat frecventa. In consecinta, corespunzator celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, in ordine crescatoare, respectiv 7 niveluri de securitate, data fiind relatia invers proportionala intre cele doua stari (risc – securitate):

– N1 – nivel minim de risc – S7 – nivel maxim de securitate;

– N2 – nivel foarte mic de risc – S6 – nivel foarte mare de securitate;

– N3 – nivel mic de risc – S5 – nivel mare de securitate;

– N4 – nivel mediu de risc – S4 – nivel mediu de securitate;

– N5 – nivel mare de risc – S3 – nivel mic de securitate;

– N6 – nivel foarte mare de risc – S2 – nivel foarte mic de securitate;

– N7 – nivel maxim de risc – S1 – nivel minim de securitate.

Daca luam in considerare toate combinatiile posibile ale variabilelor specificate, cate doua, obtinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, si 6 coloane – p – clasele de probabilitate:

Mg,p

Reprezentind grafic (figura 1.4) matricea in cadrul unui sistem de coordonate rectangulare obtinem un dreptunghi a carui baza (abscisa) o constituie multimea claselor de probabilitate, inaltimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafata sa: multimea nivelurilor de risc posibile:

De asemenea, cu ajutorul fiecaruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care consideram ca figureaza un risc; fiecarei microsuprafete ii vom atribui un nivel de risc, astfel incat prin reuniune sa obtinem:

Fig. 1.4. Reprezentarea grafica a matricei cuplurilor de variabile

gravitate – probabilitate (multimea nivelurilor de risc):

g – clasa de gravitate; p – clasa de probabilitate

Observatie:

Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat urmatoarele conventii:

atat pe axa Og, cat si pe axa Op, clasele corespunzatoare au fost figurate prin segmente egale, desi diferentele intre gravitatile evenimentelor de la o clasa la alta, cat si intervalele de timp in cazul claselor de probabilitate, pe baza carora s-au determinat, nu sunt egale;

pentru intervalele care reprezinta clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime mai mare decat pentru cele care delimiteaza clasele de frecventa (11/2 - 1), tocmai datorita premisei ca gravitatea are o pondere mult mai mare in dimensiunea riscului.

Prin suprapunerea succesiva, in anumite conditii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentarii obtinute a multimii nivelurilor de risc s-a stabilit incadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, asa cum se expliciteaza in continuare.

Mentinand logica reprezentarii prin segmente egale a claselor, rezulta ca si curbele care delimiteaza nivelurile de risc trebuie sa fie echidistante. In consecinta, impartim diagonala mare a dreptunghiului care semnifica suma multimilor nivelurilor de risc in 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil

Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba nivelului 1. Luam acum in considerare toate cuplurile in care gravitatea intra cu valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p).

Intr-adevar, toti factorii de risc a caror consecinta posibila este incapacitate de munca mai mica de 3 zile pot fi considerati ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de munca; de regula, sunt tratate ca incidente si eliminarea lor face obiectul actiunii de marire a confortului in munca, nu a securitatii).

Cuplul limita este cel in care gravitatea are valoarea 1 si probabilitatea valoarea 6.

Trasam prin cele doua puncte astfel stabilite o curba avand alura curbei de acceptabilitate stabilita prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;

curba de nivel 1 (risc minim acceptabil

Suprafata care este delimitata de laturile dreptunghiului si de curba trasata va reprezenta grafic nivelul 1 de risc. Toti factorii de risc ce pot fi caracterizati prin cupluri ale caror coordonate genereaza puncte situate in interiorul suprafetei astfel delimitate sau pe curba vor fi considerati de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.

Din reprezentarea grafica (figura 1.5 a), rezulta ca din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc ii corespunde submatricea:

si elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7

Trasam curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin punctele care delimiteaza segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului multimii nivelurilor de risc (figura 1.5 b).

Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;

nivel de risc maxim acceptabil si critic.

Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);

Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);

Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);

Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);

Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);

Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);

Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

Ca si mai sus, sectiunea delimitata de curba nivelului 1 si de curba imediat superioara va reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate genereaza puncte situate in interiorul acestei suprafete sau pe limita sa superioara li se aloca nivelul 2 de risc.

Similar se atribuie nivelurile 3, 4, , 6.

Suprafatei delimitate de curba nivelului 6 si de cele doua laturi superioare ale dreptunghiului i se aloca nivelul 7.

Interpretand reprezentarea din figura 1.5 b rezulta ca fiecarui nivel de risc ii corespunde cel putin o submatrice din matricea Mg,p:

nivelul 2: si elementul (4,1);

- nivelul 3: si elementul (4,2);

- nivelul 4:

- nivelul 5:

- nivelul 6: si elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) si submatricea:

Din relatia risc – securitate definita se deduce imediat ca nivelul 7 de risc reprezinta un nivel critic, la care securitatea sistemului este minima. Dincolo de aceasta limita, securitatea tinde catre zero, deci desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalenta cu producerea accidentului sau imbolnavirii. Despre factorii de risc caracterizati prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma ca ei vor conduce rapid si cu certitudine la producerea evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).

Reglementarile normative din majoritatea tarilor nu permit insa atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, in general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub forma de valori, in cazul factorilor a caror forma de manifestare poate fi caracterizata prin elemente masurabile, fie interdictii – factorii la care masuratorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care difera de la o tara la alta, in functie de conditiile economice si sociale.

Autorii metodei elaborate in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti considerǎ cǎ pentru tara noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar insemna in primul rand ca autorizarea de functionare a agentilor economici din punct de vedere al protectiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ nedepǎsirea acestui nivel.

Plecand de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnǎvire profesionalǎ la locurile de munca, metodǎ care va fi prezentata in continuare.

2.2. DESCRIEREA METODEI

2.2.1.Scop si finalitate

Metoda elaboratǎ in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.

Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.

Principiul metodei

Esenta metodei consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.

Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc.

2.2.3. Utilizatori potentiali

Metoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca, cat si in faza de exploatare. Aplicarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane specializate atat in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi).

In prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in vederea integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea sistemelor de munca.

In faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de protectie a muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii:

analiza pe o baza stiintifica a starii de securitate a muncii la fiecare loc de munca;

fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire.

Etapele metodei

Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:

  1. definirea sistemului de analizat (loc de munca);
  2. identificarea factorilor de risc din sistem;
  3. evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
  4. ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;
  5. propunerea masurilor de prevenire.

2.2.5.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:

a. Lista de identificare a factorilor de risc;

b. Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;

c. Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor;

d.Grila de evaluare a riscurilor;

e. Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;

f.  Fisa locului de munca – document centralizator;

g. Fisa de masuri propuse.

Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.

l Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).

l Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomo-functionala a organismului si gravitatea minima – maxima generica a consecintei.

l Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:

- clasa 1 → frecventa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;

- clasa 2 → frecventa de producere: o data la 5 –10 ani;

- clasa 3 → o data la 2 – 5 ani;

- clasa 4 → o data la 1 – 2 ani;

- clasa 5 → o data la 1 an – 1 luna;

- clasa 6 → o data la mai putin de o luna.

l Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub forma tabelara a graficului din figura 1.5b prezentata in capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de nivel.

Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecventa de aparitie.

l Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate in niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

In zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

l Fisa de evaluare a locului de munca (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:

date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de munca;

date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;

componentele generice ale sistemului de munca;

nominalizarea factorilor de risc identificati;

explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati

(descriere, parametri si caracteristici functionale);

consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;

clasa de gravitate si probabilitate previzionata;

nivelul de risc.

lFisa de masuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea masurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii muncii.

2.3. APLICAREA METODEI

2.3.1.Procedura de lucru

a. Constituirea echipei de analiza si evaluare

Primul pas in aplicarea metodei il reprezinta constituirea echipei de analiza si evaluare. Aceasta va cuprinde specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate.

Inainte de inceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate.

Dupa constituirea echipei de analiza si evaluare, respectiv dupa insusirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizat

In aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind:

identificarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite - parametri si caracteristici functionale, unelte etc.;

precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.);

descrierea conditiilor de mediu existente;

precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.

Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fisa tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la locul de munca analizat.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem

In aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, se stabileste pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea functionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ putin periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.

Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica.

In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de mijloacele de productie sau mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate sau dispunandu-se de buletinele de analiza a conditiilor de mediu.

Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, precum si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte, prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite.

Factorii de risc identificati se inscriu in Fisa de evaluare a locului de munca (Anexa 6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor (de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.).

d.Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din Anexa 2. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din Anexa 3.

Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare.

Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din Anexa 3. Incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transforma ulterior in frecvente exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.

Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) si se inscrie in Fisa locului de munca (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc global este urmatoarea:

unde:

Nr este nivelul de risc global pe loc de munca;

ri - rangul factorului de risc „i”;

Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;

n - numarul factorilor de risc identificati la locul de munca.

Nivelul de securitate (NS) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.

Atat nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se inscriu in Fisa locului de munca (Anexa 6).

In cazul evaluarii unor macrosisteme (sector, sectie, intreprindere), se calculeaza media ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din componenta macrosistemului (locurile de munca similare se considera ca un singur loc de munca), pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau intreprinderea investigata – NS:

unde:

rp este rangul locului de munca „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);

n - numarul de locuri de munca analizate;

Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca „p”.

e.Stabilirea masurilor de prevenire

Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca analizat se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea:

7 – 1 daca se opereaza cu nivelurile de risc;

1 – 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire, respectiv:

masuri de prevenire intrinseca;

masuri de protectie colectiva;

masuri de protectie individuala.

Masurile propuse se inscriu in Fisa de masuri de prevenire propuse (Anexa 7).

Aplicarea metodei se incheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument neformalizat care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele:

modul de desfasurare a analizei;

persoanele implicate;

rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc;

interpretarea rezultatelor evaluarii;

fisele de masuri de prevenire.

2.3.2.Conditii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei sa conduca la cele mai relevante rezultate, prima conditie este ca sistemul ce urmeaza sa fie analizat sa fie un loc de munca, bine definit sub aspectul scopului si elementelor sale. In acest mod se limiteaza numarul si tipul de interrelationari potentiale ce urmeaza sa fie investigate si implicit factorii de risc de luat in considerare.

O alta conditie deosebit de importanta este existenta unei echipe de evaluare, complexa si multidisciplinara, care sa includa specialisti in securitatea muncii, proiectanti, tehnologi, ergonomi, medici specialisti in medicina muncii etc., corespunzator naturii variate a elementelor sistemelor de munca, dar si a factorilor de risc. Conducatorul echipei trebuie sa fie specialistul in securitatea muncii, al carui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalti evaluatori, in sensul subordonarii si integrarii criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmarit prin analiza: evaluarea securitatii muncii.

Un avantaj al metodei elaborate in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti il constituie faptul ca aplicarea ei nu este limitata de conditia existentei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizata in toate etapele legate de viata unui sistem de munca sau a unui element al acestuia: conceptia si proiectarea, realizarea fizica, constituirea si intrarea in functiune, desfasurarea procesului de munca.

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar si pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru in cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ. Aplicarea ei si gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obtinute necesitǎ personal specializat si tehnicǎ de calcul.

2.3.3.Consideratii privind utilizarea tehnicii de calcul automate in aplicarea metodei si gestiunea computerizata a riscurilor

Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor in sistemul de muncǎ este suficient de laborioasǎ, ca numǎr de informatii care trebuie luate in considerare in cazul urmǎririi mai multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a datelor.

Utilizarea calculatorului este posibila datorita anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:

procedura de lucru etapizata;

existenta unui algoritm de calcul al nivelului de risc;

tipul de legaturi dintre variabilele luate in considerare la determinarea nivelului de risc.

Tehnica automata de calcul poate fi aplicata atat la evaluarea propriu-zisa a riscurilor, cat si la gestiunea computerizata a acestora in cadrul unitatii.

a.In timpul evaluarii propriu-zise utilizarea computerului este recomandabila in doua modalitati:

constituirea unor banci de date privind:

durata de viata a echipamentelor tehnice;

timpul de functionare;

numarul de persoane expuse;

timpul de expunere;

statistica accidentelor de munca si bolilor profesionale produse si utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acuratete clasele de probabilitate;

calculul automat al nivelurilor de risc partiale si al nivelului de risc global pe loc de munca, sector de activitate, intreprindere.

b.Gestiunea computerizata a riscurilor presupune realizarea unor banci de date complete si actualizabile permanent, cuprinzand datele din fisele de risc si de masuri pentru toate locurile de munca evaluate din unitate.

In acest mod, in fiecare moment se poate cunoaste si corecta conform ultimei evaluari situatia exacta a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a masurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a raspunderilor si competentelor pentru respectivele masuri.

3. UTILIZAREA METODEI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCA”OPERATOR DISPECER” DIN CADRUL S.C. BIM SECURITY SRL.

3.1.Procesul de munca

Procesul de muncǎ are drept scop prestarea serviciilor de paza,control acces si interventie,prin supraveghere si monitorizare video, atit la persoane fizice, cat si la persoane juridice.

Societatea functioneaza cu respectarea legislatiei in vigoare,avand ca obiectiv declarat desfasurarea tuturor activitatilor in conditii de maxima siguranta pentru personalul propriu si pentru celelalte persoane cu care societatea intra in relatii de serviciu.

Prestarea serviciilor de monitorizare ,paza, control acces si interventie se desfasoara cu respectarea cerintelor legale in vigoare si a prevederilor clauzelor contractuale, pe baza procedurilor specifice intocmite la nivelul unitatii.

3.2.Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

a.Mijloace de productie:

Panou de control cu monitoare

Pupitre de comada cu tastaturi si joistic

Camere de luat vederi

statie radio emisie- receptie

telefoane

registre diferite

lanterne

tomfe

spray cu gaze iritant lacrimogene

b.Sarcina de munca

sosirea la serviciu;

predarea si preluarea postului

informare cu privire la evenimentele aparute in schimbul precedent si modul lor de rezolvare

executa sarcinile care le are conform fisei postului

ia cunostinta de sarcinile suplimentare ce-i revin pentru shimbul sau

executa sarcinile de serviciu specifice postului primite din partea sefului ierarhic

c. Mediul de munca

Operatorul dispecer isi desfasoara activitatea in cadruldispeceratelor locale din obiective,folosind iluminarea naturala sau artificiala, cu respectarea prevederilor din planurile de paza aprobate.

Obiectivele in care se presteaza sevicii de monitorizare prin dispecerate si paza au instalatii de climatizare. Uneori apar curenti de aer din cauza neetanseitatilor si functionarii climatizoarelor.

Nivelul de zgomot se plaseaza sub limita legala admisa de 80 Db(A).

3.3.Factorii de risc identificati

A.Factori de risc proprii mijloacelor de productie

a.Factori de risc mecanic

Lovire de catre mijloacele de transport la parcurgerea traseului de acces catre si dinspre unitate

Lovire de mijloace de transport la locul de munca: lize, electro si motostivuitoare, transpaleti

Lovire la locul de munca – circulatia pe scari in cadrul unitatii

Alunecare de materiale, piese etc. neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate

Rostogolire de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)

Rasturnare de materiale neasigurate impotriva caderilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)

Cadere libera de materiale de la cotele superioare

Alunecare la deplasarea in dispecerat, dupa spalarea podelei

b.Factori de risc electric:

-electrocutare prin atingere directǎ cauzata de atingerea accidentalǎ a unor conductori aflati accidental sub tensiune si fara izolatie;

- electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiuni de pas la detiorarea circutelor de legare la instalatia de impamintare.

c.Factori de risc biologic:

- nu

B.Factori de risc proprii mediului de munca

a.Factori de risc fizic:

- temperature aerului – ridicata vara si scazuta iarna( daca nu se foloseste instalatia

de climatizare);

- curenti de aer pe timpul lucrului;

- nivel de iluminare scazut pe timp de noapte;

- calamitǎti naturale – trǎsnet, inundatie, alunecǎri de teren, prǎbusiri de copaci,

seisme.

b.Factori de risc chimic:

-gaze, vapori toxici(la paza obictivelor cu substante petroliere)sau in caz de

incendiu.

C.Factori de risc proprii sarcinii de munca

a.Suprasolicitare fizicǎ:

- nu.

b.Suprasolicitare psihica:

- decizii dificile in timp scurt in timpul tentativelor de efractie;

- in anumite conditii apar factori organizationali /psihosociali prin diminuarea pauzelor de lucru , cand activitatile sunt foarte intense si nu exista personal pentru descarcare si magazinaj;

- monotonia muncii in special pe timp de noapte sau in posturi izolate.

D.Factori de risc proprii executantului

a.Actiuni gresite:

-deplasari cu pericol de cadere – cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedecare la deplasarea pedestra;

- comunicari accidentogene – in special la schimbarea servicilui (turelor) pe timp de noapte.

b.Omisiuni:

- neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare.

Anexa 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A

EXECUTANT

Operator dispecer

Actiuni gresite

deplasari cu pericol de cadere:

l de la acelasi nivel:

- prin dezechilibrare

- alunecare

- impiedicare

l de la inaltime:

- prin dezechilibrare

- prin alunecare

X

X

X

X

X

1.4.Comunicari accidentogene

X

Omisiuni

2.1.Omiterea unor operatii

2.2.Neutilizarea mijloacelor de protectie

X

B

SARCINA DE MUNCA

Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate

1.1.Operatii, reguli, procedee gresite

1.2.Absenta unor operatii

1.3.Metode de munca necoresp. (succesiune gresita a operatiilor)

Sarcina subdimensionata/supradimensionata in rap. cu capacit. execut.

2.1.Solicitare psihica:

- ritm de munca mare

- decizii dificile in timp scurt

- operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex

- monotonia muncii

X

X

C

MIJLOACE DE PRODUCTIE

Factori de risc mecanic

1.1.Miscari periculoase

1.1.1. Miscari functionale ale echipamentelor tehnice:

- organe de masini in miscare –

- curgeri de fluide

- deplasari ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2. Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

1.1.3. Deplasari sub efectul gravitatiei: alunecare, rostogolire, rulare pe roti, rasturnare, cadere libera, scurgere libera, deversare, surpare etc.

Deplasari sub efectul propulsiei:

- proiectare de corpuri sau particule

- deviere de la traiectoria normala

- balans

- recul

- socuri excesive

- jet, eruptie

X

X

Supraf. sau contururi periculoase: intepatoare, taioase, alunecoase, etc

X

1.3.Recipiente sub presiune

1.4. Vibratii excesive ale echipam. tehnice

Factori de risc termic

2.1.Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor

2.2.Incendiu

X

Factori de risc electric

3.1.Curentul electric

- atingere directa

X

- atingere indirecta

X

Factori de risc chimic

4.1.Substante caustice

4.2.Substante inflamabile

Factori de risc biologic

5.1.nu

D

MEDIU DE MUNCA

Factori de risc fizic

1.1Temperatura aerului:

- ridicata

- scazuta

X

X

1.2.Umiditatea aerului:

- ridicata

- scazuta

1.3.Curenti de aer

X

1.4.Zgomot

1.5.Vibratii

1.6.Iluminat: - nivel de iluminare scazut

X

1.7.Radiatii Electromagnetice

Microunde

De frecventa joasa

Radiatii de ozon

X

Potential electrostatic

1.9.Calamitati naturale -trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse,seisme

X

Factori de risc biologic

2.1.Microorganisme in suspensie in aer: bacterii, virusuri, richeti, spirochete, ciuperci, protozoare etc.

Anexa 2

LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

(leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman)

Nr.

crt.

CONSECINTE

POSIBILE

LOCALIZAREA CONSECINTELOR

Cutie craniana

Cutie toracica

Abdomen

Tegument

Aparat respirator

Aparat cardiovascular

Aparat digestiv

Aparat renal

Sistem osteoarticular

Sistem muscular

Organe de simt

Sistem nervos

Multipla

Coloana

vertebrala

Membru superior

Membru inferior

Ochi

Nas

Ureche

Brat

Antebrat

Palma

Degete

Coapsa

Gamba

Picior

Interna

Externa

D

S

D

S

Plaga - taietura

- intepatura

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Contuzie

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Entorsa

x

x

x

x

x

x

Strivire

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Fractura

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Arsura  - termica

- chimica

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Amputatie

x

x

x

x

x

x

x

x

Leziuni ale organelor interne

x

x

x

x

x

x

x

x

Electrocutare

x

x

x

x

Intoxicatie - acuta

- cronica

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Dermatoza

x

Tromboflebita

x

x

x

x

x

x

x

 

Boli infectioase si parazitare

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

 

Nevroze de coordonare

x

 

Afectiuni psihice

x

 

Sursa: Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse.

Anexa 3

SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE

GRAVITATE

GRAVITATEA CONSECINTELOR

CONSECINTE

NEGLIJABILE

consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara tratament)

MICI

consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 zile care necesita tratament medical

MEDII

consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare

MARI

consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de maxim 50 % - invaliditate de gradul III

GRAVE

consecinte ireversibile cu pierdere intre 50 100 % a capacitatii de munca, dar cu posibilitate de autoservire - invaliditate de gradul II; uzura prematura a organismului cu reducerea duratei de viata

FOARTE GRAVE

consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoservire - invaliditate de gradul I

MAXIME

deces

CLASE DE

PROBABILITATE 

PROBABILITATEA CONSECINTELOR

EVENIMENTE

EXTREM DE RARE

Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica

P < 10-1 evenimente/an

FOARTE RARE

Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica

10-1 < P < 5-1 evenimente/an

RARE

Probabilitate de producere a consecintelor mica

5-1 < P < 2-1 evenimente/an

PUTIN FRECVENTE

Probabilitate de producere a consecintelor medie

2-1 < P < 1 eveniment/an

FRECVENTE

Probabilitate de producere a consecintelor mare

1 eveniment/an < P < 1 eveniment/luna

FOARTE FRECVENTE

Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare

P > 1 eveniment/luna

Anexa 4

G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R

COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE

 

EXTREM DE RAR

FOARTE RAR

RAR

PUTIN FRECVENT

FRECVENT

FOARTE FRECVENT

CLASE DE GRAVITATE

CONSECINTE

P>10-1 even./an

P > 10-1 even./an

P < 5-1 even./an

P > 5-1 even./an

P < 2-1 even./an

P > 2-1 even./ an

P < 1 even./an

P > 1 even./an

P < 1 even./luna

P > 1 even./ luna

MAXIME

DECES

FOARTE GRAVE

INVALIDITATE GRADUL I

GRAVE

INVALIDITATE GRADUL II

UZURA PREMATURA

MARI

INVALIDITATE GRADUL III

MEDII

ITM 45 180 ZILE

MICI

ITM 3 45 ZILE

NEGLIJABILE

ITM < 3 ZILE

Anexa 5

SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE RISC

CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE

NIVEL DE SECURITATE

 

MINIM

MAXIM

FOARTE MIC

FOARTE MARE

MIC

MARE

MEDIU

MEDIU

MARE

MIC

FOARTE MARE

FOARTE MIC

MAXIM

MINIM

Anexa 6

UNITATEA:

S.C BIM SECURITY SRL-

FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE

MUNCA

NUMAR PERSOANE EXPUSE: 3

SECTIA: -

DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

LOCUL DE MUNCA:

Operator dispecer la dispeceratul local

ECHIPA DE EVALUARE:

DINCA MARCEL

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA

FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSE-CINTA MAXIMA PREVIZI-BILA

CLASA DE GRAVI-TATE

CLASA DE PROBA-BILITA-TE

NIVEL PAR-TIAL DE RISC

MIJLOACE DE PRODUCTIE

Risc mecanic

1. Lovire de catre mijloacele de transport auto

DECES

2. Alunecare de materiale, piese etc neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)

ITM 45-180

zile

3. Rostogolire de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)

DECES

4. Rasturnare de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate

INV.gr.III

5. Cadere libera de materiale, scule, piese de la cotele superioare

DECES

6. Lunecare dupa spalarea podelei

ITM 3-45 zile

2

1

7. Lovire  la locul de munca – circulatia pe scari in obiectiv

ITM 45-180

zile

Risc electric

8 .Socuri electrice sau electrocutare prin atingere directa

DECES

9. Socuri electricie sau electrocutare prin atingere indirecta

DECES

Socuri electricie sau electrocutare cauzata de atingerea accidentala a unor conductori aflati accidental sub tensiune si fara izolatie

DECES


Risc chimic

.Gaze, vapori toxici in caz de incendiu

DECES

7

1

3

Risc fizic-calamitati naturale

12.Calamitati naturale: cutremur,trasnet etc

DECES

7

3

SARCINA DE MUNCA

Solicitare psihica

13.Decizii dificile in timp scurt,in special pe timpul efractiilor

ITM 3-45 zile

2

Solicitare psihica

14.Monotonia muncii in special la lucrul pe timp de noapte

ITM 3-45 zile

2

15. in anumite conditii  apar factori organizationali / psihosociali prin lipsa pauzelor de lucru la obiectiv

ITM 3-45 zile

2

EXECUTANT

Deplasari cu pericol de cadere

16.Cadere la acelasi nivel : dezechilibrare,alunecare, impiedicare

ITM 3-45 zile

2

Nivelul de risc global al locului de munca este:

16

a ri Ri

i=1 5(1x1) + 3(2x2) + 8 (3x3) 89

Nrg = ----- ----- ---- = -------- ----- ------ ---- = --------- = 2,54

16 5x1 + 3x2 + 8x3 35

a ri

FISA DE MASURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA Anexa 7

,,OPERATOR DISPECER”

Nr. Crt

FACTOR DE RISC

Nivel de risc

MASURI PROPUSE

Nominalizarea masurii

Cadere libera de materiale ( consecinta maxima deces )

MASURI ORGANIZATORICE:

instruire privind deplasarile in obiectiv si dispecerat

MASURI TEHNICE

. Purtarea castii de protectie la deplasarile in zonele unde se impune purtarea obligatorie a acesteia

Socuri electrice sau electrocutare ( consecinta maxima deces )

MASURI TEHNICE :

Purtarea de incaltaminte antiderapanta

MASURI ORGANIZATORICE:

Instruirea angajatilor

Respectarea normelor de securitate

Lovire de catre mijloace auto ( consecinta maxima

deces )

MASURI ORGANIZATORICE:

instruire privind deplasarile

Rostogolire libera de materiale neasigurate

( consecinta maxima deces )

MASURI ORGANIZATORICE:

instruire privind deplasarile

INTERPRETAREA

REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE MUNCA

OPERATOR DISPECER’’

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca “Agent dispecer” este egal cu 2,54 , valoare ce il incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc foarte mic spre mic.

Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare a locului de munca”, din care se observa ca din totalul de 16 factori de risc identificati, nici unul nu depaseste, ca nivel partial de risc valoarea 3, 8 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mic, 3 incadrandu-se in categoria factorilor de risc foarte mic si 5 in categoria factorilor de risc minim.

Cei 4 factori de risc,care au cea mai stransa legatura cu kocul de munca si care se situeaza in nivelul cel mai ridicat sunt:

R.m.5

Cadere libera de materiale de la cotele superioare( consecinta maxima deces )

R.e.8

Socuri electrice sau electrocutare ( consecinta maxima deces )

R.m. 1

Lovire de catre mijloace auto ( consecinta maxima deces )

R.m.3

Rostogolire libera de materiale neasigurate ( consecinta maxima deces )

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situeaza in domeniul de risc mic), sunt necesare masurile generic prezentate in “Fisa de masuri propuse” pentru locul de munca “Operator dispecer”.

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza :

%, factori proprii mijloacelor de productie;

%, factori proprii mediului de munca;

%, factori proprii sarcinii de munca;

%, factori proprii executantului.

Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 56,25 % dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES, INVALIDITATE), probabilitatea fiind extrem de rara , dar indica existenta elementelor cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala.

BIBLIOGRAFIE

  1. Darabont, Al., Pece, St., Dascalescu, A., Managementul securitatii si sanatatii in munca (vol. I si II), Editura AGIR, Bucuresti, 2001.
  2. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G.,Darabont D.,Evaluarea calitatii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucuresti, 2001.
  3. Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca,Editura VIROM, Constanta,2006.
  4. Moraru, R., Babut, G., Analiza de risc, Editura Universitas, Petrosani, 2000.
  5. Moraru, R., Babut, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura Focus, Petrosani, 2002.
  6. Pece, St., Metode de analiza apriorica a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucuresti, 1993.
  7. Pece, St., Metoda de evaluare a securitatii muncii la nivelul microsistemelor (loc de munca), Risc si securitate in munca, I.C.S.P.M. Bucuresti, nr. 3-4/1994.
  8. Pece, St., Dascalescu, A., Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucuresti, 1998.
  9. Pece, St., Dascalescu, A. s.a., Securitate si sanatate in munca - Dictionar explicativ, Editura GENICOD, Bucuresti, 2001.
  10. Pece, St., Evaluarea riscurilor in sistemul om-masina, Editura Atlas Press, Bucuresti, 2003.
  11. Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca,Editura VIROM, Constanta,2006.

Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea muncii, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646/26.06.2006.

* * Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin H.G. NR. 1425/2006,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.882/30.10.2006.

  1. * *H.G. nr.1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 739/30.08.2006.
  1. * *H.G. nr.493/12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 380/03.05.2006.
  2. * *H.G.nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 722/23.08.2006.
  3. * * H.G. nr.971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca, , Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.683/09.08.2006.
  4. * * H.G. nr.1218/06.09.2006. privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 845/13.10.2006.
  5. * * H.G.nr. 1146/30.08.2006. privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, , Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.815/03.10.2006.
  6. * * H.G.nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 713/21.08.2006.
  7. * *SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitatii. Cerinte,Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO),Bucuresti,2001.
  8. * *OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO),Bucuresti,2004.


Sursa: Dictionarul explicativ al limbii romane, editat sub egida Academiei Romaniei






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate